O LUCRARE BINE VENITÃ

Cãrtilor-document de la noi, menite sã vorbeascã celor contemporani si viitorimii despre lupta si suferintele oamenilor in comunism, li se adaugã, iatã, încã una: REZISTENTA ANTICOMUNISTÃ LA PONTUL EUXIN...

Autorul, Constantin Ionascu, el însusi cu un stagiu de sase ani de detentie prin închisorile Malmaison, Jilava, Pitesti, Aiud, Gherla si la Canal, Peninsula, are in preocupare aici, prezentarea fenomenului in discutie; in acelasî timp curajos si dramatic, asa cum a avut el loc in spatiul Dobrogei - judetele Constanta si Tulcea.

Studiul este, constatãm, o întreprindere de anvergurã, care a presupus un impresionant de mare volum de muncã, depus de-a lungul mai multor ani, printr-o amplã investigatie in mai multe arhive, muncã obisnuitã de regulã nu pentru o singurã persoanã, ci pentru un colectiv si chiar institut de cercetare.

Sistematizându-si materialul in trei sectiuni: 1 - copii ale sentintelor, 2 - detinuti politici, 3 -strãmutati cu domiciliul, autorul realizeazã in totalitate un mare si complet registru cu dobrogenii asupra cãrora s-a abãtut teroarea organelor de opresiune ale statului de dictaturã a vremii, listele cu cei nãpãstuiti, ordonate alfabetic, contin datele esentiale ale celor nominalizati, punandu-se data si local nasterii, domiciliul, fapta pusã in culpã, felul condamnãrii, perioada si local detentiei, domiciliul de la eliberare pentru cei ce au supravietuit. Prin alte cuvinte, avem de a face cu o lucrare care, evitând deliberat comentariul, este deplin revelatoare prin faptele prezentate.

Prima parte a lucrãrii, deosebit de pretioasã, este de inteles, dacã facem precizarea cã se aflã strânse pentru prima data la un loc si date publicitãtii, copii ale sentintelor pronuntate in simulacre de procese intentate opozantilor comunismului din tinutul de la mare.

Pronuntate in marea lor majoritate de Tribunalul Militar din Constanta, dar si de instante militare din alte judete, se dau acum relatii complete despre numãrul sentintei si data judecãrii procesului, componenta completului de judecatã, numãrul inculpatilor din lot, anul si locul nasterii lor, domiciliul, data arestãrii, acuzele aduse, pedeapsa pronuntatã, pentru fiecare, rezultatul recursurilor, locul de detentie, data mortii pentru cei decedati, domiciliul dupã eliberare.

Ne întâmpinã, bineinteles, aceleasi enunturi cu „crimã de uneltire contra securitãtii statului'' si "crimã de uneltire contra ordinei sociale" acttze prin care au fost date un mare numãr de condamnãri exagerate "pe viatã" si "la moarte".

Aflãm in acest context cã cvasitotalitatea recursurilor fãcute de cei judecati au fost respinse, si faptul cã, desi nu erau condamnati cu pedeapsa capitalã, mai multe zeci de detinuti dobrogeni (precum poetul Alexandru Popescu-Scãrisoreanu, Constantin Puiu, Gheorghe Ceaturi, Filip Ioan s.a.) au fost ridicati de la Aiud si dusi spre Timisoara cu asa-zisul "tren al mortii" si ucisi prin împuscare in martie-aprilie 1950.

În aceeasi parte sunt de luat in seamã si de subliniat alte douã aspecte importante: unul priveste iconografîa care, odatã cu chipul multora dintre cei condamnati, contine unele fotogratii rarisime, unice, necunoscute pânã acum, din dosarele existente in arhivele institutiilor oprimante. E vorba de fotografiile fãcute la securiiate, in care cei condamnati apar inarmati avand pistoale in maini si munitie la picioare.

Este important, de asemenea, faptul cã se fac cunoscute aici, pentru prima datã, spre oprobiul public mãcar, dacã nu pentru altceva, numele celor care, spre rusinea lor, au format completele de judecatã si chiar ale unor securisti criminali ce au provocat moartea, prin schingiuire in timpul anchetei, a unor arestati.

De observat, in acest sens, ca revîn in mai multe rânduri in aceste sentinte numele Colonelului Magistrat GHEORGHE PAVELESCU si ale maiorilor GHEORGHE SANDREA si CONSTANTIN GLIGA, ca presedinti ai instantei, ofiteri care, probabil, cã îsi consumã acum in tihnã o pensie mare.

Partea a doua reface prin informatiile cuprinse, istoricul si dimensiunile miscãrii de rezistentã din Dobrogea care, in decurs de un an (1949) a cuprins nu mai putin de 30 de comune (Casimcea, Comana, Ferdinand, Saraiu, Sâmbãta, Târgusor, Crucea, Cobadin, Vasile Alecsandri, Ceamurlia de Sus si de Jos, Panduru, Razboieni etc.) si orase precum Constanta, Babadag, Mangalia, Medgidîa, Tulcea etc.

Aflãm aici despre diferitele grupuri de luptãtori anticomunisti constituite, din câte 20-30 de membri si despre cei ce le-au condus (I. Arghiropol, S. Pricop, N. Fudulea, I. Negulescu, I. Musat, Jipa).

In legãturã cu gruput partizanilor din pãdurea Babadag condus de legendarul GOGU PUIU care a intrat in folclor, se aratã cã acesta a fost cel care împreunã cu N. Fudulea a organizat miscarea de rezistentã in Dobrogea, însufletindu-i pe oameni.

Din volum aflãm, de asemenea, despre diferitele forme pe care le-a luat rezistenta anticomunistã din Dobrogea, forme ce au mers de la lupta armatã deschisã, ori intimidarea celor din organele represive, pânã la ascunderea de ani de zile in gropi si poduri si alte locuri tainice. Gãsim astfel explicatia cã numerosi tineri, condamnati la multi si grei ani de închisoare, si-au ingropat tineretea între zidurile închisorilor.

Partea a treia a volumului, de apreciabilã întindere si aceasta, ceea ce pune in luminã, încã o data, uriasul efort de cercetare al autorului, are in vedere fenomenul strãmutãrii oamenilor si al tintuirii lor cu domiciliul obligatoriu, caracteristic dictaturii comuniste si impresioneazã prin „subiectul" întristator la care se referã, precum si prin dimensiunîle calvarului uman implicat.

