•
Iubirea
lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos este mai mare decât iubirea celui
mai mare sfânt fată de Dumnezeu.
•
Cât
asculti de Dumnezeu, atât ascultă si Dumnezeu de tine.
•
Dumnezeu
nu uită de om cum uită omul de Dumnezeu.
•
Cel
mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e să ne dăruim Lui pe noi
însine, pe viată.
•
Este
neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii de la Dumnezeu si
între ce cere Dumnezeu oamenilor.
•
Cred
ca cea mai deformată fiintă in capul oamenilor este Dumnezeu.
•
Grija
omului de Dumnezeu simplifică grija omului de om.
•
Mărturisirea
lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oamenilor întru sfinti.
•
Dumnezeu
nu are pe nimeni de pierdut.
•
Dumnezeu
coboară între oameni si suie oamenii la Sine pe scara Sfintei Liturghii.
•
De
cârma mintii atârnă încotro pornim si unde ajungem.
•
Bobul
care nu vrea să moară, fie chiar si de grâu, nu mai aduce nici o roadă.
•
Mântuirea
se lucrează numai pe ruinele egoismului.
•
Cine
nu se va lepăda de sine nu va fi liber.
•
Iubirea
trupească de sine si plină de trufie numai dragostea aprinsă a lui Dumnezeu
o poate scoate si desăvârsit s-o facă scrum, prin umilintele cu care o arde.
•
Cea
mai primejdioasă este mândria suântului, de aceea sfintii adevărati sunt
cei ce nu stiu ca sunt sfinti, ce tin mortis ca-s păcătosi.
•
Pocăinta
trebuie să fie o înseninare din ce in ce mai mare a sufletului si a
sănătătii întregi.
•
Fratilor,
ascultati de Biserică, fiindcă cei ce ascultă de preotii ei, asa cum sunt,
de Dumnezeu ascultă.
•
Toată
lumea este a ta când ai renuntat la ea. Atunci esti mai tare ca ea si te
ascultă.
•
Dacă
tot trebuie să suferim, măcar să nu suferim zadarnic.
•
Toate
darurile închise in destinul nostru sunt ingrăd suferinte, si numai la
atâtea daruri ajungem prin câtă suferintă putem răzbi cu bucurie. Numai
atâta mângâiere? putem aduce între oameni, câtă amărăciune putem
bea în local celor ce vrem să-i mângâiem. Atât de puternică e mila si
adevărul in noi, câtă văpaie de ură înfruntărn bucurosi pentru Dumnezeu
si pentru oameni.
•
Suferinta
acceptată, smerită, face din Lazării acestei lumi un Lazăr din sânul lui
Avraam încă din lumea aceasta.
•
Să
nu uităm ca una e lupta si suferinta omului mărturisit si alta e
saferinta omului nemărturisit.
•
Suferinta
si iubirea se cresc in progresie una pe alta.
•
Cunostinta
cea din pătanie sau învătăturile din durere singura Cale care poate învăta
ceva pe oameni.
•
Necazurile
vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu către oameni mai grei sau mai
vicleni la minte.
•
Nu
uita ca Iisus a fericit pe săraci, pe Lazări si pe smeriti.
•
Sunt
multe chipuri de a intra in Împărătia lui Dumnezeu. dar numai o singură
usă: Iisus.
•
Iisus
doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: linistea
credintei in Dumnezeu. Aceasta ar da de înteles ca in jurul unui om linistit
(din cauza rădăcinilor lui in cer) se face liniste pe pământ.
•
Păcătosii
au un prieten, pe Iisus. Din momentul in care cunosti că esti păcătos,
te-ai schimbat din vrăjmasul lui Dumnezeu in prietenul lui Dumnezeu.
•
E
bine ca povătuitorii să grăiască totdeauna din constiinta slujirii lui
Hristos, ca in fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojană si
smeriti întru mustrare.
•
Dacă
Domnul e ascuns in poruncile Sale, fireste că este si in strădania pentru
dobândirea virtutilor. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii.
•
Domnul
Hristos a fost răstignit cu spatele pe crucea materială si cu fata pe crucea
spirituală.
•
Aceasta
este ratiunea ascunsă a Providentei: toată lumea este ispitită să se
ciocnească de Iisus.
•
In
legătură cu sexualitatea in famîlîe. Părintele Arsenie zicea. Nici
abuzul, nici refuzul.
•
Oxigen,
glicogen, somn, să-ti păstrezi hormon conceptie de viată crestină.
•
Nasteti-vă
sfinti!
•
Tinerii
să se mute de la bătrânii care le strică casa.
•
Copiii
nefăcuti strică pe cei făcuti.
•
Păcatele
se înregistrează in codul genetic al fiecăruia.
•
Cei
care opresc copiii de la credintă sunt osânditi mai rău ca sinucigasii.
•
Dacă
nu poti vorbi cu copiii tai despre Dumnezeu, vorbeste cu Dumnezeu despre ei.
•
Cine
face carte nu face carte.
•
Nu
te răspândi cu mute cărti.
•
Să-ti
feresti capul de frig si de prostie!
•
In
veacul al VIII-lea al erei crestine a fost, printre altele, o mare luptă
pentru icoane. A trebuit un sobor ecumenic, ultimul sobor, al VII-lea, să
apere cinstirea sfintelor icoane. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la
împărati, precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne. Desi
atunci s-a pus capăt răutătii si multe veacuri icoanele au fost in cinste,
astăzi iarăsi li se găseste vină. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresită
lui Dumnezeu. Azi vina lor e că amintesc de Dumnezeu. Dar mai e o icoană in
primejdie: icoana lui Iisus, pe care o avem in noi, in fiecare, căci de la
Botez fiecare suntem destinati să fim o icoană a lui Iisus. Împotriva
acestei icoane a lui Iisus in noi se dă azi o luptă mai vrăjmasă ca
odinioară împotriva sfintelor icoane. Se dă o luptă împotriva icoanei
omului! Unde-i sunt apărătorii!?
