"Din pãcate, mai suntem si astãzi sub vremi"

 Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina a organizat, sambata, la Palatul Parlamentului Adunarea Solemna consacrata celei de-a 80-a aniversari a unirii Basarabiei cu Romania. 

Maretul eveniment a fost declansat de Basarabia, care la 27 martie/9 aprilie 1918 s-a unit cu patria-mama, Romania, si a fost continuat de Bucovina, la 15/28 noiembrie, iar 1 decembrie a fost incheiat de Transilvania. Cu prilejul acestui eveniment, istoricul Florin Constantiniu a apreciat ca diplomatia romaneasca trebuie sa gaseasca un mod de prezervare a drepturilor romanesti asupra acestor teritorii. Pamantul acesta este romanesc si orice stapanire straina constituie o crima, a mai subliniat vorbitorul. 

Domnul Constantiniu considera ca datorita martirajului prin care au trecut aceste teritorii in calendarul ortodox ar trebui sa fie trei sfinte:  Sfanta Basarabia, Sfanta Bucovina si Sfanta Herta, iar in ceea ce priveste viitorul are convingerea ca vom castiga tot ceea ce am pierdut. 

Punctul culminant - din pacate nu intr-un sens incurajator - a fost participarea si discursul presedintelui Constantinescu. D-sa a fost invitat sa ia loc in prezidiu langa scaunul gol pe care ar fi trebuit sa-l ocupe marele sacrificat al neamului romanesc, Ilie Ilascu. 

Discursul prezidential a inceput desigur cu invocarea celui care ar fi trebuit sa se afle in sala, Ilie Ilascu. Si imediat toate sperantele basarabenilor au fost spulberate. Emil Constantinescu a spus ca acest scaun gol ne arata ca nu intotdeauna putem reusi acolo unde am fi vrut. Iar intregul discurs a continuat in acelasi ton de completa renuntare. 

Emil Constantinescu a amintit de episodul in care acum doi ani a ajuns pana la cartierul general al Armatei a 14-a din Transnistria, i-a vizitat pe cei patru camarazi ai lui Ilascu, dar pe acesta nu, pentru ca ar fi trebuit sa faca o cerere autoritatilor transnistrene. Si tocmai pentru ca spera sa ajunga presedinte nu a facut aceasta cerere. Nu ar mai fi putut retracta evidenta acestui fapt. Iar la Tiraspol a fost atunci pentru a arata ca "ideea nationala nu poate fi niciodata abandonata". (Aplauze in sala) 

Anul 1989 are pentru romanii de pretutindeni semnificatia unei impliniri istorice supreme, a afirmat presedintele. "In mod dramatic istoria ne-a despartit din nou", a continuat d-sa. Au fost invocati apoi cei de dincolo, umiliti, deportati, siliti sa vorbeasca alta limba, sa scrie cu alte caractere, dar care si-au pastrat identitatea nationala. Noi trebuie sa avem un mare respect pentru ei si sa nu privim cu superioritate la productiile lor intelectuale, la poezia lor. Pentru ca altfel de poezie le-a trebuit lor in atatea vremi de restriste. 

Caderea comunismului in tarile est-europene a insemnat cucerirea libertatii, dar nu si o deschidere a sufletelor. "Am cucerit libertatea, dar nu am stiut ce sa facem cu ea", a spus Emil Constantinescu. Solidaritatea umana, treapta superioara a libertatii, nu s-a manifestat indeajuns. Comunistii au ascuns adevarul timp de 50 de ani despre Basarabia si Bucovina, au sters problema acestor pamanturi romanesti din cartea de istorie si "din pacate mai suntem si astazi sub vremi". Pentru ca lumea contemporana respinge istoria, pentru ca lumea contemporana se misca fantastic de repede. Trebuie sa ne adaptam acestei lumi, dar sa nu uitam de fratii de dincolo. Trebuie, reprezentandu-i, sa-i facem cunoscuti in lume. Sa-i ajutam sa treaca un prag psihologic. 

Acestea ar fi solutiile practice pe care le propune presedintele Romaniei pentru problema Basarabiei si Bucovinei, pamanturi romanesti pe care traiesc romani. "Trebuie sa refacem puntile dintre tara si fiii ei pribegi", a spus presedintele, cuvinte urmate de aplauze. Discursul s-a incheiat prin indemnul de a nu pierde sansa pe care o avem. 

Care sansa? Dupa discursul prezidential a fost invitat sa-si continue cuvantarea cel care fusese intrerupt de venirea presedintelui. Unul dintre basarabenii de pe randul pe care ne aflam a spus: "Mai bine, ca de discursuri patriotice ne-am saturat".