Archives for: 2010

12/29/10

P L U G U S O R

Permalink 07:32:02 pm, Categories: De Anul Nou  


Maine anul se'noieste,
Plugusorul se porneste,
Dar tot omul se'ndoieste!
O sa aiba si belsug,
Dar nu cei ce trag la plug,
Caci opinia la noi
E ca cei ce trag sunt boi!
Rau e bou la plug si car,
Mult mai bine-i domn Magar!

Ia mai mânati mãi, hãi, hãi!
Rãu trãiti, dar nu fiti rãi!

Read more! »

12/18/10

CRACIUN LA ASSISI de Vintila Horia

Permalink 02:02:00 pm, Categories: Miscarea Legionarã  


Fara niciun zgomot a intrat pe fereastra.
Chipul galben si rotund ca o gutue
Parea lipit pe inserarea albastra
Asa cum l-a pictat mai de mult Cimbabue.

Am crezut ca-i un Mos Craciun de pea-ici,
Fara barba, neindemnatec si mic,
Un Mos Craciun pentru miile de calici
Ale acestui veac de nimic.

S'a uitat la focul care palpaia cu glas tare
I-a dat bunaseara si i-a spus: -Frate,
Fii laudat intru Domnul pentru flacara care
Incalzeste pe omul acesta intristat si departe.

Read more! »

HAIDUCEASCÃ de Aurel HOLIRCÃ

Permalink 06:06:49 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Frunză tremurată'n vânt,
Codru primenit în cânt.

Pe cărări, sub crengi plecate,
Suie cântec de dreptate,
Iar din umbră si hătis
Au iesit la luminis.
Chipuri mândre de flăcăi,
Să coboare peste vãi.

In ochi grei de chillimbar
Poartă sulite de jar.
Pumnul strâns pe buzdugan
Si credinta'n Căpitan.

Vor s'aprindă'n cer si soare
Steaua unui neam ce moare.
Stea de flăcări, bob de rouă,
Tară verde, tară nouă!

Aurel HOLIRCÃ
Revista "Iconar", Cernăuti. Anul II, Nr. 4, 1936

12/17/10

STIH PE O CRUCE de C. Pârlea

Permalink 10:31:48 am, Categories: Miscarea Legionarã  

"Am daltuit aicea o troita pentru semne
si-am scris cuvinte pentru-azur si fer,
prin frunte de prigoane, in platose de cer,
am randuit hotare'n istorie sa'nsemne.

La ctioria noastra, Rumâne de cândva,
sa-ti impletesti credinta pe drumuri de uitare,
baladele haiduce in infrunziri de soare
tu sa le cânti din huma pe aici, pe undeva.

Am incrustat aceste cuvinte pentru veac
si-am socotit ca neamul, pe lespezi de altare,
sa cante stih si dalta de temniti in serbare
predoslovind in hronici sa scrie'n sange dac."
C. PÂRLEA
Revista "Iconar", Cernauti. Anul II, Nr. 9, 1937

Read more! »

12/03/10

EROI UITATI: GHEORGHE GHEORGHESCU

Permalink 08:39:10 am, Categories: Mãrturii  

"Libertatea", New York. Anul I, Nr. 3, Octombrie 1982

Acum 30 de ani in urma, in anul 1952, in transeele de lupta din Coreea si-a pierdut viata un tanar compatriot roman de 22 de ani, Gheorghe Gheorghescu, unul din acei romani exilati care pentru Tara si Neamul crucificat, s'au oferit voluntar sa lupte cu arma in mana impotriva acelora care urmareau si aici, in aceasta parte a lumii, sa rapuna drepturi si libertati existente.
El se nascuse la Barlad, la 17 Septembrie 1930 si se refugiase impreuna cu tatal lui in Statele Unite spre a scapa de comunism. In tara îi ramasese mama, "in ghearele calailor", -cum spunea el. Cu gandul la ea, cu dor adanc de tara, cu nopti chinuitoare si soapte gemute care îi tremurau somnul, pentru a lupta impotriva acelora care îi terorizau mama, se inroleaza in anul 1951 in cadrul trupelor O.N.U.

Read more! »

11/29/10

ZELEA CODREANU OMAGIAT PRINTR-UN MARS

Permalink 04:31:35 pm, Categories: Miscarea Legionarã, In Memoriam  

Tineretul nationalist la Tancabesti

Reprezentanti ai filialelor Partidului "Pentru Patrie" din Bucuresti, Dolj, Brasov, Fagaras, Galati, Iasi, precum si reprezentanti ai Miscarii National-Crestine din Basarabia, in frunte cu liderul acesteia, Sergiu Lascu, au marsaluit pe DN1, pentru a omagia, in felul acesta, personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu, intemeietorul Miscarii Legionare, asasinat la 30 noiembrie 1938.
Tinerii nationalisti, purtind drapele tricolore si verzi, cu sigla Partidului "Pentru Patrie" au parcurs in mars distanta dintre localitatea Saftica si padurea Tancabesti, din nordul Bucurestiului, in semn de omagiu pentru lupta nationala a lui Corneliu Codreanu si contributia sa esentiala la intarzierea cu 2 decenii a instaurarii comunismului in Romania si in aceasta parte a Europei.
Marsul s-a incheiat in fata monumentalei troite de lemn, opera a sculptorului Cristian Ivanof, ce marcheaza locul executiei, in 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu si a altor 13 capetenii legionare, unde o multime alcatuita din delegati ai filialelor Bacau, Neamt, Galati, Bucuresti, Teleorman, Dambovita, Buzau, Prahova, precum si reprezentanti ai Fundatiei "Ion Gavrila Ogoranu", Fundatiei "George Manu", Fundatiei "Buna Vestire", Federatiei Romane a Fostilor Detinuti Politici Luptatori Anticomunisti si ai Manastirii Petru Voda (jud. Neamt), asteptau inceperea ceremoniei religioase.

Read more! »

11/13/10

BALADA GRÃNICERULUI de Radu Gyr

Permalink 02:44:39 pm, Categories: Miscarea Legionarã, In Memoriam  

Isbucnit din piatrã si furtunã,
viforos si mare grãnicer,
fulgerul îl aduna cu-o mânã,
trãznetul îl culegea din cer.
Gloantele veneau sã-i ciuguleascã
piuind, din pumni, surâs viteaz.
El trecea pe lângã moartea ostãseascã,
cu lumini de cântec pe obraz,
O poftea, râzând, cu el, la cinã, -
Si cum sta la brat cu moartea, drept,
cer valah, de-asupra, pe obcinã,
îi punea medalii noui pe piept...
Anii, brumã... Neamul, subt prigoane,
sângera bãut de gusteri mari.
Lângã piepturi verzi de legionari
pogorâ viteazu 'n uragane.
De subt lespezi îl chemarã voevozi,
ca sã creascã 'n fruntea gãrzilor, parâng.
Oase de vlãdici gemeau sub bozii,
veacurile Tãrii - oftau adânc.
...Si-a trecut prin temnite... grãmadã.
Tara-a stat cu el, legatã 'n fier,
Temnita-a prins aripi de baladã
Si s'a ridicat, de-atunci, la cer...

Read more! »

10/06/10

Acum 70 de ani: marea manifestatie de la 6 Octombrie

Permalink 04:52:49 am, Categories: Miscarea Legionarã  

"Duminica, 6 Octombrie, ne daruise Dumnezeu o zi minunata. Soarele stralucea pe un cer limpede, iar aerul era caldut. Înca din zori, trenurile speciale debarcau în Gara de Nord zeci de mii de legionari. Era un freamat, o veselie si un entuziasm, cum rar a trait Capitala. Încadrati de sefii respectivi, legionarii se regrupau în Piata Garii de Nord si apoi încolonati se îndreptau cântând si cu steagurile desfasurate spre locul de adunare, Piata Natiunii din fata Mitropoliei, care, mai târziu, în cinstea biruintei legionare, s-a numit Piata 6 Septembrie. Am încredintat organizarea manifestatiei Comandantului Bunei Vestiri, Radu Mironovici, care poseda arta, învatata de la Capitan, de a pune în miscare mase mari de oameni. Parada s-a desfasurat în cea mai perfecta ordine, fara a se produce încurcaturi în fixarea locurilor la adunare sau în orarul defilarii. Chiar si foile adversarilor au recunoscut ca niciodata Bucurestii nu au vazut o manifestatie de asa proportii, atât de bine organizata si cu atât simt al raspunderii pentru ordinea publica. Pe atunci Presedintia se afla înca pe Calea Victoriei, în Palatul Cantacuzino. Coloane nesfârsite de legionari veneau dinspre gara si se îndreptau spre Mitropolie, trecând pe dinaintea Presedintiei. Rapit de entuziasmul general, Generalul Antonescu s-a decis sa îmbrace camasa verde. Ica Antonescu nu s-a lasat mai prejos si a cerut si el o camasa verde. Cum nu aveam la îndemâna alta, am dezbracat repede un legionar din escorta si i-am trecut-o lui Mihai Antonescu. Parea fericit, desi se misca stângaci în ea, ca si cum nu ar fi fost în pielea lui...

Read more! »

10/04/10

UN AN LÂNGÃ CÃPITAN DE ILIE TUDOR LA A IV-A EDITIE

Permalink 05:47:19 pm, Categories: Miscarea Legionarã  

Fundația "Buna Vestire" și "Federația Românã a Foștilor Deținuți Politici Luptãtori Anticomuniști": va invitã Vineri 8 Octombrie, la orele 18:oo, la Casa de Cultura "Traian Demetrescu" din Craiova, str. Traian Demetrescu nr. 31,la lansarea ediției a 4-a a cãrții "Un an lângã Cãpitan", în prezența autorului Ilie Tudor (tatãl artistului Tudor Gheorghe).