Rãsfoindu-i filele, auzi parca rãzbãtând printre rânduri plânsul nãpãstuitilor - familii întregi, cãte 20-30 de suflete - luate din caminele lor numai cu o legãturã in mânã, inghesuiti in vagoane oarbe pentru transportul vitelor si aruncati apoi in pustie, sub cerul liber.

Celui care parcurge aceasta lucrare nu-i pot scãpa, desigur, in final, câteva mari adevãruri.

Fundamental e adevãrul ca ideologia si regimul comunist impuse in tara noastra, la sfârsitul celui de al doilea rãzboi mondial, prin forta tancurilor sovietice, au fost respinse energic de populatia tãrii, ca strãine spiritului carpato-dunãreano-pontic...

Impotrivirea a avut, de aceea, caracter de masã, ceea ce a dus, dupa cum arata lucrarea lui Constantin Ionascu, drept consecint:ã, la o reprimare amplã si dureroasã, de tip stalinist, condusã de unelte precum Nicolschi, Teohari Georgescu si A. Drãghici, reprimare rãsfrântã in viata mai multor mii de dobrogeni din toate partidele, straturile si categoriile sociale (tãrani, muncitori, functionari, profesori, învãtãtori, avocati, preoti, ofiteri), de toate vârstele si nationalitãtile - romani, turco-tatari, greci, armeni, lipoveni.

Parte a luptei generate a populatiei României impotriva dictaturii rosii, opozitia hotãrâtã a dobrogenilor la fenomenul de bolsevizare s-a înscris, ne dam seama, prin numãrul mare al jertfelor, in imediata apropiere a rezistentei celor din muntii Fãgãras, din Banat, Vrancea, Arges, Apuseni.

Fiind siguri cã volumul de fatã, care închide între coperti istoria dureroasã a tragediei omului sub comunism, va suscita interesul unui public larg, nu putem decât sã-l felicitãm si sã-i multumim autorului pentru munca depusã.

Prof. univ. dr. Enache PUIU

 

REZISTENTA ANTICOMUNISTÃ IN DOBROGEA
FENOMEN REGIONAL

 

Dupã 1945, când in România au început sã se producã schimbãri sociale majore sub semnul doctrinei comuniste aplicate deja in Rusia, aceste transformãri nu s-au produs decât in urma unei opozitii ferme a numerosi cetãteni. Represiunea acestei opozitii a însemnat ani indelungati de temnitã grea pentru cei rebeli, confiscarea averii, pedepse capitale, domiciliu fortat si urmãrirea supravietuitorilor si a familiolor lor. În toate regiunile tãrii au fost miscãri spontane sau organizate pentru evitarea implementãrii noilor structuri de stat, opozitia anticomunistã devenind un fenomen national. Tinutul dobrogean a fost supus acelorasi tragice si dureroase transformãri sociale ca intreaga tarã si au existat in toate localitãtile numerosi cetãteni care s-au opus acestor transformãri. Se poate afirma ca rezistenta anti-comunistã in Dobrogea se incadreazã in fenomenul national de rezistentã fatã de noul sistem, si urmarea pãstrarea valorilor traditionale ale neamului, amenintate de cei ce îndeplineau fãrã scrupule comunismul si stalinismul.

Cand se referã la particularitãtile si modul de actiune al acestul tip de opozitie, lucrarile istorice care analizeazã epoca, disting trei etape ale acestui proces al rezistentei. "Ne putem raporta aici la începuturile rezistentei anticomuniste si antisovietice de la finele anului 1944, la accentele deosebite ale luptei si represiunilor fortelor de ordine si actiune ale statului (Securitatea si Militia), din anii 1948-1950, si la regresul ulterior al miscãril dupã 1958." ⁽¹⁾.

In ceea ce priveste Dobrogea, trebuie subliniatã "specificitatea" ⁽²⁾ luptelor pe ansamblul rezistentei nationale. Se admite cã au existat in aceastã zonã cãteva caracteristici impuse de relief, de regimul special pe care acest tinut l-a avut dupã 23 August si la acestea se adaugã faptul ca alãturi de români au luptat si reprezentanti ai etniei turco-tãtare.

Relieful Dobrogei de Nord, cu dealuri acoperite de pãduri rare, nu reprezintã un refugiu sigur; padurile puteau fi lesne înconjurate si verificate; cat despre Dobrogea de Sud, lipsa oricãror locuri de refugiu a dus de multe ori la disparitia combatantilor in luptele directe cu fortele de represiune. Alta particularitate a acestei perioade a fost aceea cã Dobrogea fusese declaratã, dupã 23 august 1944, zona de operatii apoi zona de ocupatie ⁽³⁾, si ca urmare a acestui fapt, in Constanta existã cea mai mare garnizoanã sovieticã din tarã, unde functionau Comandamentele superiioare ale trupelor sovietice pentru întreg sectorul de Sud-Est⁽⁴⁾. Acest statut a generat o mai mare obedienta din partea fortelor de represiune care, operând cat mai multe arestãri si condamnãri, cãutau sã-si câstige bunavointa sovieticilor.

Este bine de stiut cã in multe din "loturile rezistentei", apar turci si tãtari ce au fost deopotrivã judecati si condamnati si pentru "nesupunere" fata de autoritatea comunistã si pentru "spionaj" in favoarea Occidentului.

În sfârsit, nu trebuie trect cu vederea un punct sensibil al acestor generatii: refuzul oamenilor de a se ralia noii ordini era întãrit si amplificat de speranta unei interventii salvatoare a Occidentului - promisã zilnic de posture de radio strãine - speranta care i-a animat multã vreme pe romanii care ignorau "acordurile" de la Yalta.

În aceste conditii s-au produs acele acte de revolta si nesupunere fata de constrângerile comuniste, astfel incãt grupuri umane, mai mult sau mai putin compacte au luat hotãrârea de a organiza si lupta cu toate mijloacele pentru a pãstra vechile structuri si vechiul mod de viatã.

Între anii 1945-1960, in Dobrogea s-a desfãsurat o vânãtoare cunplitã a celor bânuiti de a nu fi fost de acord cu noile idei si acte politice; au fost arestati si, in unele cazuri au stat la inchisoare fãrã sã fi fost judecati si fãrã sã fi existat o sentintã judecatoreascã pronuntatã împotriva lor. Multi din cei ce au fost judecati nu au avut apãrãtori, sau argumentele apãrãrii nu au fost luate in considerare de judecãtori, si astfel anchetatii nu stiau nimic despre capetele de acuzare, despre corectitudinea anchetelor sau despre legitimitatea completului de judecatã. In multe cazuri, dupã ani si ani, supravietuitorii si rudele nu cunosc amãnuntele procesului, legitimitatea acuzatiilor si temeiul acelor condamnãri ale cãror consecinte sunt si astãzi resimtite. Se stie cã informatiile asupra acuzatiilor si sentintelor au fost in mod deliberat ambigue si insidioase, pentru a amplifica teroarea exercitatã asupra celorlalti membri al familiei.

