Miscarea Net Blog

Pe firmamentul întunecat al natiunii române, la 24 Iunie 1927 a apãrut un mic focar de simtire si demnitate nationalã:

O mânã de oameni decisi sã punã stavilã puhoaielor de venetici si de politicieni desprinsi de sufletul si nevoile maselor românesti.

O mânã de oameni trãind dincolo de obiceiurile politicianismului autohton, refuzând demagogia, minciuna, combinele, lipsa de rãspundere, nepotismul si vinderea sufletului pentru un blid de linte sau o cãpãtuialã.

O mânã de oameni care au alungat egoismul si trãdarea, pentru a deschide neamului o pârtie de sperantã si un viitor încãrcat de alte adevãruri.

În acea zi de 24 Iunie 1927, sãraci, ignorati de lume, desconsiderati de vechii prieteni, cei Cinci cavaleri ai unei noi trãiri si-au fãcut semnul crucii si au pornit pe calea unui alt destin. Urcus greu, împovãrat de piedici si desnãdejdi, de ademeniri si amenintãri, de nedreptãti si ferocitãti bestiale...

Le-a fost dat sã înfrunte toatã fauna politicã a epocii, cu egiosmul, cruzimea si indiferenta ei fatã de suferinta si aspiratiile altora. Le-a fost dat sã cunoascã, deasemenea, toatã ura, prefãcãtoria si izbiturile infame ale ocultei ce-si pregãtea culcus moale pe plaiurile valahe si viitor de zgurã neamului nostru.

Acest neam de eroi si sfinti îsi frãmânta mânia si neputinta sub dominatia cruntã a celor douã mari plãgi ale timpului: oculta si oligarhia. De aceea, aparitia unei grupãri purtãtoare de tendinte antipodice celor existente – încãrcatã de eticã si spiritualitate – propovãdiund mândria, cinstea si încrederea în virtutile neamului, n-a trecut neobservatã. Cei care îsi mângâiau huzurul si preponderenta din nefericirea natiei au simtit cã în preceptele Legiunii „Arhanghelul Mihail” tãinuiau normele unei descãtusãri din lanturile de ei împletite cu dibãcie în jurul maselor virtuoase si de bunã credintã.

Chiar din acea clipã a începuturilor s-au deslãntuit ca fiarele asupra Miscãrii Legionare care – cu cele câteva sute de membri înscrisi – nu putea constitui, în acele vremuri, niciun pericol evident. Fortele rãului au simtit însã primejdia. Emana din preceptele si spiritul formatiei nationaliste a lui Corneliu Codreanu o tãrie neînteleasã. Contra acestui spirit toate fortele oligarhice, oculte si ale nenumãratilor acoliti au intrat în actiune. Actiune care si acum continuã sã izbeascã în Miscarea Legionarã cu aceeasi inconstientã si urã de totdeauna.

Metodele nu s-au schimbat, deoarece interesele sustinute sunt aceleasi. Cei care atacã Miscarea sunt continuatorii acelorasi forte oculte si oligarhii de odinioarã. Iar bietele multimi oarbe si fãrã sira spinãrii, lipsite de mândrie si demnitate – care nu au înteles nimic, nici atunci si nici acum – continuã sã cânte în struna celor ce le promit marea cu sarea, preparându-le o nouã înrobire.

Putini sunt cei care ajung sã priveascã cu admiratie realitãtile fundamentale ale fenomenului legionar, sã judece Miscarea prin prisma mãretei sale semnificatii nationale, politice si spirituale. Putini poate, dar constienti, ei formeazã aluatul nestins al plãmadei legionare.

Faust Brãdescu
Fragment din articolul apãrut în revista Carpatii, Madrid, Nr. 58, Anul XXXI, 1987