09/22/10

22 SEPTEMBRIE 1939 - RÃSCRUCI INSÂNGERATE

Permalink 10:28:17 am, Categories: Miscarea Legionarã, Mãrturii  

Ziarul "Buna Vestire", 22 Septembrie 1940
In Constanta

Preotul Chivu Ion din Vilsoara-Cobadin, a fost impuscat de seful postului de jandarmi pe soseaua Constanta - Cobadin. Ranit numai, a incercat sa fuga dar plutonierul l-a doborât cu lovituri de pat si apoi cu focuri de revolver. Apoi l-a jefuit de bani si imbracaminte.
Il plang sotia si doi copii.
Preotul Secareanu din comuna Dulgheru a fost trecut telefonic pe lista de impuscare. Seful de post ezitand executarea ordinului, maiorul P.M. a venit personal cu masina sa-l ucida. Intre timp seful postului se decisese...
Il plang sotia si copiii.

ASTFEL DE SCENE GROAZNICE, DE LEGIONARI ASASINATI SI EXPUSI PUBLICULUI, AU AVUT LOC PE TOT CUPRINSUL ROMANIEI!...

Preotul Mocanu, tot din judetul Constanta a fost ucis in aceleasi conditii.
Toti au fost expusi in sosea cu placardele de tradatori de neam.
Au fost inmormantati fara popã si fara sicrie.
Tot in Constanta, in suburbana Bratianu a fost omorat in conditiuni necunoscute pana astazi studentul Chiriazi Constantin, secretarul sediului legionar. A fost si el expus in margine de drum.

Read more! »

09/10/10

Lilia Zaharia: Pentru mila Domnului

Permalink 05:32:14 pm, Categories: De peste Prut...  

Într-un sat din sudul Moldovei, de Sfânta Maria, preotul satului a decis sã meargã din casã în casã pentru a mai alunga spiritele rele care se aciueazã prin ungherele gospodarilor. Cum e moldoveanul nostru, ospitalier, oamenii îi dãdeau preotului prosopul cel mai scump, îi sãrutau mâna si, ca sã fie primit, îi plãteau pentru binecuvântare cât îi lãsa inima. Stim cu totii cã inima moldoveanului e mare. Cei mai multi vor decide cã e mai bine sã rãmânã într-o zi fãrã pâine, dar sã fie împãcati cu preotul si cu Dumnezeu.
Cei care nu aveau niciun ban în casã, dar doreau ca locasurile sã le fie sfintite, plãteau cu ce aveau în gospodãrie. Vãzând preotul cã nu-i ajung mâini pentru toate darurile primite, a chemat un om din sat, sã-l ajute sã le care cu cãruta. O priveliste de nedescris: popa mergea înainte cu cadelnita, din urmã cãruta, plinã cu rate, gâste, gãini. Toate – ofrande pentru sãnãtate.

Read more! »

09/05/10

70 DE ANI DE LA BIRUINTA LEGIUNII

Permalink 09:34:33 am, Categories: Miscarea Legionarã  

In orice mare eveniment istoric, care zguduie din temelii viata unei natiuni, îsi dau întâlnire si actioneazã împreunã trei factori:
- Un complex de împrejurãri care înlesnesc realizarea acelei schimbãri.
- O interventie a unui grup organizat, cu scopul de a pune capãt stãrii anterioare.
- Si o serie de imponderabile sau imprevizibile istorice care scapã de sub control omului.

MULTIMEA ACLAMÂND VICTORIA REVOLUTIEI LEGIONARE

Aceste trei aspecte ale oricãrei rãsturnãri de tip revolutionar din istoria unei natiuni se disting cu claritate si în biruinta legionarã din 6 Septembrie 1940.
Domnia Regelui Carol a devenit odioasã întregului popor atât prin crimele sãvârsite contra tineretului legionar cât si prin destrãmarea teritorialã a tãrii din vara anului 1940.

Read more! »

O EVOCARE: TUDOSE POPESCU

Permalink 05:46:24 am, Categories: Miscarea Legionarã, Mãrturii  

“Curentul”, Luni, 11 Noembrie 1940 • S’au împlinit 9 ani de când un mare luptator nationalist, Tudose Popescu, a murit. Amaraciunile si suferintele îndurate în anii de miscare studenteasca l-au doborît mai înainte de a-si vedea visul cu ochii, prea de timpuriu pentru cauza romaneasca.
Tudose Popescu a fost vestitorul vremurilor noi la Cernauti. S’a alaturat din primul moment la actiunea de redesteptare nationala si el a fost cel dintâiu care a rãscolit Bucovina cotropita de dusmanul din nauntru. Ca presedinte al societatii “Arboroasa”, Tudose era idolul studentimii bucovinene. Mereu în neobosita activitate, mereu pe drumuri pentru a mentine viu, printre români, spiritul ce se nascuse, mereu în închisori.
Il vãd cu pletele lui de plães si cu ochii ca jarul. Il aud vorbind în procesul complotului studentesc din Martie 1924, cu glasul lui cumpãtat, dar nesovãielnic. Il vad în capul manifestantilor, alaturi de Capitan, de Ionel Mota si de ceilalti camarazi dupa verdictul de achitare din acest proces, pe bulevardul Academiei. Il simt lângã mine, ca altadata, cu sfatul si întelepciunea lui. Il stiu lipsit de bani, îndurând mizeria. Il vãd îmbãrbãtând studentii la Iasi. Ii aud poruncile lui de potolire a furiei studentilor, la Oradea, în fata hotelului lui Weislovitch, cel care înjunghiase un camarad. Il vãd mire la nunta ce a facut-o în pavilionul din Crangul Buzaului. Ii simt respiratia calda, când, tatã fericit, a venit sa ma anunte ca Dumnezeu i-a daruit al doilea copil. Recitesc scrisoarea doamnei Popescu prin care ma vestea ca fratele Tudose a murit. A fost primul luptator cãzut.

Read more! »

08/29/10

Figuri legionare: Comandantul Sergiu Florescu

Permalink 03:43:19 pm, Categories: Miscarea Legionarã  

Inalt, bine legat, cu ochii vii, privirea blanda, de o energie rara, era de suflet, intelegator si drept.

Asa l-am cunoscut pe camaradul comandant Sergiu Florescu, in vara anului 1933, la Chisinau, cand am intrat in Miscarea Legionara.
Roman din Bucovina, cu doruri romanesti, a luptat de copil la L.A.N.C., pentru ca dupa ruptura sa-si reia activitatea alaturi de Capitan. La semnalul dat, incepe organizarea in Basarabia, alaturi de Iulian Sarbu si parintele Tederacki si continua cu perseverenta lupta pentru legiune.
Il aruncase vitregia vremurilor in Basarabia, ca functionar de Stat, de unde pentru singurul merit de a fi inscris si militand in Garda de Fier, a fost indepartat din serviciu. Atunci, descurajat si ingrijorat pentru existenta zilei de maine, scrie Capitanului, care îi raspunde: "Fii darz camarade, ca abia suntem la inceputul luptei si multe ai inca sa vezi. O bucata de mamaliga s'o gasi si pentru d-ta, caci in tara romaneasca, inca nimeni n'a murit de foame".
Acest talisman a servit mult in viata camaradului Florescu si la multi altii care au avut dupa el aceiasi soarta.
Spiritul de initiativa si organizare au fost la Sergiu Florescu armele cu care a invins in viata.

Read more! »

08/21/10

LEGE DREAPTÃ PENTRU TOTI de Vasile Militaru

Permalink 01:05:29 pm, Categories: Miscarea Legionarã  

Alungat de-ai sai, odata, plin de râie, un biet câine
Ce, flamând, umbla hai-hui,
A furat un colt de pâine
De la niste porci satui...
Prins asupra faptei sale de-un porc gras, cu ceafa lata,
Câinele cu râia'n piele fu târât în judecata,
Si'ntrucât el si-alta data pâine mai furase înca,
Aruncat a fost sa zaca într'o temnita adânca,
Dupa cum, ca si la oameni, scrie'n Lege pentru toti
Cei ce-s dovediti ca hoti...

În aceeasi vreme însa, niste ursi dintr'o padure,
Hoti care stiau sa fure
Si plesneau de grasi sub piele,
Patrunzând într'o prisaca, pe'ntuneric fara stele,
Jefuit-au toata mierea unor harnice albine
Ce-au ramas sa'ndure foamea, cât erau de gospodine!...
Însa, desi ursii nostri au fost prinsi cu stupii'n brate,
De toti boii, de toti porcii, de dulai, de curci si rate,
Nimeni dintre toti acestia nu'ndrazneau nici azi nici mâine
Pe tâlharii ursi o clipa sa-i coboare
La'nchisoare,
Ca pe cel care furase, pocâltit, un colt de pâine?
Dimpotriva, când cu ursii se'ntâlneau în a lor cale
Boii, porcii si dulaii se'ndoiau adânc de sale.
Curcile-i priveau cu teama, ratele taceau si ele,
Iar albinele pradate suspinau sub zile grele...

Read more! »

M A M A de Vasile Militaru

Permalink 12:59:16 pm, Categories: Miscarea Legionarã  

A venit aseara mama, din satucu-i de departe,
Sa mai vada pe fecioru-i, astazi “domn cu multa carte”!