Dupã 50 de ani „fãrã mânie si pãrtinire", prezentam, pentru o corectã informare, in ordine cronologicã, literal, continutul dosarelor ⁽⁵⁾ gasite in Arhive, in aceastã perioadã ⁽⁶⁾, dosare in care sunt prezentate procesele celor învinuiti de nesupunere fatã de autoritãtile comuniste ⁽⁶⁾.

 

1. v. Marian Cojoc, in comunicarea prezentata la Simpozionul international "Europa dupã Yalta - Experienta totalitarã", organizat de I.N.S.T. in Bucuresti, 30 Mai-1 Iunie, 1996.

2. cf. Marian Cojoc, „Regionala Marea - Un episod al rezistentei anticomuniste din Dobrogea (1948-1952) in rev. „Marea Noastra", an 11, Nr. 1-2, martie 1999, pag. 23.

3. Ibid., pag. 26

4. A.N.C.T., Fond Prefectura Constanta, Dosar 267/1945, f. 41. M. Cojoc, "Rezistenta anticomunistã in Dobrogea, 1948-1958. Coordonate istorice" in "Arhivele totalitarismului", an V, nr. 15-16, 1997, pag. 57-67.

5. Mentionãm ca nu am cercetat si fondul arhivistic al Directiei Generale a Penitenciarelor, Constanta.

6. Mentionãm cã informatiile prezentate în premierã din dosarele aflate la arhivele S.R.I., iar listele cu nominalizãrile celor pedepsiti sunt alcãtuite dupã mai multe surse.

C-tin IONASCU

Ed. Ex-Ponto, Constanta, 2000

Ridicati pe piramida 
Nemuririi faima lor. 
Scriti în cãrtile de aur 
Cântecul nemuritor!

                    de I. Dormidont

 

 

C Â T E V A   D O S A R E   S E L E C T A T E

DOSAR ANCHETÃ 1210 VOL. 1, VOL. Il
LOT CIOLACU NICOLAE, DOSAR JUDECATÃ 83/1952
TRIBUNALUL MILITAR CONSTANTA Sentinta nr. 88, 12.02.1952
Tribunalul Militar Constanta compus din:
Maior Magistrat GHICA CONSTANTIN Presedinte
Locot. major Magistrat SERBAN MARIN Membru
Locot, major Magistrat MARDARE LOAN Membru
Locotenent ROMAN SIMION Membru
Locotenent VLAGOIANU TRAIAN Judecãtor
Cãpitan Magistrat ALEXANDRU SERGIU Procuror
Grefîer GELD WALDEMAR Grefier sedintã

Intrunitî in sedintã publicã cu respectarea tuturor formelor legale prevãzute in scopul de a judeca procesul privitor la inculpatii din lotul CIOLACU NICOLAIE, învinuiti fiind de crima de uneltire contra ordinei sociale, hotãrãste:

CIOLACU NICOLAIE condamnat 25 ani muncã silnicã + 10 ani degradare civicã + confiscarea averii + 2500 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut in 06.08.1902 la Rãchitova-Bulgaria, tãran cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat la 24.10.1951, a mai fost condamnat in 1942 pentru activitate legionarã 3 ani. A avut legãturi cu Cucolii Gheorghe, fratii Fudulea, Jipa si altii. A stat fugit in pãdurea Babadag si pe la alti prieteni din organizatie.

DIMA PASATA condamnat 16 ani muncã silnicã + 6 ani degradare civicã + confiscarea averii + 1600 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut la 02.02.1909 la Cavale-Grecia, agricultor cu 10 ha, cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat pentru activitate legionarã la 15.12.1951

VLAHBEI I. TÃNASE condamnat 20 ani muncã silnicã + 7 ani degradare civicã + confiscarea averii + 2000 lei cheltuieli de judecatã, agricultor chiabur. Nãscut la 28.06.1923 la Elefteria-Grecia, cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, areastat pentru activitate legionarã, arestat la 20.12.1951 pentru crima de uneltire împotriva ordinei sociale.

MANCIU STERE condamnat 23 ani muncã silnicã + 7 ani degradare civicã + confiscarea averii + 2000 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut la 16.03.1905 la Siboidri-Grecia, agricultor cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat la 15.12.1951 pentru activitate legionarã (uneltire C.O.S.).

SIMA DIMCICÃ condamnare 21 ani muncã silnicã + 8 ani degradare civicã + confiscarea averii + 2000 lei cheltuieli de judecatã, tãran cu 3 copii, domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, nãscut la 10.05.1918 la Sabrisaban-Grecia, arestat la 15.12.1951 pentru activitate legionarã (uneltire).

TÃNASE C. VLAHBEI condamnat 13 ani muncã silnicã + 4 ani degradare civicã + confiscarea averii + 1000 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut la 15.08.1922 la Pravi-Grecia, tãran cu 3 copii, are domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat la 15.12.1951 pentru activitate legionarã.

TÃNASE GHE. VLAHBEI condamnat 15 ani muncã silnicã + 6 ani degradare civicã + confiscarea averii + 1500 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut la 16.05/1906 la Elefteria-Grecia, tãran cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat la 28.12.1951 pentru activitate legionarã (uneltire).

ERUC MIRCEA condamnat 18 ani muncã silnicã + 7 ani degradare civicã + confiscarea averii + 1800 lei cheltuieli de judecatã (uneltire). Nãscut la 25.02.1913 la Pravei-Grecia, tãran cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat la 15.12.1951 pentru activitatea legionarâ (uneltire).

SICU NICULAI condamnat 15 ani muncã silnicã + 5 ani degradare civicã + confiscarea averii + 1400 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut la 11.03.1917 la Batag-Bulgaria, taran cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat la 15.12.1951, pentru activitate legionarã (uneltire).

IANCU DIMCICÃ condamnat 12 ani temnitã grea + 4 ani degradare civicã + confiscarea averii + 100 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut la 10.04.1922 la Angopoli-Grecia, taran cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat la 15.122,1951 pentru activitate legionarã (uneltire).

IANCU GICU condamnat 12 ani temnitã grea + 4 ani degradare civicã + confiscarea averii + 1000 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut la 20.04.1924 la Plamca-Grecia, agricultor cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, arestat la 15.12.1921 pentru uneltire contra ordinei sociale.

