Miscarea Net Blog

Asearã, 22 iunie, la ora 18.30, la scara blocului în care locuieste, pe strada Grenobl din Chisinãu, a fost agresat fizic avocatul Fadei Nagacevschi, fiul mai mare a avocatului Vitalie Nagacevschi, presedinte al Organizatiei «Juristi pentru Drepturile Omului» si candidat electoral la functia de deputat pe lista PLDM (nr. 5).

«Veneam acasã, dupã serviciu. Se pare cã am fost urmãrit si asteptat la scara casei. Doi bãrbati mascati, în salopete de muncitori, m-au lovit în cap. Am cãzut, iar ei m-au bãtut cu picioarele. Când au vãzut cã îmi revin dupã loviturile aplicate la cap, au luat-o la fugã. Am încercat sã-i urmãresc. S-au urcat într-un automobil cu numere de înmatriculare franceze, care îi astepta, împreunã cu un sofer», ne-a povestit Fadei Nagacevschi.

În prezent, Fadei Nagacevschi este internat la Spitalul de Urgentã, pentru investigatii si tratament.

Vitalie Nagacevschi crede cã aceste actiuni au fost organizate pentru a-l intimida pe el, care în prezent este implicat în lupta electoralã.

Ziarul de Gardã

Biroul de presa

Referitor la declaratiile oficiale ale unor lideri ai Partidului Noua Generatie Crestin Democrat cu privire la o presupusa colaborare a Partidului "Pentru Patrie" in jurul unei viitoare fuziuni dintre PNGCD si Partidul "Romania Mare", facem urmatoarele precizari:

Partidul "Pentru Patrie" respinge categoric orice colaborare cu forte politice create pe structurile sistemului represiv ori in jurul unor persoane care au colaborat activ cu regimul ilegitim si criminal dinainte de 1989, chiar daca ele imbraca astazi haina unui "patriotism" de circumstanta.

Partidul "Pentru Patrie" a militat intotdeauna pentru constituirea in Romania a unui veritabil Pol de Dreapta, prin colaborarea acelor forte care se regasesc in valorile national-crestine. In acest sens, am incercat la parlamentarele de anul trecut,sa construim o colaborare, in spiritul valorilor pe care le impartasim, cu Partidul Noua Generatie Crestin Democrat, insa fara rezultat.

Noi intelegem sa ne manifestam si sa actionam cu consecventa pe linia de jertfa si inalta tinuta morala trasata de intemeietorii PPP si de martirii Rezistentei Nationale Anticomuniste. Ramanem credinciosi asadar raspunsului dat de presedintele nostru Ion Gavrila Ogoranu unui reprezentant al "national-comunismului" ceausist: "Nu vom putea fi niciodata impreuna, pentru ca ne despart prea multe morminte."

Incredintati de necesitatea constituirii unei Drepte nationale autentice, indispensabila ridicarii unei Romanii libere, puternice si respectate in lume, ramanem consecventi principiilor si valorilor asezate la fundamentul Partidului "Pentru Patrie" de inaintasii nostri.

Consiliul Politic al Partidului "Pentru Patrie"

Presedinte
Virgil Totoescu

13-15 iunie 1990: Infernul se numeste Bucuresti

Oameni bãtuti cu sãlbãticie, împuscati, legati în lanturi, omorâti în bãtaie - cu rãngi, topoare, lanturi de fier, ciomege - morti cu fetele arse cu acid, ca sã nu fie identificati; oameni dispãruti, care nu au mai fost gãsiti niciodatã - elevi, studenti, tineri.

TAB-uri, mitraliere, elicoptere, scutieri, armatã, focuri de armã asupra populatiei, incendii, crime, jafuri, violuri, devastãri, arestãri arbitrare si fãrã mandat la sfârsit de mileniu II - nu este Irakul asediat, este Bucuresti, capitala unei Românii care încetase de a mai fi un stat pe harta Europei.

Rãzboiul civil din 13-15 iunie 1990 a avut 2 faze:

1. represiunea din 13 iunie - in care forta combatantã era alcãtuitã din institutiile statului: armatã, politie, securitate, parasutisti, fesenisti, etc.
2. mineriada, care a suprimat institutiile Statului Român, atentând la siguranta nationalã, si transferând puterea unor grupuri paramilitare de civili înarmati (politisti, securisti, mineri, activisti FSN, delincventi de drept comun) lipsite de orice legalitate; a fost pusã in pericol insãsi existenta Statului Român.