A batut sfios la usa, grabnic i-am iesit in prag;
Ni s'a umezit privirea de iubire si de drag;

Sarutandu-i mana dreapta, ea m'a strans la piept, duioasa,
Si'ntreband-o cate toate, am intrat apoi in casa.

Inauntrul casei mele, -cata bruma-am adunat,
Da prilej bietei batrane sa se creada'ntr'un palat:
Nu'ndrazneste nici sa intre, cu opincile'n picioare,
Si cu multa grija calca doar pe-alaturi de covoare.

Eu o'ndemn sa nu ia seama si sa calce drept, in lege,
Ca doar e la fii-su'n casa, nu e'n casa vreunui rege,
Si de-abia o fac sa sada pe-un divan cu scoarta noua…

-”Mi-era dor de tine, maica…Ti-am adus vreo zece oua,
Nitel unt, iar colea'n traista niste nuci, vreo doua sute…”
Si, cu ochii plini de lacrimi, prinde iar sa ma sarute:

Read more! »

08/07/10

Dr. Mija a fost condus pe ultimul drum...

Permalink 08:29:17 am, Categories: Rezistenta Anticomunistã, In Memoriam  

"Doctorul fara de arginti" a fost inmormantat

Haiducul" din Codrul Fetea, dr. Teofil Mija, a fost condus pe ultimul drum ieri, de la Biserica Greco-Catolica din Brasov. Un Don Quijote al timpurilor noastre - asa cum a fost numit dr. Teofil Mija (foto) de catre cei apropiati, a fost condus ieri pe ultimul drum. Ceremonia religioasa a avut loc la Biserica Greco-Catolica, de pe strada Zizinului, la ea participand prieteni, rude, disidenti, detinuti politici, dar si simpatizanti ai miscarii legionare si anticomuniste. Inmormantarea a avut loc la Cimitirul central. "Crescut de Fratia de Cruce" Teofil Mija s-a nascut pe 11 septembrie 1923, la Bratei, judetul Tirnava Mare, actualul judet Sibiu. A absolvit Liceul "Principele Nicolae", din Sighisoara, iar in 1942 s-a inscris la Facultatea de Medicina din Iasi. Pentru ca a infiintat Centrul de Rezistenta Armata din Codrul Fetea in 1948 a trebuit sa fuga in munti. Arestat in mai 1950, intr-o casa-capcana a Securitatii, a fost condamnat la 14 ani de inchisoare. Din cei 14 ani, 10 i-a petrecut in zarca Aiudului, in a doua celula, pe culoarul din dreapta. Restul pedepsei a ispasit-o la Canal, la Cluj si la Oradea. In inchisoarea din Aiud l-a intalnit pe Nicolae Purcarea, care isi aminteste cu tristete de acele momente. "A fost crescut de Fratia de Cruce, partea de Tineret a Miscarii legionare, si n-a cunoscut decat aceasta iubire: sa dai totul pentru semenul tau, totul sa faci pentru el. Chiar si meseria pe care a avut-o nu ar fi putut una mai adecvata crezului sau.

Read more! »

08/03/10

S'A STINS DR. TEOFIL MIJA

Permalink 06:35:33 pm, Categories: Rezistenta Anticomunistã, In Memoriam  

Seful rezistentei anti-comuniste din Brasov a murit în dimineata zilei de 3 august 2010. Un alt simbol al luptei anti-comuniste, dintr-un oras-martir al României, s-a stins. Potrivit unui comunicat remis redactiei InfoMondo de Asociatia fostilor detinuti politici Dr. Teofil Mija a încetat din viatã la vîrsta de 87 de ani. Întreaga viatã de dupã 1989 si-a dedicat-o ajutorãrii fostilor detinuti politici si bãtrînilor cu venituri modeste.

S-a nãscut la 11 septembrie 1923, la Brãtei, judetul Tîrnava Mare, actualul judet Sibiu. A absolvit Liceul „Principele Nicolae“ din Sighisoara. În anul 1942 se înscrie la Facultatea de Medicinã din Iasi, dar din cauza rãzboiului, dupã doi ani, se mutã la Facultatea de Medicinã de la Cluj.

În anul 1948 fuge în munti urmãrit de Securitate. În 1950 este arestat. La 1 august 1964 este eliberat din penitenciarul Aiud, unde si-a petrecut zece dintre cei 14 ani de detentie. Pentru cã nu i se permite sã termine medicina se înscrie la cursurile fãrã frecventã ale Facultãtii de Biologie.

Read more! »

08/01/10

Cãlvãrãsan Luca (21 Iunie 1925 - 29 Iulie 2010)

Permalink 06:55:18 pm, Categories: Miscarea Legionarã, In Memoriam  

“Multi dintre românii de azi, se caracterizeaza ca fiind obositi sufleteste, lipsiti de raspundere, preferând compromisul si incorectitudinea.

Frica ne scoate din viata, lasându-ne sa sfârsim macabru. Atâtea fenomene negative din perioada comunista n’au cum sa salveze un popor, caruia i s’a furat revolutia platita cu sangele tineretului dornic de adevarata libertate si demnitate.
Cum sa ne surâda starea de lamentare a unor oameni care nu risca nimic pentru patria lor?…
Raul se manifesta azi, într’un complex unitar, ajungându-se la depasirea limitelor. Primejdia este mortala si istoria în lacrimi!…
Noi nu am avut tinerete dar am înfruntat cu puterile noastre monstrii istoriei, miscându-ne în vremuri de ocupatie si de prigoana, pe traiectoria salvarii valorilor eterne. Am mers pe drumul onoarei dupa exemplul înaintasilor, învatând din sacrificiul elitelor… Lanturile pe care le-am purtat, marturisind un crez, acum s’au facut smarald…
Ca frati de cruce, concepem ca, în amurg de viata, sa lansam îndemnuri pentru înaltarea României eterne! Pana la ultima respiratie, cultivam crestinismul, învataturile Bisericii, si virtutile neamului nostru… Rãmân încrezãtor si mângâiat, cã (tineretul N.N.) va face în asa fel, ca lupta si sacrificiile noastre sã nu rãmânã zadarnice.”
Calvarasan Luca
Fragment din “Cuvântul înainte” la cele doua volume memorialistice “Istoria în lacrimi”, Sibiu, 1998

07/29/10

Dincolo de istorie de Lucia Baki

Permalink 05:26:57 pm, Categories: Miscarea Legionarã, Rezistenta Anticomunistã  

,,Va fi altfel în viitor? Într-un viitor apropiat nici într-un caz. Am povestit despre lupta si jertfa unor tineri de acum 50 de ani, dintr-un colt de tarã: Tara Fãgãrasului. Vor fi întelesi de cei din ziua de azi? Asemenea iluzii nu-mi fac. Pentru majoritatea contemporanilor, acestea sînt probleme care nu intereseazã. O stiam de mult. Le-au stiut si cei care au murit luptînd. Acei ce au murit cu cei ce mai trãim îngenunchem în fata vesnicei Românii, rugîndu-ne: Mamã tarã, iartã-ne cã am cutezat sã luptãm si sã murim pentru tine. Putini, foarte putini ne vor întelege, ne vor iubi si vor relua lupta noastrã pierdutã, ca sã meargã spre biruintã" - Ion Gavrilã Ogoranu

Read more! »

07/27/10

FUNDATIA OGORANU INFIINTATA LA SAMBATA DE SUS

Permalink 07:23:16 pm, Categories: Miscarea Legionarã, Rezistenta Anticomunistã  

Comunicat de presa

Sute de persoane au participat, sambata si duminica, 24 si 25 iulie 2010, la manastirea Sambata de Sus din judetul Brasov, la "Zilele Rezistentei Nationale Anticomuniste", ciclu de manifestari organizate de Partidul "Pentru Patrie".

Sub acest generic, au avut loc activitati diverse, incepind cu proiectii de filme avind ca tematica rezistenta armata anticomunista, un simpozion stiintific intitulat "Rezistenta armata anticomunista din Romania - fenomen unic in Europa central-estica", lansarea noii editii a volumelor I si II ale cartii "Brazii se frang, dar nu se indoiesc", si nu in ultimul rand, festivitatea inaugurarii Fundatiei "Ion Gavrila Ogoranu", purtind numele fostului lider al partizanilor anticomunisti din Muntii Fagarasului (1948-1956) si avind ca obiect de activitate, printre altele, cinstirea si perpetuarea memoriei si idealurilor acelor romani care s-au opus regimului comunist, in munti cu arma in mana, in temnite sau lagare de exterminare.
La manifestarile gazduite de aula mare a Academiei Sambata de Sus, au fost prezenti fosti detinuti politici si fosti participanti la rezistenta armata anticomunista din Carpati, dar este de mentionat in acelasi timp numarul mare de tineri, veniti din toate zonele tarii, care au luat parte cu interes deosebit la toate activitatile.
Evenimentul central a fost reprezentat de festivitatea de inaugurare a Fundatiei "Ion Gavrila Ogoranu", al carei presedinte, Coriolan Baciu, este si executorul testamentar al eroului anticomunist. Acesta a dorit sa sublinieze faptul ca, Fundatia Ogoranu va milita atat pe taram cultural, propunindu-si sa promoveze si sa cinsteasca memoria luptatorilor in rezistenta anticomunista, dar si pe taram social, incercind sa identifice si sa propuna societatii romanesti solutii concrete la problemele actualitatii.
Lucia Baki, redactorul sef al ziarului Monitorul de Fagaras, si membra in Consiliul Director al Fundatiei, a expus o impresionanta incursiune in trecutul istoric al rezistentei anticomuniste fagarasene, mai cu seama ca se numara printre colaboratorii apropiati ai lui ogoranu in realizarea cartilor acestuia.
Florin Dobrescu, secretarul Fundatiei, a dat cititre unor pasaje din statutul organizatiei, exprimindu-si convingerea ca aceasta initiativa se va constitui intr-un mijloc de penetrare a cat mai multor segmente sociale cu ideile si valorile ce au animat pe luptatorii in Rezistenta, in scopul gasirii acelor solutii necesare unei reconstructii nationale.