ZURICA GHEORGHE (judecat in lipsã) condamnat 7 ani închisoare corectionalã + 2 ani degradare civicã + confiscarea averii + 900 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut la 14.02.1900 la Lescona-Bulgaria, plugar cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Consatanta, arestat la 15.12.1951, cu domiciliul in comuna Baia, jud. Constanta.

Confiscarea corpurilor delicte.

Data si cititã in sedinta publica azi, 12.02.1952 in fata condamnatilor de procurorul militar in prezenta gardei sub armã, cu drept de recurs in 2 zile.

Procuror Militar ALEXANDRU SERGIU

 

Grupul condus de CIOLACU NICOLAIE din comuna Sinoe, jud. Constanta

CIOLACU NICOLAIE, cu armamentul

    

Stânga: MANCIU STERE, cu armamentul; Dreapta: SIMA DIMCICÃ, cu armamentul

DOSAR ANCHETA 1436 VOL. 1, DOSAR PROCES  403/1950 LOT. JIPA NICOLAI
TRIBUNALUL MILITAR CONSTANTA, Sentinta 311, 28.08.1950 
Maior Magistrat SANDREA GHEORGHE Presedinte
Cãpitan Magistrat GROSU STEFAN Membru
Cãpitan VIDRASCU VALENTIN Membru
Cãpitan NICHITA ION Judecator
Cãpitan Magistrat RADU EMANOIL Procuror
Grefier Plut. Major ZORZOLINA MARIN Grefier

Intruniti in sedinta publicã conform dispozitiumlor in vigoare prevãzute de lege având jurãmântul de formã cu scopul de a judeca pentru crima de uneltire contra ordinei sociale inculpatii din dosarul 403/1950, cu unanimitate de voturi hotãrãste:

JIPA NICULAI condamnat la moarte. Nãscut la 8 mai 1905 in comuna Dulgheru, jud. Constanta unde are si domiciliul, plugar, arestat la 25.03.1950. A avut activitate legionarã în 1941.

TOMA VASILE condamnat la moarte. Nãscut la 15.10. 1924 in Constanta, cu domiciliul în str. Marin Dincã nr. 7. Asasineazã un soldat sovietic in 1947, tine legãturi cu fratii Fudulea, arestat la 30.03,1950.

ROSCA RÃDUCAN condamnat 20 ani temnitã grea + 5 ani degradare civicã + confiscarea, averii. Nãscut la 25.03.1904 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde are si domiciliul agricultor, actionat P.N.T., arestat la 15.05.1950.

ROSCA CONSTANTIN condamnat 8 ani închisoare corectionalã + 3 ani interdictie + 10.000 lei amendã. Nãscut la 10.03.1909 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde are si domiciliul, agricultor, arestat 07.05.1950, a tinut legãturi cu Nicolae Baciu din Saraiu.

OPREA NITÃ condamnat 14 ani temnitã grea + 5 ani degradare civicã. Nãscut la 30.07.1924 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde si domiciliazã, agricultor, arestat la 07.03,1950. 

TOMA PETRACHE condamnat 4 ani închisoare corectionalã. Nãscut la septembrie 1886 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde si domiciliazã, arestat la 07.05.1950.

LECA NICULAI condamnat 2 ani închisoare corectionalã cu confiscarea averii. Nãscut la 1873 in comuna Urleasca, jud. Brãi;a, agricultor, cu domiciliul in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde are si domiciliul, arestat la 07.05.1950.

LECA DUMITRU condamnat 8 ani temnitã grea + confiscarea averii, agricultor. Nãscutla 17.06.1912 si cu domiciliul in comuna Dulgheru, jud. Constanta, arestat la 07.05.1950. 

LECA ION condamnat 10 ani temnitã grea + 3 ani degradare civicã + confiscarea averii. Nãscut la 05.08.1908 in comuna Dulgheru, judd. Constanta, unde si domiciliazã, agricultor, arestat la 12.05.1950, posedã 40 ha pãmânt arabil. 

LECA MIHAI condamnat 6 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii + 2000 lei arnendã. Nãscut la 15.10.1916 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde are si domiciliul, plugar, arestat la 07.05.1950.

LEPÃDATU VASILE condamnat 12 ani temnitã grea + 5 ani degradare civicã + confiscarea averii. Nãscut la 15.08.1914 in comuna Dulgheru, unde are si domiciliul, plugar cu 10 ha pãmânt arabil, arestat la 07.05.1950.

MUSCOI NICULAI condamnat 12 ani temnitã grea + 5 ani degradare civicã + confiscarea averii. Nãscut la 17.10.1905 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde si domiciliazã, agricultor, arestat la 07.05.1950.

ROSCA DRAGOMIR condamnat 10 ani închisoare corectionalâ + 5 ani degradare civicã + 25.000 lei amendã. Nascut la 27.04.1912 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde si domiciliazã, arestat la 07.05.1950.

MOROIANU NICULAI condamnat 10 ani închisoare corectionalã + 20.000 lei amendã. Învãtãtor in comuna Isichioi, jud. Constanta, nãscut la 20.09.1929 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, arestat 13.05.1950.

DOBRE STATE condamnat 8 ani temnitã grea + 8000 lei amendã. Nãscut la 10.05.1923 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde si domiciliazã, agricultor, arestat la 25.03.1950. 

DRÃGOI CONSTANTIN condamnat 15 ani temnitã grea + 5 ani degradare civicã + confiscarea averii. Nãscut la 01.04.1910 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, învãtitor in comuna Gãlbiori, jud. Constanta.

MOCANU OANCEA preot, condamnat 7 ani temnitã grea + 3 ani degradare civicã + confiscarea averii. Nãscut la 06.05.1912 in comuna Pecineaga, jud. Tulcea, cu domiciliul in comuna Dulgheru, jud. Constanta, arestat la 14.05.1950.

DOBRE M. ION condamnat 5 ani închisoare corectionalã + 20.000 lei amendã. Agricultor, nãscut la 17.05.1904 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde are si domiciliul, arestat la 07.05.1950.

TOMA TUDORACHE condamnat 5 ani închisoare corectionalã + 20.000 lei amendã. Nãscut la 1900 in comuna Dulgheru, plugar, arestat la 07.05.1950.

TOCITU GHEORGHE condamnat 5 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii + 5000 lei amendã. Nãscut in februarie 1894 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde si domiciliazã, plugar, arestat la 07.05.1950.

