Subsemnatul Stefan Alexandru Vintila, in varsta de 22 de ani, domiciliat in Bucuresti, strada Poiana Narciselor, nr. 10, etaj 2, apartament 6, sector 1, cu datele B.I., GK 238302 am simtit nevoia ca prin prezenta sa va aduc la cunostinta protestul meu in legatura cu Ordonanta de urgenta nr. 31 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, publicata in Monitorul Oficial nr. 214/28.03.2002. Consider ca este datoria mea sa-mi exprim pozitia fata de aceastã masura a guvernului, deoarece reprezinta o incalcare grava a libertatilor cetatenesti garantate de Constitutie si un atentat la adresa celor mai elementare norme democratice.

Traind cu speranta ca in Romania va mai exista loc pentru luarile de atitudine impotriva abuzurilor de acest tip, doresc sa fac cateva precizari in legatura cu caracterul anticonstitutional si antidemocratic al acestui act:

1. Interzicand organizatiile, doctrinele si simbolurile de tip fascist, guvernul incalcã grav articolele 29 si 30 din Constitutie, care afirma libertatea de constiinãta si libertatea de exprimare. De remarcat ca notiunea de fascism nu este definita din punct de vedere juridic, acest fapt putand da nastere la interpretari, dar mai ales abuzuri, caci ea poate fi extinsa in mod arbitrar.

      2. Condamnarea in bloc a unor anumite ideologii este o metodã totalitara tipica si marcheaza revenirea la opiniile unice, adevar politic absolut si ideologie oficiala. Cu alte cuvinte, la 12 ani de la o revolutie anticomunistã se reintroduce intr-o tara ce se proclama democratica, delictul de opinie.

      3. Aceasta ordonanta denota totodata incapacitatea guvernantilor de a se debarasa de conceptiile comuniste si de psihoza antifascista, ca si cum Romania ar fi asaltata de fascisti si nu ar fi trait jumatate de veac sub un regim comunist opresiv. Astfel guvernul vine astazi si interzice arborarea zvasticii, dar nu si a secerii si ciocanului sub dictatura carora Romania a patimit zeci de ani si care condamna si astazi romanismul in teritoriile de peste Prut.

      4. Introducerea pedepselor penale impotriva celor care contesta holocaustul sau care prezinta intr-o lumina favorabila anumite pesonalitati ale istoriei romanilor se traduce in revenirea la ideea de istorie oficiala. Mai precis s-a ajuns acolo unde adevarul istoric nu mai este stabilit de specialisti, ci de primul ministru, ministrul de interne etc. Mai mult, daca un istoric va ajunge la o concluzie neconforma cu punctele de vedere oficiale va putea fi, conform ordonantei, bagat in puscarie, iar opera sa interzisa.

      5. In privinta interzicerii cultului unor persoane vinovate de crime impotriva pacii si omenirii, prezenta ordonanta in articolul 2, alineatul c afirma: "prin persoane vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii se intelege orice persoana condamnata definitiv de o instanta judecatoreasca romana sau straina pentru una sau mai multe infractiuni contra pacii si omenirii, precum si orice persoana condamnata de o instanta penala internationala pentru crime de razboi sau crime impotriva umanitatii." Prin aceasta se recunoaste in mod public legitimitatea tribunalului si procesului stalinist care l-a condamnat pe Ion Antonescu, figura sa fiind de altfel direct vizata. Se naste intrebarea: este posibil ca intr-o Romanie democratica hotararea unui astfel de tribunal si intreaga mascarada judiciara care l-a acuzat pe Antonescu de crime imptriva Uniunii Sovietice sa fie nu numai recunoscuta, dar si promovata la nivel guvernamental? Si dacã acest proces mai este cons!
iderat valabil, atunci de ce nu ar fi recunoscute toate sentintele autoritatilor comuniste si toate crimele acestora?

      6. Toate aspectele acestei ordonante au un punct comun. Marcheaza reinfiintarea in statul roman a inchisorii politice si a cenzurii. De asemenea regimul pedepselor merge in acelasi sens. Un istoric care contesta holocaustul va lua pana la 5 ani de puscarie, ceea ce inseamna ca el este socotit la fel de periculos pentru societate ca un violator sau un talhar. Iar a adera la o organizatie de tip fascist este, nici mai mult, nici mai putin, decat o crima, din moment ce se pedepseste cu inchisoare pana la 15 ani.

 

    Dupa ce am trecut în revista cele mai importante aspecte de fond ale acestei ordonante, trebuie subliniate cateva vicii de forma, de asemenea extrem de importante:

      1. Aceasta masura a fost emisa de guvern prin ordonanta de urgenta. In textul Constitutiei, la articolul 114 aliniatul 4 se afirma: "In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.” Aplicand acest articol la situatia prezenta, rezulta ca Romania se afla intr-o situatie exceptionala, datorata ascensiunii fascismului, cultului maresalului Ion Antonescu si istoricilor care contesta holocaustul. Eu, ca simplu cetatean, ma intreb: acesta sa fie motivul sau coruptia extinsa, incapacitatea guvernantilor, cele cinci decenii de comunism etc.?

      2. Argumentele guvernului menite sa motiveze o astfel de ordonanta nu au subliniat urgenta ei, ci doar au invocat anumite dorinte exprimate de Statele Unite, in vederea unei integrari mai rapide a Romaniei in NATO. Cu toate acestea, SUA, patria democratiei, precum si majoritatea tarilor din Uniunea Europeana si NATO, nu au la ele acasa astfel de legi, ceea ce duce la concluzia ca nu au nici un motiv sa ne solicite nouã asa ceva. Mai mult, pe baza informatiilor din presa, rezulta ca nu NATO ne solicita o asemenea masura legislativa, ci dl. Radu Ioanid, directorul Muzeului Holocaustului din Washington. In ceea ce priveste declaratiile ambasadorului Statelor Unite la Bucuresti acestea au avut un caracter larg de generalitate si nu au mers in sensul: adoptati o astfel de lege, intrati in NATO, n-o adoptati, ramaneti pe afara.

      3. Aceasta ordonanta incalca de asemenea articolul 72 din Constitutie, alineatul 3, litera f, care proclama ca infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora se reglementeaza prin lege organica, iar la articolul 74 alineatul 1 se statueaza ca legile organice se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere, deci nu prin ordonanta de urgenta.

      In concluzie: ordonanta de urgenta nr.31 publicata in Monitorul Oficial nr. 214/28.03.2002 este, conform celor aratate mai sus anticonstitutionala, atat ca fond, cat si ca procedura. Ea atenteazã grav la drepturile si libertatile cetatenesti, introducand delictul de opinie, cenzura, inchisoarea politica, ideologia si istoria oficiala.

      Ca cetatean al acestei tari ma simt direct lezat de aceasta masura guvernamentala si va inaintez, prin prezentul document, protestul meu. De asemenea imi exprim speranta ca respectiva ordonanta sa fie abrogata, si viata politca romaneasca sa-si continue drumul pe calea democratiei reale, bazata pe libertate de opinie si expresie si nu pe metode de represiune. Inchei cu o cugetare a filosofului evreu Baruch Spinoza, care sintetizeaza principiile fundamentale ale unei democratii autentice: "Intr-un stat liber fiecare poate sã gândeascã ce vrea si sã spuna ce gândeste."

      Cu respect,

      Stefan Alexandru Vintilã

ADDENDUM

SCRISOARE DESCHISÃ