Simpozionul stiintific a fost onorat de prezenta unor luptatori in rezistenta anticomunista, precum Octavian Bjoza - presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, Constantin Iulian - presedintele Federatiei Romana a Fostilor Detinuti Politici Luptatori Anticomunisti, Dumitru Comsa - unul din sprijinitorii grupului de partizani condus de Ogoranu, Petre Petre - fost partizan anticomunist in Muntii Buzaului, Ion Garbu - fost persecutat politic, din Basarabia, Grigore Caraza - luptator intr-un grup de rezistenta armata din Muntii Neamtului. De asemenea, au vorbit si profesorul universitar Pompiliu Manea, de la Universitatea din Cluj si Daniel Remus Veres, din Fagaras.
Manifestarile s-au incheiat duminica, 25 iulie, prin traditionala ceremonie de comemorare a luptatorilor in rezistenta armata din Muntii Fagarasului, desfasurata la crucea inchinata acestora, de langa Manastirea Sambata de Sus. Slujba religioasa, oficiata de un sobor de preoti de la manastire, caruia i s-a alaturat si parintele Gheorghe Bogdan de la Sibiu, la randul sau fost detinut politic, a fost urmata de discursurile lui Virgil Totoescu - presedintele Partidului "Pentru Patrie", Coriolan Baciu - presedintele Fundatiei Ogoranu si Octavian Bjoza - presedintele AFDPR.
A fost strigat apelul celor morti in luptele din munti sau in inchisorile comuniste, dupa fiecare nume, asistenta raspunzind, in cor: "Prezent!"
Trebuie remarcat, cu tristete, faptul ca manifestarile de la Sambata de Sus au fost cu totul ignorate, atat de reprezentantii mass-mediei, cat si de reprezentantii autoritatilor publice, desi acestia fusesera invitati.

Florin Dobrescu, secretar general al Partidului "Pentru Patrie"
Tel. 0722749249
e-mail: ppp1993@gmail.com

07/18/10

ZILELE REZISTENTEI NATIONALE ANTICOMUNISTE

Suntem onorati sa va invitam sa participati intre 23-25 iulie 2010, la Manastirea Sambata de Sus (jud. Brasov), la manifestarile prilejuite de ZILELE REZISTENTEI NATIONALE ANTICOMUNISTE.

Pentru relatii cu privire la cazare, participare la manifestari, implicare, sprijin etc, va rugam sa contactati din timp persoana mandatata in acest sens.

PROGRAMUL MANIFESTARILOR DIN CADRUL
"ZILELOR REZISTENTEI NATIONALE ANTICOMUNISTE"

SAMBATA DE SUS
23 - 25 iulie 2010

VINERI 23 IULIE 2010

- sosirea participantilor; cazarea.

ora 18,oo - lansarea volumelor I si II ale cartii "Brazii se frang dar nu se indoiesc", editia 2010. Cu participarea legatarului testamentar al eroului, dl Coriolan Baciu - sala de consiliu a manastirii.


SAMBATA 24 IULIE 2010

ora 11,oo-13,oo - proiectie filme - Aula Academiei Ortodoxe de la Sambata de Sus.

ora 14,oo-15,3o - Simpozion stiinfitic: "Rezistenta si represiune in Tara Fagarasului 1945-1964", cu participarea supravietuitorilor Rezistentei anticomuniste, fosti detinuti politici si fosti partizani - Aula Academiei Ortodoxe.

ora 16,3o - inaugurarea festiva a Fundatiei "Ion Gavrila Ogoranu" - Aula Academiei.

ora 17,3o - conferinta de presa.


DUMINICA 25 IULIE 2010

ora 12,oo - comemorarea eroilor rezistentei armate anticomuniste din Muntii Fagarasului - la crucea de marmura de langa zidul de incinta al manastirii

23, 24, 25 iulie - Expozitie cu tema "Ion Gavrila Ogoranu si Rezistenta anticomunista fagarasana"- (galeria brancoveneasca a manastirii ) Expozitia va putea fi vizionata si on-line dupa manifestari, pe site-ul www.pentrupatrie.ro si www.ogoranu.ro.


Persoana de contact:
Florin Dobrescu, tel. 0722749249, e-mail: ppp.presa@gmail.com

07/17/10

CONTINUÃ ABUZIV DEMOLAREA CASEI CANTACUZINO-GRÃNICERUL

Permalink 05:13:02 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Asociatia pentru Memorie Identitarã "Carpatii" anuntã cã, în ciuda dispozitiilor Inspectoratului de Stat în Constructii Bucuresti din 18 iunie a.c., de sistare a lucrãrilor de demolare la imobilul din str. Gutenberg nr. 3 (fosta resedintã a printului Zizi Cantacuzino-Grãnicerul), echipe de muncitori identificati de noi ca apartinînd firmei de demolãri continuã sã lucreze.
În ziua de 16 iulie a.c ., presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, dl Nicusor Dan, a sesizat din nou organele Politiei cu privire la continuarea încãlcãrii Legii în str. Gutenberg nr. 3. De asemenea, Asociatia "Carpatii", prin domnul Ciprian Netoiu, a sesizat din nou Inspectoratul de Stat în Constructii cu privire la abuzul continuu din mijlocul capitalei.

Reamintim mass-mediei si publicului cã, pânã în acest moment, ministrul culturii, singurul în mãsurã sã dispunã clasarea sau neclasarea unui imobil în lista monumentelor istorice, nu a emis nici un ordin în acest sens. De asemenea, reamintim cã, în conformitate cu Legea 422/2001, Comisia Nationalã a Monumentelor Istorice are un caracter consultativ, dar si în acest caz Asociatia "Carpatii" a formulat deja un memoriu cãtre ministrul culturii, contestînd întreaga procedurã de clasare - de la Directia pentru Culturã si Patrimoniu National Bucuresti si pânã la nivelul Ministerului - pe care o considerãm viciatã de practici neprocedurale si chiar de imixtiuni cu caracter politic. Asociatia "Carpatii" a solicitat, în consecintã, retrimiterea cazului Gutenberg nr. 3 în analiza Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, si respectiv asigurarea unei transparente în procesul decizional, inclusiv prin acceptarea reprezentantilor societãtii civile la dezbateri.

Read more! »

06/28/10

CASA CANTACUZINO DIN STR. GUTENBERG 3 IN DEMOLARE !

Permalink 04:03:10 am, Categories: Miscarea Legionarã  

COMUNICAT OFICIAL

In ziua de duminica 27 iunie 2010, au fost reluate lucrarile de demolare a casei printului Gheorghe Cantacuzino - Granicerul, din str. Gutenberg nr. 3.
In fata reprezentantilor Politiei si celor ai Asociatiei pentru Memorie Identitara Carpatii, demolatorii au prezentat, triumfatori, un document emis de Prefectul Capitalei, in care acesta adeverea ca lucrarile de demolare pot continua in mod legal. Documentul era emis in ziua de 24 iunie 2010.
Ieri, la ora 22,oo, fusese demolata intreaga mansarda.
Precizam ca, pana la aceasta ora, Ministerul Culturii nu ne-a transmis nici un raspuns la memoriile adresate cu privire la cazul Gutenberg 3, desi subliniasem urgenta cazului precum si gravele deficiente care societatea civila considera ca au grevat procedura de clasare a casei Cantacuzino-Granicerul.
In virtutea principiului transparentei, in care noi am crezut si credem, vom tine la curent publicul interesat de patrimoniul national si mass-media cu privire la orice noutate intervenita in cazul tragic al acestui imobil.

Read more! »

06/24/10

83 de ani dela înfiintarea Legiunii "Arhanghelul Mihail"

Permalink 05:09:30 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Optzeci si trei de ani in urma, in ziua de Vineri 24 Iunie 1927, ora 10 seara, lua fiinta la Iasi, in casa din str. Florilor, Nr. 28, Legiunea "Arhanghelul Mihail", sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu.
Ca o nestemata de pret, Miscarea Legionara a rasarit in mijlocul unei societati putrede, in mijlocul politicianismului servil unor interese straine, in plina coruptie, aducand cu sine o noua doctrina, curata, nationalist-romaneasca.
Cuprinzand etapele spinosului drum pe care Legiunea l-a avut de infruntat de-a lungul intregei sale existente, cu numeroasele jertfe, oprelisti, interdictii dictate de partidele aflate la conducerea tarii sau de interesele straine, se poate vedea astazi ca intotdeauna biruinta legionara a stralucit, s'a impus, rupand pentru totdeauna lantul demagogiei oarbe propagata de partidele existente, prin inalta sa scoala spirituala, ideologica si doctrinara.
Dimensiunile jertfelor legionare pornesc dela Nita Constantin (ucis in timp ce lipea afise legionare, la Constanta, in anul 1933), si se continua la valurile intregi de elevi si studenti legionari masacrati in Septembrie 1939 (cateva sute), la jertfa lui Mota si Marin pe frontul din Spania, jertfa Capitanului C. Z. Codreanu, grupului Nicadorilor, Decemvirilor si Razbunatorilor, mortii din batalioanele dela Sãrata si pana la minunatele jertfe ale partizanilor legionari din munti, ca si zecile de mii de jertfe din inchisorile comuniste.