CLINCI ALEXANDRU condamnat 3 ani închisoare corectionalã + 4000 lei amendã. Nãscut in luna martie 1900 in comuna Dãeni, jud. Tulcea, cu domiciliul in comuna Dulgheru, arestat la 07.05.1950.

MAVRODIN ION condamnat 4 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii. Nãscut la 05.10.1925 in comuna Dorobantu, jud. Tulcea, cu domiciliul in comuna Dulgheru, jud. Constanta, arestat la 12.05.1950.

COJANU GHEORGHE condamnat 2 ani închisoare corectionalã + 2000 lei amendã. Nãscut la 24.08.1924 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde si domiciliazã, croitor, arestat la 18.03.1950.

LEPÃDATU TUDOR condamnat 3 ani închisoare corectionalã. Nãscut la 15.05.1904 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde are si domiciliul, agricultor, arestat la 25.03.1950. 

SERBAN N. ELENA condamnatã 6 ani închisoare corectionala + confiscarea averii. Nãscutã la 12.09.1904 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, cu domiciliul in Constanta, str. Merisor, nr. 73, arestatã la 29.03.1950.

SANDU ELENA condamnatã 4 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii. Nãscutã la 12.06.1910 in Mamaia Sat, unde si domiciliazã, arestatã la 05.1950.

PITU NICOLAIE condamnat 4 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii. Nãscut la 12.10.1893 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde are si domiciliul, politicã P.N.T., arestat la 23.07.1950.

IONESCU GHEORGHE condamnat 3 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii. Nãscut la 25.07.1895 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, unde are si domiciliul, arestat la 23.07.1950.

MOROIANU I. GHEORGHE condamnat 2 ani închisoare corectionala + confiscarea averii + 3000 lei amendã. Nãscut in iulie 1908 in comuna Dulgherur, jud. Constanta, unde are si domiciliul, arestat la 23.07.1950.

COSTEA MARIN condamnat 2 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii. Nãscut la 12.03.1888 in comuna Dulgheru, jud. Constanta, arestat la 25.07.1950.

Data si cititã azi, 31.08.1950 de grefierul tribunalului, cu drept de recurs, cu garda sub armã.

Presedinte SANDREA GHEORGHE

Proces-verbal de încheierea cercetãrilor pentru trimiterea in judecatã, încheiat de Nãstis Sepi, capitan de securitate in Directia Generalã a Securitãtii, încheiat azi, 22.05.1950.

 

Grup revolutionar JIPA NICULAI - comuna Dulgheru

 

Stânga: JIPA NICOLAIE se predã; Dreapta: JIPA NICOLAIE cu armamentul

R.P.R.
DOSAR 54, VOL. I, LOT NECSULESCU C.
 TRIBUNALUL COMPUS DIN:
Colonel Magistrat SANDREA GHEORGHE Presedinte
Cãpitan Magistrat VIDRASCU VALERIU Membru
Cãpitan Magistrat LAZÃR MIRCEA Membru
Cãpitan RUSU MIRCEA Procuror
Cãpitan BALAMACI MIRCEA Membru
grefier GELD WALDEMAR Grefier sedintã

Întruniti in sedinta publicã cu respectarea dispozitiunilor legale cu unanimitate de voturi conform C.P. pentru uneltire contra ordinei sociale, condamnã pe urmãtorii irnculpati:

NECSULESCU CONSTANTIN condamnat 8 ani inchisoare corectionalã + 3 ani interdictie + 200 lei amendã, arestat la 17.10. 1949 pentru crima de uneltire. Nãscut la 12.11.1905 in comuna Alimanu, jud. Constanta, fîul lui Ion si Florea, cãsãtorit cu 2 copii, preot in comuna Pantelimonul de Sus, jud. Constanta.

În 1938 se înscrie in miscarea legionarã. În 1945 este internat 6 luni in lagãrul de la Caracal. În 1949 ia legãtura cu Vanghelitescu Gheorghe din Colelia in pãdurea Babadag si se intâlneste cu toti conducãtorii organizatiilor de rezistenta din Dobrogea in comuna Pantelimon.

Colaboreazã cu Ion Vinea, Mocanu Vasile, Radulescu Negoitã si altii.

GAVRILÃ ION condamnat 8 ani închisoare corectionalã + 3 ani interdictie + 10.000 lei amendã. Nãscut la 07.03.1924 in comuna Saraiu, jud. Constanta, fiul lui Ion si Elena, cãsãtorit cu 1 copil, agricultor, arestat la 22.10.1949 pentru crima de complicitate.

DICA PETRE condamnat 7 ani inchisoare corectionalã + 2 ani interdictie + 1000 lei amendã, pentru crima de complicitate la uneltire contra ordinei sociale. Nãscut la 06.06.1926 in Caravanserai-Caliacra-Bulgaria, cu domiciliul in comuna Ovidiu, jud. Constanta, sat Poiana, arestat la 22.10.1949.

Data si cititã azi 25.07.1950

Presedinte

Maior Magistrat SANDREA GHEORGHE

 

Proces-verbal încheiat la sfârsitul anchetei de cãtre locotenent de securitate Mihãilã Gheorghe din directia generalã a securitãtii poporului la data de 17.12.1949. Numitii, Necsulescu C. Gavrilã, Ion si Dicu Petre se fac vinovati de organizare si participare la constituirea de bande subversive teroriste in regiunea Dobrogea, complotând contra securitãtii interne a R.P.R.

Din declaratiile lui Dicã Petre: La 18 iulie 1949 m-am dus la Cobadin, acasã la Filiu Gheorghe. Gogu Puiu era la Ion Adam. M-am dus acolo si l-am gãsit pe Gogu Puiu cu Olimpia, sotia lui. Dupã ce am mãncat, m-am suit in podul Porumbarului si m-am culcat.

Dupã douã ore am auzit focuri de armã.

De acolo am vãzut securitatea care se lupta cu Gogu Puiu, care trãgea. Am fugit prin spate la gara si de acolo m-am dus cu trenul in Banat, in comuna Besnova Nouã.

 

DOSAR 2270/1950
CURTEA MILITARÃ DE CASARE SI JUSTITIE
Deciziunea 2747, 19.09.1950
HOTÃRÃSTE:

Se respinge ca nemotivat si neîntemeiat recursul la sedinta nr. 269 din 19.07.1950.

Presedinte Colonel Magistrat N.