O astfel de situatie, a unei comunitãti umane lãsatã total în voia fortelor paramilitare, s-a mai întâmplat în timpul Rãzboiului din Transnistria.

Peste 1300 de oameni au fost arestati abuziv - din case, de pe stradã, fãrã mandat, de cãtre persoane civile substituite fortelor legale de ordine, si tinute în cele mai inumane conditii, in lagãrele de la Mãgurele si Bãneasa.

Crematoriul "Cenusa" a functionat toatã noaptea de 13 spre 14 iunie.

La Cimitirul Strãulesti II, au fost înhumati 128 de morti, unii având pe cruce inscriptia "neidentificat-iunie ‘90", conform surselor din "România Liberã".

Dr. D.G, medic la Spitalul Municipal din BUCURESTI, adaugã sute de oameni tratati sau operati de grave traumatisme la "Sectia de Neurochirurgie" a Spitalului nr. 9 din Bucuresti, din care 60 au murit în câteva luni.
1024 de arestati ilegal, 746 de rãniti, 3500 de bucuresteni bãtuti, 1466 cartuse trase asupra pupulatiei. Oficial, au existat 7 morti. Neoficial, deocamdatã, 188 de morti din zilele 13-15 iunie 1990.

Adevãrul nu-l stim nici în ziua de azi!

S-a spus cã cei peste 20.000 de mineri care au însângerat Bucurestiul nu erau mineri adevarati; nu stim exact care era procentul de securisti, politisti sau mineri; un lucru însã e sigur: erau cu totii ROMÂNI, chiar dacã nu erau oameni si chiar dacã indeplineau ordinele venite dinspre rãsãrit, si care vizau disparitia României.

Asa cum români au fost si tortionarii închisorilor comuniste, si procurorii, si judecatorii, si securistii, si militienii, si nomenclaturistii care au aruncat în puscarii si lagãre 2 milioane de români si au exterminat sute de mii.

Mortii din 13-15 iunie s-au adãugat unui lung sir, din pãcate neterminat atunci, de jertfe ce par fãrã sfârsit, pentru o libertate ce pare a fi refuzatã vesnic României.

(Grupul Independent pentru Democratie - GID)

Cine sunt cei care au aruncat cu pietre în cele mai importante sedii de stat? Cine sunt cei care au fost pusi în fata pietrelor si cine au fost cei arestati, batuti si chiar ucisi prin comisariatele de politie? Ex-viceministrul Afacerilor Interne, generalul în rezerva Anton Gamurari sustine cã a examinat cu atentie evenimentele din ziua de 7 Aprilie si din perioada urmãtoare si a tras anumite concluzii.

Urmariti acest V I D E O de pe site-ul Unimedia difuzat initial de JurnalTV

Toate actele semnate de Vladimir Voronin dupa expirarea mandatului de presedinte al R. Moldova sunt ilegale, afirma Serafim Urechean. În acest sens, fractiunea AMN a cerut explicatii Curtii Constitutionale si a depus o cerere la Procuratura Generala pentru a-l pune sub acuzatia uzurparii puterii de stat pe actualul presedinte al R. Moldova.
Ca sa se asigure ca Curtea Constitutionala va pune cererea pe rol, AMN, împreuna cu celelalte doua partide de opozitie, PL si PLDM, a depus un act similar si la Comisia de la Venetia, Curtea Constitutionala din R. Moldova fiind membra a acesteia.
"Dupa ce a fost validat mandatul de presedinte al Parlamentului, Vladimir Voronin trebuia sa-si dea demisia din functia de presedinte al tarii. La aparitia acestei incompatibilitati, toate decretele emise de Voronin, inclusiv decretul de numire a prim ministrului, sunt ilegale", a declarat Serafim Urechean.
Un document asemanator a fost depus la Procuratura Generala. AMN a solicitat procurorului general, Valeriu Gurbulea, punerea sub acuzatie a presedintelui de uzurpare a puterii de stat.
In prezent Vladimir Voronin detine functia de presedinte al R. Moldova, dar si pe cea de presedinte a Legislativului. Conform art. 81 din Constitutia R. Moldova, calitatea de presedinte este incompatibila cu exercitarea oricarei altei functii retribuite.