Read more! »

06/20/10

LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL - 83 DE ANI DE LA INFIINTARE

Permalink 05:33:57 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Implinirea a 83 de ani de la infiintarea Legiunii Arhanghelul Mihail va fi marcata si anul acesta printr-un pelerinaj in satul Tiganesti (com. Ciolpani, jud. Ilfov), unde se afla mormintele a doi dintre cei 5 intemeietori ai Miscarii: comandantii Buneivestiri Radu Mironovici si Corneliu Georgescu.

Pentru deplasarea cu autocarul, intalnirea are loc sambata 26 iunie 2010, ora 8,3o, pe str. Schitul Magureanu (langa gardul gradinii Cismigiu, peste drum de o micuta benzinarie).

Pentru cei care vin din tara sau prin mijloace proprii direct la locul pelerinajului, ceremonia la cimitirul satului Tiganesti va incepe la ora 11,oo.

Organizatori: Fundatia "George Manu" si Partidul "Pentru Patrie"

Pentru amanunte suplimentare, inscriere la autocar, relatia cu mass-media etc., persoane de contact:
Florin Dobrescu, tel. 0722.749.249, e-mail: buciumul@yahoo.com
Alexandru Onofrei, tel. 0731.807.061, e-mail: lightguardangel@yahoo.com

05/31/10

DISTRUGEREA ABUZIVA A UNEI CLADIRI DE PATRIMONIU ! – STR. GUTENBERG NR. 3

Permalink 04:31:49 am, Categories: Miscarea Legionarã  

COMUNICAT DE PRESA

Aducem la cunostinta mass-mediei, autoritatilor si tuturor iubitorilor patrimoniului cultural national desfasurarea unor evenimente deosebit de grave petrecute pe parcursul acestui week-end.

In noaptea de vineri 28 spre sambata 29 mai a.c., pana la orele 02,oo, o echipa de indivizi au distrus cu baroasele si alte unelte dure toate elementele decorative si artistice de pe fatadele cladirii din str. Gutenberg nr. 3, fosta resedinta a printului Gheorghe Cantacuzinio-”Granicerul”.

Mentionam ca, printr-o adresa cu nr. 1396 / 28.05.2010, in care se arata ca imobilul respectiv se afla in procedura de clasare in Lista Monumentelor Istorice, Ministerul Culturii si Patrimoniului National solicita Prefectului Capitalei sa dispuna suspendarea autorizatiei de desfiintare a cladirii si sistarea lucrarilor de demolare. In ziua de vineri 28 mai a.c., presedintele Asociatiei pentru memorie Identitara “Carpatii”, Florin Dobrescu, impreuna cu d-na Doina Vella, vicepresedinte al Asociatiei ProDoMo, au avut o intalnire cu Prefectul Capitalei, dl. Mihai Cristian Atanasoaiei, care a manifestat o solicitudine deosebita in vederea realizarii demersurilor legale necesare salvarii imobilului. In acest sens, Inspectoratul de Stat in Constructii a intreprins sambata 29 mai ora 8,oo, demersurile legale in vederea sistarii oricaror lucrari de demolare a imobilului care are statut protejat conform Legii nr. 422 / 18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Read more! »

05/30/10

Petitie pentru salvarea Casei General Gheorghe Cantacuzino din Str. Gutenberg, Nr. 3, Bucuresti

Permalink 06:43:13 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Destinatar: Ministerul Culturii si Cultelor – Comisia Nationala a Monumentelor Istorice // Primaria Sectorului 5 // Primaria Capitalei – Primar General Sorin Oprescu // Prefectul Capitalei

Subsemnatii, aducem la cunostinta MINISTERULUI CULTURII SI CULTELOR – COMISIA NATIONALA A MONUMENTELOR ISTORICE // PRIMARIA SECTORULUI 5 // PRIMARIA CAPITALEI – PRIMAR GENERAL SORIN OPRESCU // PREFECTUL CAPITALEI, urmatoarele:

La data de 22.06.2009, primaria Sectorului 5 a emis autorizatia de desfiintare nr. 247, avind ca obiect imobilul situat in str. Gutenberg nr. 3 avind iesire si in Splaiul Indepentei nr. 30.
Asociatia pentru memorie Identitara “Carpatii” a luat cunostinta de existenta acestei autorizatii de desfiintare in 04.01.2010, in urma contactarii firmei Gis Group, care se ocupa cu intermedierea vanzarii imobilului.

La data de 11.01.2010, Asociatia pentru Protectia si Documentarea Monumentelor si Patrimoniului din Romania (PRO_DO_MO), a depus la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National a Municipiului Bucuresti, cererea cu Nr. 37, de clasare in regim de urgenta pentru imobilul aflat in discutie.

Read more! »

04/12/10

DIN EXIL - TULNICER DE PE RARÃU de Dumitru Paulescu

Permalink 03:49:54 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Tulnicer de pe Rarãu,
Osândit e neamul meu.

Plaiuri verzi de pe Suceavã,
Tara mea ca o dumbravã.

Doamne! Rãu m'ai blestemat,
Sã n'am tarp, sã n'am sat.

Sã n'am frati si nici surori
Sã n'am grãdinã cu flori.

Se frâng tinerii mei ani,
Deie trãsnetu'n dusmani.

Du-te dorule la munte
Prin potecile tãcute.

Sus la "Stânca'ngemãnatã",
Unde urcam câte-odatã.

Sub gorunul din izvor,
Unde-as fi dorit sã mor.

La umbrã de meri domnesti,
In Tara cea din povesti.

Read more! »

04/07/10

VALERIU BOBOC DECORAT POST-MORTEM..

Permalink 04:39:15 am, Categories: De peste Prut...  

Ghimpu l-a decorat post-mortem pe Valeriu Boboc cu Ordinul Republicii

Valeriu Boboc a fost decorat post-mortem cu Ordinul Republicii, cea mai înaltã distinctie în stat. Ordinul a fost semnat de cãtre presedintele interimar Mihai Ghimpu.
Amintim cã Valeriu Boboc, un tânãr de 23 de ani, a decedat, potrivit expertilor internationali, în urma loviturilor în seara protestelor din 7 aprilie. Familia considerã cã tânãrul a murit dupã ce a fost bãtut cu cruzime de cãtre politie, deoarece corpul era plin de vânãtãi.
Versiunea initialã a politiei a fost cã tânãrul s-ar fi intoxicat cu fum în timpul actiunii de protest din 7 aprilie. Ulterior, o expertizã internationalã a demonstrat cã Valeriu Boboc a decedat în urma loviturilor.
UNIMEDIA precizeazã cã la protestele din 7 aprilie au participat în jur de 30 mii de tineri, care si-au manifestat dezacordul cu victoria comunistilor si falsificarea alegerilor.

Damian Hâncu: “Da, sunt martorul omorului lui Valeriu Boboc, dar nu singurul!”

Permalink 04:10:45 am, Categories: De peste Prut...  

“Dupã ultimele mãrturii, în care declar deschis cã sunt martorul ocular al mortii lui Valeriu Boboc, am contactat organele de drept franceze sã aflu dacã as putea dispune de protectie în cazul în care as reveni în Moldova. Organele de drept franceze m-au avertizat, încã o datã, cã voi beneficia de protectie atâta timp cât mã voi afla pe teritoriul Frantei“, spune Damian Hâncu referindu-se la posibilitatea de areveni în tarã pentru a oferi organelor de drept detalii despre evnimentele din aprilie anul trecut.
Tânãrul care acum este student în Franta se aratã surprins de faptul cã nu se vorbeste aproape deloc si despre celelalte victime. Acesta spune cã si rudele lui Ion Tâbuleac, Eugen Tapu, Maxim Canisev ar cunoaste detalii despre moartea acestora, dar cã nu doresc sã le dezvãluie pentru cã nu se simt protejati.

Read more! »

04/03/10

PE CRUCE de Vasile Voiculescu

Permalink 10:17:02 am, Categories: De Pasti...  

Iisus murea pe cruce. Sub arsita grozavã
Pãlea curata-i frunte ce-o sângerase spinii
Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii
Pãrea cã varsã lavã.

Si chiar în clipa mortii hulirã cãrturarii
Cu fierea otelitã îl adãpau strãjerii...
Râdea cu hohot gloata cu spasmele durerii
Si-l ocãrau tâlharii.

Zdrobitã, la picioare-I zãcea plângând Maria
Si-adânc zbucnea blestemul din inima-i de mamã
Alãturi Magdalena, în lunga ei maramã,
Tipa vãzând urgia.

Departe ucenicii priveau fãrã putere...
N'aveau decât sã fugã în lumea cea pribeagã
Cu el se nãruise nadejdea lor întreagã
Si fãrã mângâiere.

Read more! »

04/02/10

Alina Radu: Politistul ZERO

Permalink 12:52:52 pm, Categories: De peste Prut...  