 

DOSAR Nr. 274/1950, LOT FUDULEA NICOLAIE 
TRIBUNALUL MILITAR CONSTANTA, 02.06.1950, Sentinta nr. 186 -1950

 

Întruniti in sedinta publicã cu respectarea dispozitiunilor legale, fãcând aplicatiunea art. 209 punct 3, C.P. combinat cu art. 1 lit. 6, legea 16/1949 cu scopul de a judeca pe urmãtorii inculpati, cu unanimitate de voturi in numele legii

HOTÃRÃSTE:

FUDULEA NICOLAE zis Cusa, condamnat la moarte prin împuscare pentru crima de uneltire contra ordinei sociale. Pentru crima de acte de teroare este condamnat la moarte prin împuscare si confiscarea averii. Nãscut 01.03.1912 la Negrita-Grecia, cu domiciliul in comuna Eschibaba, jud. Tulce, arestat in lupta cu securitatea la 09.03.1952.

GRASU M. STERE condamnat la moarte prin împuscare si confiscarea averii pentru crima de uneltire. Nãscut la 09.03.1918 la Petrici-Bulgaria, cu domiciliul in comuna Ceamurlia de Sus, jud. Tulcea.

COTAN M. ION condamnat la muncã silnicã pe viatã pentru uneltire. Nãscut la 15.02.1928 în satul Neatârnarea, comuna Eschibaba, jud. Tulcea, arestat la 09.03.1950.

TOMOSOIU CRISTEA condamnat 7 ani închisoare corectionalã + 3000 lei cheltuieli de Judecatâ. Nãscut si domiciliuk in Casimcea, jud. TuIcea.

DOBRINAS VASILE condamnat 10 ani temnitã grea si confiscarea averii + 5000 lei cheltuieli de judecatã. Nãscut si cu domiciliul in Casimcea, jud. Tulcea.

OPREA ION condamnat 20 ani temnitã grea + 5000 lei cheltuieli de judecatã, confiscarea averii. Nãscut sî cu domiciliul in comuna Rasboieni, jud. Tulcea.

OBANCEA GHEORGHE condamnat 15 ani muncã silnicã + 5000 lei cheltuieli de judecatã, confiscarea averii pentru complicitate la crima de uneltire. Domiciliul in comuna Hagiomer, jud, Tulcea.

ACHIM ION condamnat 4 ani închisoare corectionalã + 1000 lei cheltuieli de judecatã, pentru nedenuntare. Domiciliul in comuna Sâmbãta Nouã, jud. Tulcea.

IFTUC ILIE condamnat 4 ani închisoare corectionalã, confiscarea averii + 1000 lei cheltuiell de judecatã pentru nedenuntare, cu domiciliul in Shiva Rusã, jud. Tulcea.

CIUMACENCO VASILE FILIMON condamnat 4 ani închisoare corectionalã + 1000 lei cheltuieli de judecatã pentru nedenuntare, din Slava Rusã - Tulcea.

LARION IGNAT condamnat 4 ani inchisoare corectionalã + 1000 lei cheltuieli de judecatã pentru nedenuntare, cu domiciliul in com. Ceamurlia de Sus, jud. Tulcea.

GOSPODIN APOSTOL condamnat 4 ani închisoare corectionalã + 1000 lei cheltuieli de judecatã, pentru nedenuntare, cu domiciliul in comuna Ceamurlia de Sus, jud. Tulcea. 

TRANDAFIR STERE condamnat 2 ani închisoare corectionalã + 100 lei cheltuieli de judecatã, pentru nedenuntare, cu domiciliul in comuna Ceamurlia de Sus, jud. Tulcea. 

GRAMENA GHEORGHE condamnat 3 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii + 2000 lei cheltuieli de judecatã, pentru nedenuntare, cu domiciliul in com. Eschibaba, jud. Tulcea. 

NICULAE NICOLAE condamnat 3 ani închisoare corectionalã + 2000 lei cheltuieli de judecatã, cu domiciliul in comuna Caugagia, jud. Tulcea, pentru nedenuntare.

GANEA MIHAI condamnat 3 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii + 2000 lei cheltuieli de judecatã, pentru nedenuntare cu domiciliul in comuna Caugagia, jud. Tulcea. 

ISTRATE CEZAR condamnat 7 ani închisoare corectionalã + confiscarea averii + 2000 lei cheltuieli de judecatã pentru crima de nedenuntare, cu domiciliul in comuna Neatãrnarea, jud. Constanta

STERE SERTU condamnat 5 ani temnitã grea + 3 ani degradare civica, confiscarea averii+ 1000 lei cheltuieli de judecatã, cu domiciliul in comuna Caugagia, jud. Tulcea.

LEU NICOLAIE 4 ani temnitã grea pentru crima de nedenuntare + 4 ani inchisoare corectionalã pentru detinere brosuri interzise + 2000 lei cheltuieli de judecatã, cu domiciliul in comuna Eschibaba, jud. Tulcea.

Datã si cititã in sedintã publicã azi 08.06.1950

 PRESEDINTE SS

 

DOSAR 1408, LOT GOGU PUIU
TRIBUNALUL MILITAR CONSTANTA, Sedinta din 07.10.1949, Sentinta 544
Tribunalul compus din:  
Colonel Magistrat PAVELESCU GHEORGHE Presedinte
Maior BÃLEANU DUMITRU Membru
Cãpitan Magistrat RÃDULESCU MIRCEA Membru
Cãpitan VIDRASCU VALERIU Judecãtor
Grefier Magistrat LAZÃR LARA Procuror
Cãpitan BALAMACE MIRCEA Judecãtor
Grefier Sef GELD WALDEMAR Grefier

In sedinta publicã judecã pentru crima de uneltire contra securitãtii statului, legea 10/49 si crima de constituire in bandã, lit. C, Legea 16/44 art. 3, Legea 16/49, la moarte si dã urmãtoarea hotãrâre de condamnare a urmãtorilor inculpati conf. art. 1

IANCU GHIUVEA condamnat la moarte (nãscut la 09.08.1919 in Macedonia), cu domiciliul in comuna Beidaud judetul Tulcea, Plugar, arestat la 20.07.1949.

HAPA STERE condamnat la moarte (nãscut la 16.06.1919, in Bulgaria), cu domiciliul Sdtlab Timis si ulterior in comuna Beidaud, jud. Tulcea, plugar, arestat la 21.07.1949.

NICULAI HASOTI condamnat la moarte (nãscut la 15.05.1910, in Lipnita), jud. Constanta, cu domiciliul in comuna Beidaud, judetul Tulcea, plugar, arestat la 21.07.1949.