Ziarul de Garda, Chisinau

La 9 iunie 2009, ora 09:00, au avut loc audieri în fata Camerei a Patra a Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la admisibilitatea si la fondul cauzelor Caldare si alti 42 c. Moldovei si Rusiei (cererea nr. 8252/05), Catan si alti 27 c. Moldovei si Rusiei (cererea nr. 43370/04) si Cervaschi si alti 98 c. Moldovei si Rusiei (cererea nr. 18454/06).
Reclamantii sunt cetateni ai R. Moldova care locuiesc în „Republica Moldoveneasca Nistreana» (RMN). Fiecare cerere se refera la o scoala distincta cu predarea în limba româna si a fost depusa de catre un grup de parinti, copii si profesori.
Reclamantii s-au plâns ca ei au fost intimidati de catre autoritatile RMN din cauza dorintei lor de a continua predarea în scoli în limba româna cu grafia latina potrivit curriculum-ului moldovenesc. Ei au invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea tratamentului inuman si degradant), a art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vietii private si familiale), a art. 14 CEDO (interzicerea discriminarii) si a art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO (dreptul la instruire).
Reclamantii au adresat numeroase plângeri autoritatilor Federatiei Ruse, având în vedere faptul ca cea mai mare parte a liderilor RMN sunt cetateni rusi, unii dintre acestia fiind chiar decorati de catre autoritatile Rusiei; Federatia Rusa continua sa aiba trupe care stationeaza în Transnistria; si este mediator în conflictul între Moldova si regimul secesionist de la Tiraspol. Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse a raspuns utilizând fraze generale despre depasirea conflictului în privinta scolile de limba moldoveneasca din RMN si a atentionat asupra pericolului utilizarii fortei în rezolvarea conflictului, recomandând folosirea negocierilor.
Reclamantii s-au plâns si autoritatilor moldave, care, în pofida promisiunilor de solutionare a situatiei scolilor de limba româna, nu au reusit sa rezolve problema.
Reclamantii au indicat ca în RMN sunt 92,000 de elevi. În timp ce, în 1989, moldovenii reprezentau 40% din populatie, ucrainenii — 26% si rusii — 26%, aceasta proportie este departe de a fi respectata în scolile din RMN: în 82% din scoli curriculum-ul este elaborat în limba rusa, în 13.5% curriculum-ul este în limba moldoveneasca/româna cu grafie chirilica, în 3.8% curriculum-ul este în limba moldoveneasca/româna cu grafie latina si în 0.7% — în limba ucraineana.
Din partea Guvernului R. Moldova la audieri a participat Vladimir Grosu, agentul guvernamental al R. Moldova în fata CEDO, fiind asistat de Ina Rusu, angajata a Directiei Principale Agent Guvernamental, Ministerul Justitiei.
Din partea Guvernului Federatiei Ruse la audieri a participat: Oxana Sirotkina, sefa Sectiei Examinare a Cererilor în Materie Civila al Departamentului de Reprezentare al Federatiei Ruse la CEDO fiind asistata de Oxana Yurchenko, sef-adjunct al Sectiei de Examinare a Cererilor în Materie Civila al Departamentului de Reprezentare al Federatiei Ruse la CEDO; Irina Koganova, consilier principal al Sectiei Examinare a Cererilor în Materie Civila al Departamentului de Reprezentare al Federatiei Ruse la CEDO; Andrey Nikiforov, sef adjunct al Departamentului pentru Cooperare Umanitara Internationala si Drepturile Omului al Ministerului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse; Nikolay Fomin, sef adjunct al Departamentului II CSI; Tatiana Kleymenova, atasat al Departamentului pentru Cooperare Umanitara Internationala si Drepturile Omului al Ministerului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse; Alexander Makhnev, sef al Grupului (cu privire la activitatile de mentinere a pacii) din cadrul primului Departament al Fortelor Terestre al Ministerului Apararii al Federatiei Ruse; Stanislav Balyukin, Expert Principal al celui de-al doilea Departament al Departamentul Juridic Principal al Ministerului Apararii al Federatiei Ruse.
Reclamantii au fost reprezentati de catre Ion Manole si Alexandru Postica, avocati, juristi la Asociatia «Promo-LEX «, fiind asistati de Doina-Ioana Straisteanu si Line Byrne Andrew, juristi la INTERIGHTS, si reclamantul Tihovschi Andrei.

Ziarul de Garda