MOTTO. «7 aprilie este o rusine nationalã. Trebuie sã vedem încã ce cãuta acolo pe stradã acest cetãtean (V. Boboc)» Zinaida Grecianîi

«În numele oamenilor care au suferit pe nedrept, în numele pãrintilor care m-au crescut, în numele politistilor care au murit în 1992, în numele tinerilor care au murit în aprilie, în numele fetelor care au fost înjosite, în numele generatiei noi care vine, în numele redobândirii încrederii oamenilor în justitie, adevãr si dreptate, declar:
În noaptea de 7 aprilie am bãtut oameni. Pentru cã eram în functie de serviciu, pentru cã mi s-a ordonat sã fac asta, pentru cã ni s-a spus cã sunt foarte multi politisti internati si cã acesti tineri din stradã au comis sãlbãticii, pentru cã am vãzut fumul de la Parlament, pentru cã la MAI, dacã nu te supui ordinului, esti data afarã, pentru cã am o familie de întretinut si am nevoie de salariu.

Read more! »

03/16/10

CONSTANTIN TANASESCU: PREZENT

Permalink 06:30:50 pm, Categories: In Memoriam  

In fiecare an, in ziua de 17 martie, camarazii si prietenii isi vor aminti mai mult de cat oricand, de cel ce a fost si va ramane camaradul nostru Constantin Tanasescu, pentru ca, exact in urma cu 2 ani, intr-o dimineata insorita de martisor, cand in gradina sa florile pe care le indragea atat de mult se defaceau, sufletul sau bun si chinuit pleca spre cele vesnice.
Nea Tica, asa cum ii spuneau apropiatii, s-a nascut la 28 ianuarie 1921 intr-un cartier ce se forma atunci, prin parcelare, in “Campul Veseliei” (zona Filaret-Ferentari), de la periferia Bucurestiului.
Dupa scoala primara, a urmat Scoala Tehnica a Inginerului Dimitrie Leonida, de langa Parcul Carol I (in imobil astazi se afla Muzeul Tehnicii), obtinand specializarea de maistru electrician-bobinator.

Read more! »

03/13/10

FORUMUL CIVIC AL ROMANILOR DIN HARGHITA, COVASNA SI MURES

Permalink 03:06:20 am, Categories: Manifestãri  

A P E L

FRATI ROMÂNI din judetele Covasna, Harghita si Mures!

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mures, vã cheamã sã lãsati pentru o zi grijile voastre acasã si sã veniti la Toplita, sâmbãtã, 20 martie 2010!
Veniti sã ne alãturãm glasurile spre a le spune diriguitorilor tãrii cã în judetele Covasna, Harghita si Mures, trãim peste 400.000 de români! Suntem urmasii celor care secole de-a rândul au înfruntat ,,cele mai crâncene mijloace cu scopul de a ne desfiinta si maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Toplitei Române.
Asemenea mijloace, sub o altã formã, sunt folosite si astãzi împotriva identitãtii si dãinuirii noastre. Iar acestea se petrec dupã mai bine de nouã decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, când Transilvana noastrã strãbunã s-a unit cu România!
Asa cum a hotãrât Adunarea reprezentantilor românilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, din 28 octombrie 2006 de la Izvorul Muresului, si de aceastã datã, dorim sã ne exprimãm îngrijorarea pentru continuarea actiunilor anticonstitut ionale ale unor lideri politici si civici maghiari, ce urmãresc enclavizarea acestei zone, prin înfãptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului „tinut secuiesc”, si sã solicitãm autoritãtilor statului: Parlamentului României, Presedintiei, Guvernului, precum si întregii societãti românesti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societãtii civile – sã ia atitudine si sã-si exprime, public si neechivoc, o pozitie transantã referitor la actiunile iredentiste, revizioniste si separatiste, care atenteazã fãtis la unitatea si suveranitatea statului si natiunii române.

Read more! »

02/27/10

REVOLUTIA LUI HORIA de C-tin Stoicanescu

Permalink 03:26:28 pm, Categories: Mãrturii  

G L O A T A

Aceia ale cãror patimi si vlagã au fost creme scânteietoare în revolutiile Ardealului, sunt neînfricatii oameni de munte. Sunt oamenii vigorilor de codru. E gloata stãpânitã de elanurile sângelui si ale flãcãrilor.
Suferinta si chinul le-a fost dalta destinului care i-a cioplit aspru cum se cioplesc stâncile. Si cum sufletul le-a fost mereu mistuit de revolte ochii le strãfulgerã lumini de otele.
Asa i-a crescut asuprirea si mãretia care au trãit. Asa si-au izbãvit viata.
Trocile in care si-au frãmântat pita mizeriilor au fost si leagãne pentru noile vlãstare cari erau pita nãdejdilor in zilele de mâine.
Tãria lor a fost ca stejarul si vrerea le-a fost muntoasã.
N’au trãit sub bolti de palat, dar au respirat sub bolti de codru. Au iubit pãgân pãmântul ce li s’a furat si s’au legat fanatic de glie.
Au vietuit pe culmi, mai aproape de stele si mãretia le-a mãrit credinta.
Au fost pãrtasii grandorilor de munte si forta le-a devenit amenintãtoare.
Din pruncie, topoarele lor au despicat codri si au sfãrâmat mãruntaie de munte, de aceea, in fantezia lor s’a sãlãsluit si a crescut Strâmbã-Lemne si Sfarmã-Piatrã. Viata a devenit basm.
Sub vigoarea barbarã si mãreatã, sub tãria pe care munca si îndârjirea o fãcuse osoasã, pietroasã, patimile lor au devenit pasiune tragicã si pasiunea eroism aspru ca un cântec sãlbatic.
Când nu mai puteau rãbda asuprirea, atunci începeau rãzvrãtirile. Si revoluiiile lor nu erau din îndemnuri si teorii, ci consecintã a vietii trãite, erau scrâsnetul si furia sclavilor, cari din robia grofilor au ajuns in halucinanta robie a dorului de libertate, care nu le cerea decât patimile devenite furii si pumnii lor aspri, cari înelestati pe securi au încercat de atâtea ori sã doboare grinzile unei stãpâniri strãine. In fiecare veac au aprins de mai multe ori, culmile, si-au fãcut sã clocoteascã vãile de tumult, contra acelora ce, din tiranie, s’au jucat cu focul.
Ca descendenti ai Dacilor le-a fost parcã prin blestem hãrãzit sã-si câstige cu lancea, necontenit, dreptul la viata asprã. In veacul al XII, al XIII-lea si al XIV-lea revolutiile s’au înlãntuit atât de des, încât toatã epoca a rãmas caracterizatã prin acel “tumultus rusticorum”.

Read more! »

02/16/10

MOS OSMAN, CHELARUL

Permalink 03:23:22 am, Categories: De ordin general  

Când am auzit de sosirea lui în sat mi l-am închipuit cu turban si salvari asa cum vãzusem turcii prin cartile de scoalã.
Dar mos Osman n’avea nimic din portul lui de originã; în loc de iatagan purta mai întotdeauna cu el un cutit lung, cu mâner gros de parea mai mult sabie. Cine stie din ce bucatã de fier si unde îsi fãurise el acel cutit? Se vedea bine cã trecuse prin bãtãi de ciocan, pe nicovalã. Când din curiozitate îl priveam printre garduri “sã vãd cum aratã un turc”, mai întotdeauna era cu el în mânã. La lucrul în vie, la cioplitul lemnelor, în jurul cãsutei, îl purta mereu cu el. Nu-l lasa niciodatã pe afarã.
Mos Osman nu lãsa locuinta si via decât când aducea apã dela fântânã. Mãlai si alte lucruri care-i trebuiau lui i le aducea reangajatul, stãpânul viei, care, iesit la pensie, se stabilise la Focsani. Pânã si tutunul tot reangajatul i-l aducea. Mos Osman trãia ca rupt de lume. In singurãtatea lui pãrea “câine credincios numai stãpânului”… “Mult o fi umblat hotul de reangajat, pânã sã-si gãseascã un astfel de chelar” auzeam eu vorbind pe cei mai mari.
Ziulica’ntreagã mos Osman mereu pe afarã îsi fãcea de lucru, chiar atunci când în vie nu mai avea nimic de fãcut. Cu luleaua’n dinti si mâinile crucis pe pântece, sta ore înregi nemiscat pe coltul prispei. Se misca numai atunci când i se stingea luleaua sau i se termina tutunul. Când simtea cã noi îl priveam printre garduri, îsi arunca si el privirea spre noi, în care eu nu citeam decât indiferenta. Atunci însâ când veneam încet aproape de cãsuta lui, (mai mult o baracã decât casã) pe nesimtite, mos Osman parea dus departe pe gânduri. La isbucnirile noastre in râs sau trosnetul unei ramuri uscate el tresãrea ca întors grãbit de prin cine stie ce lumi îndepãrtate, apoi, lua poziþia omului fãrã griji; ochii lui însã trãdau nostalgia dupã lucruri si tinuturi cunoscute numai de el.

Read more! »

02/14/10

PÃMÂNT ARDELENESC de Valeriu Cârdu

Permalink 06:51:19 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Ziarul "Buna Vestire", Anul II, Nr. 287, Duminica 13 Februarie 1938

Sufletul se poate odihni întotdeauna în poiana istoriei ardelene. Oridecâteori coboarã svon de îngrijorare, îndoielile si chinurile se risipesc dacã privesti, drept în fatã, icoana însângeratã a Ardealului.