IANCU BECA condamnat la moarte (nãscut la 15.05.1905, in Suceaya), Bulgaria, cu domiciliul in comuna Baidaid, jud. Tulcea, plugar, arestat la 21.07.1949.

CRETU GHEORGHE condamnat pe viatã la muncã silnicã + 10 ani degradare civicã (nãscut la 10.01.1916 Salonic), Grecia, cu domiciliul in Bucuresti, str. Grivitei, nr. 94, arestat la 01.07.1949. 

HAGI CONSTANTIN condamnat 5 ani închisoare corectionalã, nãscut la 29.04.1921 in Grecia, medic in comuna Baia, jud. Constanta arestat la 01.07.1949.

HAGICHIREA SIMION condamnat la 10 ani muncã silnicã + 4 ani închisoare corectionalã, nãscut la 10.08.1916 in Constanta, avocat, domiciliul in Constanta, str. Dtr. Bolintineanu, nr. 66, arestat la 05.08.1949.

TEODORESCU VALERIU condamnat la 15 ani muncã silnicã + 10 ani degradare civicã, nãscut la 02.06.1912, in comuna Dunãrea, jud. Constanta, maior deblocat, cu domiciliul in comuna Dunãrea, el este organizatorul, arestat 05.08.1949.

PUIU ARISTIDE achitat (nãscut la 14.04.1914 in Grecia), cu domiciliul in Constanta, str. Lahovari, nr. 85, arestat la 01.07.1949, nu se gãsesc probe concludente pentru condamnare. 

LECCA VASILE condamnat 15 ani munca silnicã (nãscut la 10.04.1905 in comuna Nic. Bãlcescu), jud. Constanta, cu domiciliul in Medgidia, str. G-ral Magheru, nr. 31, jud. Costanta, arestat la 05.08.1949.

GRASSU NICULAI condamnat 20 ani muncã silnicã + 10 ani degradare civicã, nãscut la 12.06.1906 in comuna Ceamurlia de Sus, jud. Tulcea, plugar, arestat la 27.07.1949, a fost executat la 9/10 03.1950 in Trenul Mortii de la Aiud la Timisoara.

PUIU IOAN condamnat la 20 ani muncã silnicã + 10 ani degradare civicã (nãscut la 25.05.1922 in Grecia), cu domiciliul in comuna Mihail Kogãlniceanu, jud. Constanta, plugar, arestat la 26.07.1949, numit Tarzan.

POCEA VASILE condamnat la 5 ani închisoare corectionalã (nãscut la 06.01.1925, in Grecia), cu domiciliul in comuna Mihail Kogãlniceanu, jud. Constanta, arestat la 20.07.l949.

PUIU CONSTANTIN condamnat la 15 ani muncã silnicã (nãscut la 15.05.1907 in Grecia), cu domiciliul in Comuna Mihail Kogãlniceamt, jud. Constanta, plugar, arestat la 17.07.1949. 

DOICESCU DUMITRU condamnat la 15 ani muncã silnicã (nãscut la 14.l2.1921, in comuna Mihail Kogãlniceanu, jud. Constanta, arestat la 19.07.1949.

AVGANTE ENACHE condamnat la 20 ani muncã silnicã (nãscut la 02.08.1908, in Grecia cu domiciliul in comuna Baia, jud. Constanta.

ANAGOSTI IOAN condamnat la 20 ani muncã silnicã (nãscut la 13.06.1929, la Epir Grecia cu domiciliul in comuna Baia, jud. Constanta, arestat la 15.07.1949.

VLAHBEI CONSTANTIN condamnat la 8 ani muncã silnicã (nãscut 15.05,1902 in comuna Sinoe), jud. Constanta, unde are si domiciliul, plugar, arestat la 02.07.1949.

GHIOCA DUMITRU condamnat la 7 ani muncã silnicã (nãscut 15.03.1908), in Grecia, cu domiciliul in comuna Sinoe, jud. Constanta, plugar, arestat la 23.07.1949).

CÂRCIUMARU GHEORGHE condamnat la muncã silnicã pe viatã (nãscut la 17.05.1903, in comuna Clinceni-Romanati), pãdurar, cu domiciliul in comuna Beidaud, jud. Tulcea, arestat la 07.08.1949.

RÃDULESCU GHEORGHE condamnat 10 ani de muncã silnicã (nãscut la 28.08.1923, in comuna Pantelimon de Sus, jud. Constanta, unde are si domiciliul, arestat la 21.07.1949). 

NITU VASILE condamnat 20 de ani muncã silnicã (nãscut la 02.01.1894, in comuna Silistea, jud. Constanta, cu domiciliul Bãltãgesti-Gãlbiori, jud. Constanta (chiabur), arestat 21.07.1949. 

BAZAC NICULAI condamnat 10 ani muncã silnicã (nãscut 1913, comuna Perieti-Ialomita, cu domiciliul în Bãltãgesti-Gãlbiori, jud. Constanta, grãdinar, arestat la 21.07.1949).

PUIU OLIMPIA condamnatã la 7 ani închisoare corectionalã (nãscutã 15.08.1923 Salonic,  cu domiciliul in comuna Mihail Kogãlniceanu, jud. Constanta, sotia lui Gogu Puiu, arestatã la 19.07.1949, naste in închisoarea din Constanta in 1950 o fetitã - Zoe).

NITU ANETA condamnatã la 3 ani închisoare corectionalã (nãscutã la 27.05.1926, in comuna Bãltãgesti-Gãlbiori, jud. Constanta, fiica lui Nitu Vasile, arestatã la 21.07.1949).

Cititã azi, 10.10.1949 

Presedinte, PAVELESCU CONSTANTIN

 

CURTEA MILITARÃ DE CASARE SI JUSTITIE 
in sedinta din 9.11.1949, respinge ca neîntemeiat recursul întregului lot.

NOTÃ:

CUSA IANCU din Beidaud este împuscat mortal la 18.07.1949 in lupta cu securitatea ce se dã la Bãltãgesti-Gãlbiori, jud. Constanta.

La confruntare iau parte Niculai Hasoti, Cusa Iancu si Hapa Stere.

Urmãriti, ei au stat ascunsi la Bazac Niculai si Nitu Vasile din Bãltãgesti. Pe 16.07.1949 securitatea înconjoarã casa lui Nitu Vasile. Nitu Aneta aflã si îi scoate prin spate, se îndreaptã spre Gãlbiori. Securitatea le dã de urmã si începe lupta, se trage mult. Cusa Iancu este împuscat mortal in abdomen, Hasoti si Hapa sunt înconjurati si prinsi. La Bãltãgesti au trecut si au fost ascunsi Ghiuvea Iancu, Beca Iancu si altii.