•
Vecinul
tău bate crâsmele? Verisoara ta a fugit necununată? Feciorul tău fuge de
biserică? Copiii tai umblă la joc seara si scuipă după preot? N-ai pe
nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând să te aduci pe tine!
•
Nu
sunteti si voi căutând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri,
dar nu-L stiti pe El. Si până nu-L găsesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe
tine, nu-ti găsesti nici sensul tău, nici sensul lumii.
•
Să
ai întelegere fată de neputinta omenească.
•
Cea
mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
•
Mustrarea
învinge, dar nu convinge.
•
În
mintea strâmbă si lucrul drept se strâmbă.
•
Sfârsitul
betivului e sau in sant sau in casa de nebuni; iar sufletul îi este in iad
încă de aici. Urmasii lui, nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am
si o milă preventivă, pentru viitor, care mă face să scriu.
•
Nu-l
judeca pe cersetor că fumează.
•
Mai
bine o rugăciune pentru cel care înjură decât observatie.
•
Nu
da cu bâta in viespile sectare.
•
Asa-i
firesc omului păcătos, cînd îi lovesti dracii, zice că tu esti drac.
•
Iertând,
stergi ce ierti. Ce ierti la altul, tie ti se sterge. Judecata aceasta te
scoate de sub judecată.
•
Nu
toti din lume se prăpădesc, nici toti din mănăstire se mântuiesc.
•
Unii
dintre călugări nu sunt călugări, ci cuiere de haine călugăresti.
•
De
vrei să te faci călugăr, fă-te ca focul!
•
Călugăria
slăbeste in suflete slabe si se întăreste in suflete mari.
•
Lepădarea
de lume e o convingere, pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stand, precum
poti să n-o ai in mijlocul pustiei petrecând.
•
Mirenii
mai vin la mănăstire pentru rugăciune, călugării nu se mai duc in lume
să se odihnească. Toate profesiunile au vacantă sau concediu, numai
călugăria nu. Asa ceva ar însemna încetarea călugăriei.
•
Un
călugăr trist este un călugăr cu luminile stinse.
•
Dintre
cele trei făgăduinte monahale, cea mai grea e ascultarea, pentru ca are de
biruit mai mult patimile mintii care "discută" cu Dumnezeu, in loc să
asculte fără discutie.
•
Adevărul
este fiintă vie.
•
Cel
mai greu păcat, vesnic fără iertare, este starea omului împotriva
adevărului.
•
Focul
iubirii divine, de dragul Adevărului, între potrivnici se aprinde si se mentine.
•
Asa
sunt gândurile de hula: răbufniri de păcură în raza de soare.
•
Credinciosul
in Dumnezeu depăseste limitele omului.
•
Ateismul
este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamentală a naturii umane.
•
Necredinciosii,
spre rusinea noastră, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi
credinta noastră.
•
Religia
nu face stiintă, ci constiintă.
•
Iisus
a tămăduit orbirea ochilor, dar n-a putut tămădui orbia răutătii. Orbia
răutătii nu are leac, dar are pedeapsă.
•
Nimic
mai greu, mai periculos decât să te lupti cu îngustimea si cu formalismul.
•
Din
cauza avorturilor românilor ne vor stăpâni tiganii.
•
Nu
suntem din maimută, dar mergem cu pasi repezi spre ea.
•
Necazurile
de acum nu sunt vrednice de a fi in cumpănă cu slava noastră viitoare.
•
Învierea
este noul stâlp de foc, care conduce de două mii de ani neamul crestinesc
prin pustia acestei lumi. Din lumina lui este făcut destinul care ne atrage
Acasă.
•
Să
ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia in prigoana de la sfârsit.
•
Relele
de pe pământ asa de mult vor strânge oamenii, încât nu mai rămâne
istoriei altă solutie decât sfârsitul ei.
•
Doar
Sfânta Liturghie mai tine lumea.
•
Chinurile
cele de pe urmă, cele de la Antihrist, in care va lucra toată puterea
Satanei, vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor,
de la început până in zilele acelea.
•În
zilele noastre se văd multi călători la iad cu Scriptura in mână.
•
Dumnezeu
nu ne cere minuni. Acelea le face El.
•
Gândurile
omului nu sunt ca si gândurile Domnului.
•
Râvna
fără întrebare si părerea sar măsura.
•
Dreapta
socoteală-i mai mare ca postul.
•
Neîntrebat
nimic nu e bine, nici ce e bine.
•
Crestinismul
reînvie in raport invers proportional cu încercările de a-l stinge.
•
Crestinismul
nu e numai o afacere de Duminică, ci e o strădanie
de toate zilele.
•
Însusirile
copilului atârnă de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul
maternitătii la femeie.
•
Mare
este acela care numai de mărimea lui nu se ocupă.
•
Neghinele
vrăjmasului vor sălbătici oile împotriva păstorilor.
•
Când
ti-a găsit Dumnezeu vreo treabă pentru Împărătia Sa între oameni, ai
isprăvit toate obligatiile lumii.
Părintele
Arsenie Boca în câteva imagini
Praznicul Adormirii Maicii Domnului, Sâmbăta de Sus,
1945
Chilia Părintelui Arsenie, săpată
în munte, la izvorul văii Sâmbăta
Părintele
Ieromonah Arsenie Boca la Mânăstirea Brâncoveanu
Părintele Arsenie Boca la Sâmbăta de Sus, in timpul unei slujbe
Părintele
Ieromonah Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop
Părintele Arsenie pe când era diacon al Mitropolitului Nicolae
Bălan