Ardealul n'a crescut din petrecere si din întâmplare ci din frângere pe roatã.
Inima pamantului, acolo, in Ardeal, a svacnit romaneste dintru inceput.
Muresul si-a purtat prin veacuri unda batuta in jale iar Oltul, spintecand muntii, si-a trimis revolta si protestul pe drumul Dunarii batrane.
Maghiarii l-au dumicat pe Horia, i-au imprastiat sangele si oasele.
Maghiarii i-au dat lui Iancu fluier de nebunie.
Memorandistilor li s'au impartit celule. Popii Lucaciu vacz-uri si seghedinuri.
Ardealul a fost dus în fata tuturor tribunalelor, condamnat de toti procurorii si inchis in toate inchisorile.
Un sir nesfarsit de martiri i-au strabatut istoria.
O mare de sange i-a stropit tarina. Temnitele i-au furat libertatea si gloantele i-au strapuns pieptul.
La Belis, Motii au fost transformati in uriase ruguri.
Dar din toate astea, Ardealul s'a ridicat biruitor, s'a desprins din mileniul catuselor si a privit, senin, mai darz, mai tanar si mai viu, spre soare, - asa cum a pornit Invierea Domnului din chinurile Golgothei.
Sangele si oasele lui Horia au cerut dreptate peste 3 veacuri. Iancu si Buteanu si napraznicul Axente Sever si-au rostit cuvantul la Alba Iulia.
Iluminatii vladici si dascalii de carte romaneasca au tras clopotele toate intr'o zi de 1 Decembrie.
Iar Barnutii a vorbit, tot asa ca la 48, pentruca, daca au trecut anii, au ramas jertfele si idealul nu s'a clintit.
Ungurii n'au priceput niciodata Minunea si nici azi nu vor s'o cunoasca. Pentruca ei gandeau ex categra si depe fotoliile dregatoriilor.
Mana lor n'a framantat niciodata o bucata de huma ardeleana, mana lor n'a simtit niciodata cum se preling picaturile de sange romanesc din pumnul de pamant.
Ei n'au intrezarit pasii Mantuitorului prin lanurile furate si n'au auzit cum incep si pietrele sa graiasca, in grai sfant si nou, in grai romanesc.

Valeriu CÂRDU

INGERI PÃMÂNTENI de Radu Gyr

Permalink 06:45:48 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Ziarul "Buna Vestire", Anul II, Nr. 287, Duminicã 13 Februarie 1938

Am mai scris, nu de mult, despre sufletul înstelat si ochii de tãmâioare limpezi ai copiilor nostri.
Si spuneam, atunci, cã prichindeii ãstia de azur îmi vin in minte mai ales in ceasurile brumate cu tristeti, când inima e un violoncel rãnit iar condeiul ar vrea sã musteascã un strop de sânge in vârful lui... O, da, atunci - mai mult decât oricând - ochii copiilor, pâlpâind lumini si aurori, sosesc sã însenineze gând, frunte si scris. Uite, vãd cum se destramã, in jurul meu, elegiile, si cum se redeschid, solare, zãrile mohorîte: o imagine proaspãtã de copil bucãlat îmi surâde. Dacã ati stii câtã primãvarã aduce in casa si in suflet un piciu de-o schioapã cu vorbe mici si nasul cat o alunã! Pasii lui sunt pasi de pitic venit dintr'un basm floral. Gesturile lui sunt de zãpadã. Gurita poceste încântãtor cuvintele si amestecã naivitatea lor cu cer...
Iar când obrazul lor se culcã, aerian aproape, pe mâna ta truditã, brazdele fruntii ti se topesc in zâmbet si in odae începe sã ningã cu fulgi îngeresti.
Mi-aduc aminte de atâtea amãrãciuni si desnãdejdi care mi-au colindat, cu tristã stea de venin, sub ferestrele vietii.
De-atâtea ori pâinea luatã, pentru crezul meu, dela gurã; de-atâtea ori pustiul zilei de mâine, în fatã; de-atâtea ori pasii mei urcând, cu greu, peste "muntele suferintii" sau glesnele sfâsiate prin "pãdurea cu fiare sãlbatice"... In acele durute clipe de plumb, numai fãptura copilului meu mi-aducea liniste si limpezime. Genele fetitei clipeau, mãtãsoase; si nãdejdile-mi cresteau noui si puternice. Bratele ei imi cuprindeau, colan de lalele, gâtul, si totul redevenea cântec, dor de viatã si de biruintã...
Nefericiti sotii care nu gãzduesc, in casa lor, lumina unul copil! Nefericite femeile care n'au îngânat, o singurã datã, un cântec de leagãn, si n'au veghiat, o singurã noapte, lângã douã mânute cât niste colibrii de portelan si lângã un cãpsor blond, ciufulit de lunã! Nefericiti bãrbatii cari se intorc, seara, supti de istovealã si de lupta crâncenã cu viata, si nu sunt întâmpinati, in prag, de ciripitul pãduret de mierlã al unui prichindel rupt dintr'o ramurã de visin înflorit!
Mi se strânge inima de groazã când mã gândesc cu câtã usurãtate aleargã unele - cele mai multe - sotii tinere dupã asasine "interventii chirurgicale", si cu cât cuget mort consimt bãrbatii lor la sfârtecarea micului mugur îngeresc de viatã...
In Bucuresti, ca si in orasele de provincie, - cu toatã legea severã, care opreste crima avortului - se aflã încã sute de pipergali.
Sute de pipergali si sterni, alãturi - din nenorocire - de zeci de medici români - trãesc din mãdularele ciopârtite ale micilor vieti ce n'au ajuns încã la vârsta unui crin.
Se practicã încã, pe-o scara întinsa, avortul, in cele mai ucigase conditii.
Va reamintiti cu cât a inumanã ferocitate a fost aruncat in sobã, anul trecut, trupusorul, abia viabil, al unui prunc si topit pe jeratecul din teracota pipergalului asasin? Nu vi se cutremurã fiinta?
De ce atâta frivolitate în cãsniciile atâtor insi, care, pentru a nu-si "complica existenta", preferã, cu seninãtate, sã aibã pe constiinta omãtul însângerat al unui prunc ucis prin avort? Viata este, desigur, grea. Dar ea trebue luatã de piept.
Trebue o trãire adâncã, rãzbitã, luptatã... Pentru ticãloasa voluptate de-a putea merge, comod, la cinematograf, ori de-a cutreera Calea Victoriei, cu lungi contemplãri la vitrinele magazineler, tinerele sotii nu trebue sã sacrifice însãsi rostul lor in viata familiei si în viata Neamului.
Si bãrbatii la fel. De-ajuns cu bodegile si prelungile aperitive. Alta este adevãrata viatã conjugalã, decât aceia de-a te vedea "salvat" de eventuala "povarã" a copilului prin câteva mii de lei aruncati unui stern sau altui bestial profesionist de acest fel.
In casele noastre, ne trebue îngeri pãmânteni. Pentru însãsi consolidarea familiei. Pentru misiunea ei însãsi. Pentru seninãtate. Si încã pentru ceva: pentru a creste vlãstare noi, în altã luminã moralã, Neamului nostru drag...

Radu GYR

P R O C E S U L de Horia Stamatu

Permalink 06:34:58 am, Categories: Miscarea Legionarã  

Ziarul "Buna Vestire", Anul VI, Seria II, Nr. 66, Sambata, 30 Noembrie 1940

Azi incepe procesul de punere in drepturi a neamului romanesc. Judecator este Capitanul, prezent, cu Legea Lui, acuzatori sunt cei care au ramas sa-I indeplineasca fapta si cuvantul, iar acuzati cei care pierzandu-l pe El au facut-o vanzandu-si neamul.
Iata ziua cea mare, cand dupa veacuri de sclavie indurate cu neintrerupta suferinta de catre cel mai nobil popor din acest Rasarit, Adevarul dreptatii, dupa care atat am insetat, vine sa se aseze in casa pangarita de minciuna si tradare. Se va vedea cum legea, facuta in numele unei "Justitii" neinduplecate, a putut ajunge in mana oamenilor cu rea vointa unealta de distrugere.
Osanditorii si partasii lor, cuprinsi de orbirea pe care le-a dat-o belsugul aurului, nu s'au increzut nici in lege, nici in vreun adevar, ci in puterea lor. Este adevarat ca puterea supune legile, dar cu o conditie: aceasta putere sa fie legitima, sa vie dela neam. Puterea neamului este a lui Dumnezeu, dar ca sa o ai trebue sa te afli in adevarul neamului, sa urmezi chiar legea lui.
Necrezand in lege, acestia credeau ca pot sa o faca oricum si oricand. Si chiar atunci cand si-au facut-o nu au respectat-o. Pentruca sub ea nu se afla o putere adevarata care s'o impuna si s'o garanteze, ci doar o putere materiala, exterioara. Esenta acelei legi se gasea in siluire si inselatorie. Poporul romanesc fusese siluit cu amenintarea luarii painii dela gura sa voteze legea fundamentala a statului. Pe aceasta lege nu se putea cladi nimic altceva decat tot siluire si inselatorie. Ceeace s'a vazut in doi ani: tara saracita si dezarmata a fost rupta din toate punctele cardinale. Pentruca puterea neamului, puterea cea adevarata era inlantuita. Forta careia îi ramanea astfel datoria sa apere altceva; pe sine insasi. In loc sa lupte cu dusmanul neamului, lupta cu acei care pastrau in fiinta lor toata taria legii acestui neam.
Dar legea nescrisa, legea fireasca a invins si astazi se desveleste in casa care va deveni iar a dreptatii, pentru intelegerea intregii lumi.
Moartea care nu e o durere decat pentru misei nu îi ingroapa decat pe acestia. Capitanul nu a putut fi ucis pentru ca El infatisa chiar legea. Si aceasta lege vie vorbeste astazi.
Este legea pe care se cladeste adevarul zilelor viitoare, legea rupturii noastre de o lume care nu se mai poate ridica. Ea este piatra de temelie pe care se aseaza azi dreptatea romaneasca, dupa ce veacuri intregi nu s'a tinut seama de ea. Capitanul, creatorul Institutiilor noastre, sfinteste astazi cu prezenta Lui, institutia dreptatii romanesti, batjocorita, pana azi, asa cum nu a fost batjocorita dreptatea decat in tarile in care neamurile si-au pierdut propria fiinta.