DIN RAPOARTELE SECURITÃTII: toti erau urmãriti încã din luna aprilie 1949 fiindcã din primãvarã erau împãrtiti in echipe, cutreieraserã toatã Dobrogea si o organizase pe comune si treceau la actiuni diversioniste.

Niculai Hasoti, Gogu Puiu, Iancu Ghiuvea, Hapa Stere au organizat peste 30 de comune. Locul principal de unde dirijau era pãdurea Babadag unde se refugiau si aveau si ascultãtori.

Erau înzestrati cu armament si munitie si ajutati cu bani si alimente de cãtre comunele organizate. Autoritatea si securitatea îi urmãrea de aproape si aveau între ei informatori.

 

Grup revolutionar GOGU PUIU - 25 condamnati

IANCU BECA, HASOTI NICOLAE, HAPA STERE, IANCU CHIUVEA

    

Stânga: HAPA STERE; Dreapta: HASOTI NICOLAE

    

Stânga: IANCU BECA; Dreapta: IANCU GHIUVEA

DOSAR 12, VOL. 1
TRIBUNALUL MILITAR CONSTANTA 
Sentinta 285, 23.04.1949
Presedinte Colonel Magistrat PAVELESCU CONSTANTIN

 

Tribunalul in sedintã publicã hotãrãste:

JALUBA ION: nãscut la 30.07.1923 la Constanta este condamnat la 18 ani muncã silnicã, 5 ani degradare civicã, pentru crima de uneltire.

A desfãsurat activitate legionarã din 1945 in 1948, cãnd a fost arestat. A avut legãturi cu: Pãtrãscanu Nuti, Cunia Tiberiu, Caranica Nicolaie, Comãniciu Gheorghe, Serban Gheorghe, Paludi Nicolaie, Hasoti Vasile, Grozea Gheorghe, Sasu Ion, Moldoveanu Ion, Bancota Vasile.

MOROIANU VASILE: nãscut la 14.10.1923 in Constanta este condamnat la 18 ani muncã silnicã, 5 ani degradare cibvicã, 7000 lei amendã, pentru uneltire si activitate legionarã, a primit cotizatii de la Mitrana Nicolaie si Sasu Ion, a fãcut sedinte F.D.C., arestat 15.05.1948.

Cititã azi, 23.04.1949 

Presedinte PAVELESCU CONSTANTIN

 

RECURS 
CURTEA DE CASARE SI JUSTITIE HOTÃRÃSTE

 

Prin decizia nr. 704 din 06.09.1949 se reduce pedeapsa lui JALBA ION de la 18 ani muncã silnicã la 12 ani muncã silnicã.

MOROIANU VASILE de la 18 ani muncã silnicã la 10 ani muncã silnicã.

Data azi 06.09.1949 

PRESEDINTE SS

 

G O G U   P U I U

 

Nãscut la 23 ianuarie 1918, localitatea Gramaticova Macedonia, fiul preotului paroh al comunei Mihail Kogãlniceanu, judetul Constanta, cu o familie numeroasã, respectat si cu bunã pregãtire intelectualã si moralã, împãrtãsitã familiei si enoriasilor.

Gogu Puiu contingent 1940, este încorporat in 1939, in regimentul 40 infanterie, Bazargic, caporal este trecut la batalionul de gardã al generalulut Ion Antonescu.

În 1942 este descoperit ca legionar si e trimis pe front.

Fuge in Bulgaria prin Negru-Vodã si ajunge la Sofia ca emigrant politic. Este trimis la grupul legionar roman in localitatea Gornabania.

Dupã august 1944 grupul este transportat in Austria la Marenburg.

Dupã un timp e transportat in Germania la Erfurt. Pãrãseste transportul si se duce la Viena, unde erau douã grupuri: al lui Horia Sima si al lui Ilie Gârneatã, la care adereazã.

În decembrie 1942, e arestat tot grupul de Ghestapou si dusi in legar la Goislong, la frontiera între Austria si Ungaria.

Dupã patru zile pleacã ilegal la Viena.

La capitularea Germaniei se afla in orasul de unde a plecat spre Italia. Ajuns la Roma, in lagãr la Cinecita.

Dupã 2-3 luni pleacã spre nordul Italiei si se opreste la Regia-Emilia in lagãr, stã pânã la sfârsitul lunii august.

Pleacã la Milano si de acolo ajunge la sfârsitul lunii septembrie la Insbruk, in zona englezã. Colaboreazã cu serviciul de informatii francez si american.

În primãvara 1946 e trimis in Italia de a aduce informatii.

Se duce la Zaltburg are conflict cu un ofiter austriac si este condamnat 6 luni de la 10 august 1946 pana la 1 martie 1947.

Ia legãtura cu serviciul cle informatii american.

Se stabileste cu Pitulea Enache in orasul Graz si se hotãresc si se întoarcã in tarã.

La 28 martie 1947 pãrãsesc Viena si ajung la Budapesta si se prezintã la Consulatul Roman. În ziua de 3 aprilie 1947 ajunge la Oradea cu pasaport fals, pe numele de Osman All Ahmed din Albania.

Sunt arestati in ziua de 4 aprilie 1947, chestionati, torturati. De acolo la securitatea Constanta.
Judecati de tribunalul Militar Bucuresti, prin sentinta nr. 399 din 19.03.1947, este condamnat la 1 an închisoare corectionalã pentru crima de înaltã trãdare si 1000 lei cheltuieli de judecatã. Se elibereazã in iunie 1948.

In luna aprilie 1949, in comuna Mihail Kogãlniceanu, jud. Constanta se pun bazele organizãrii de rezistenta din Dobrogea.

Ia legãtura cu grupurile deja existente pe regiunea Dobrogei. Centrul grupurilor de rezistentã e pãdurea Babadag.

Se formeazã peste 30 de grupuri care detineau si armament. Se duce o luptã de gherilã cu securitatea.

Se hotãrãste sã se cãsãtoreascã cu Olimpia Puiu si o cheamã la Cobadin. La 18 iulie se afla la Cobadin, in casa lui Ion Adam.

La ora 13 casa era înconjuratã de trupele de securitate. Somat nu se predã.

Se trage mult. Terminã gloantele. Se aruncã pe una din grenade. Pieptul sfârtecat. Ora 14. 18 Iulie 1948.

 

Locul unde a murit GOGU PUIU

Mandat de arestare a lui Gogu Puiu (1947)