Horia STAMATU

02/11/10

S'A CONSTITUIT ASOCIATIA "PRO ROMÂNIA"

01/23/10

24 IANUARIE

Permalink 09:09:18 am, Categories: Manifestãri  

O datã de granit. Un popas sãrbãtoresc si o piatrã de hotar pentru toate nãzuintele noastre de ascensiune în viata popoarelor. Vremurile erau tulburi. Constiinta nationalã trezitã în Apus sub forta vizionarã a lui 1848, a mijit în preajma acelui an si 'n Principatele românesti. Actul Unirii s'a putut face numai cu un deceniu mai târziu. Bãrbatii luminati ai timpului au trecut peste toate piedicile întinse de neamurile strãine si peste neîntelegerea rãtãcitilor din Blocul Antiunionist.
Gestul spontan al unionistilor care, printr'o subtilitate proceduralã, au consfintit ideea Unirii dintru început, în persoana colonelului Alexandru Ion Cuza, a uimit strãinãtatea. Protestele au fost înãbusite, prin lovitura de pumn a faptului împlinit. Domnul care întruchipa nãdejdile de mai bine ale celor douã mladite de tarã româneascã, despãrtite de hotarul nedrept al Milcovului, a stiut sã ctitoreascã vremuri noi pentru destinele poporului românesc. Unirea s'a nãscut din entuziasm si renuntare la patimi politice. Actul acesta de importantã istoricã fundamentalã, a crescut din vâltoarea românismului energetic si creator.
Unirea s'a nãscut din avalansa purificatoare si izbãvitoare a credintelor de demult. Demult, demult, au fost oameni în tara româneascã. Neamul a trecut un examen strãlucit atunci când s'a rostit Unirea.
Cade-se acum, la praznicul zilei de 24 Ianuar, sã cinstim memoria boerilor moldoveni si munteni din cele trecute vremuri.
Si numele Domnitorului ctitor de tarã.
Unirea s'a nãscut din suflet vizionar si întelegere în spirit de jertfã. Idealurile cer jertfe si rãstigniri întotdeauna. Fãrã sacrificii si renuntãri la patimile ce sãlãsluesc în legea lutului omenesc, nu existã idealuri.
Unirea s'a fãcut prin jertfã si întelegere. Si nu se poate pãstra altfel. 24 Ianuar 1938 sã fie o aniversare si un jurãmânt sub semnul jertfei.

BUNA VESTIRE

Ziarul "Buna Vestire", 24 Ianuarie 1938

01/10/10

„Simt si acum frigul din Siberia“

Permalink 05:29:35 am, Categories: Mãrturii  

Are 90 de ani, locuieste la Suceava si este printre ultimii veterani de rãzboi care mai poate povesti despre prizonierat si despre deportarea în Siberia. Camarazii lui au murit la scurt timp dupã ce s-au întors acasã. Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial l-a lãsat fãrã prieteni si tovarãsi de armã, l-a pedepsit sã stea departe de pãrinti si frati, aproape l-a condamnat la moarte, scrie Adevarul.
Gheorghe Crãciun a muncit patru ani la minele de cãrbune din lagãrul de concentrare din Siberia. Pânã sã ajungã pe mâna rusilor însã a lucrat ca transmisionist în prima linie pe front.

„Stãteam prin poduri si urmãream fiecare miscare a inamicului. Era periculos pentru mine, puteau sã mã gãseascã imediat. Am fost si rãnit de câteva ori, da’ am scãpat cu viatã. Când am auzit cã trupele rusesti au spart frontul la Iasi, am fugit spre Brodina, sã-mi vãd pãrintii pentru ultima datã», povesteste bãtrânul.
Nu a apucat sã ajungã deoarece a fost prins pe drum. Împreunã cu alti prizonieri au fost dusi pe jos în Republica Moldova, de unde au fost suiti în trenuri. „Când sã urcãm în tren, trãgeau în noi. Cine reusea sã urce, urca. Cine nu, rãmânea pe peron plin de sânge. Eram mii si ne dãdeau de mâncare peste sãrat. Ca sã ne fie sete. Apã nu ne dãdeau. Nu aveai cum sã iesi afarã sã-ti faci nevoile, le fãceai acolo», îsi aminteste cu durere bãdia Ghitã. Atunci a stiut cã rãzboiul s-a întors împotriva tuturor si cã este posibil sã nu iasã cu zile din lagãr.

Îsi sãpau singuri groapa

Soldatii îi îmbrânceau cu vârful pustilor, iar oamenii munceau pânã cãdeau morti de obosealã si frig. Dacã ajungeau la pãmânt, erau bãtuti. Însã cei mai multi au murit în minele de cãrbune, iar bãdia Ghitã îsi aminteste de acel loc ca de fundul iadului. Li se aprindeau plãmânii si mureau, iar soldatii îi îngropau în pãmântul bocnã.
Îsi aminteste cã acolo nimeni nu-si plângea mortii, moartea era ca la ea acasã. În gropile fãcute de ei în pãmântul înghetat multi rãmâneau pe veci cu hârletul în mânã. Bãtrânul povesteste cum a doua zi gãseau mormintele descoperite. Câinii din lagãr scurmau noaptea hãmesiti de foame.

Prizonierii ajungeau sã se mãnânce între ei

Dupã ce s-a întors acasã s-a cãsãtorit si si-a încropit o gospodãrie. Pãrintii îi muriserã între timp, iar camarazii de rãzboi se stingeau fiecare pe la casele lor. „Luca, un consãtean de-al meu, s-a întors dupã sase ani din Siberia, iar dupã un an de zile de libertate a murit. Mâncase numai coji de cartof fierte cu oase de animale. Unii se mâncau si între ei, nu mai exista Dumnezeu. Acum nu mai stiu pe nimeni care sã fi fost în lagãr, s-au dus toti», mãrturiseste bãdia Ghitã.
A fãcut sapte copii, patru bãieti si trei fete, si stie cã istoria nu mai poate sã-l pãcãleascã. I-a fost camarad de rãzboi în transee si de suferintã în mina de cãrbune.

Adevarul de Suceava

01/09/10

COMUNICAT DIN PARTEA FEDERATIEI ROMÂNE A FOSTILOR DETINUTI POLITICI

Permalink 06:09:03 am, Categories: Rezistenta Anticomunistã  

Noi, fostii detinuti politici-luptatori anticomunisti, urmasii de fapt si de drept ai MISCARII NATIONALE DE REZISTENTA (initiata în anii 1945-1946) activitate recunoscuta ca legitima prin decizia nr. 1/2000 a Curtii Supreme de Justitie(în dos. pen. 43 / 1999), am sustinut si sustinem si azi, dupa 20 de ani, PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA.

Nerealizarea dezideratelor punctului 8 din aceasta PROCLAMATIE a facut ca societatea româneasca sa nu se aseze pe baze noi, sanatoase, firesti nici economice, nici morale, în tot acest interval, în pofida sacrificiilor facute de poporul român si în pofida aspiratiilor sale politice declarate.

În calitate de cetateni lezati în drepturile si libertatile noastre, solicitam pe aceasta cale AVOCATULUI POPORULUI sa se sesizeze, conform atributiilor sale legale pentru a desfiinta contractele pagubitoare pentru statul român privind privatizarile frauduloase prin care timp de 20 de ani a fost jefuita avutia nationala. Mentionam ca aceste informatii au devenit publice în mod indubitabil de abia cu ocazia dezbaterilor la prezidentialele de anul acesta.

Totodata, solicitam tuturor reprezentantilor legali ai Statului Român si societatii civile, dar si forurilor internationale competente sa se implice pentru a face sa înceteze PERSECUTIA împotriva noastra, întrucât SI DUPA 20 DE ANI DIN DECEMBRIE 1989, SUNTEM VICTIME ALE NEO SI CRIPTOCOMUNISMULUI. Legile care ne guverneaza sunt discriminatorii si perpetueaza ilegalitatile comuniste, privându-ne de drepturile constitutionale, excluzându-ne din viata publica (culturala, politica, economica) si din drepturile morale si materiale pe care le-am platit într-un mod dramatic. Se urmareste într-un mod pervers ca idealurile noastre sa fie date uitarii, cu consecinte extrem de pagubitoare pentru întreaga viata spirituala a poporului român.

În pofida acestor tratamente inechitabile, noi, membrii FEDERATIEI ROMANE A FOSTILOR DETINUTI POLITICI SI LUPTÃTORI ANTICOMUNISTI întelegem sã fim prezenti în viata publicã pentru a apãra în continuare idealurile de libertate si demnitate nationalã.

PRESEDINTE, Ing. Dr. Constantin IULIAN
SECRETAR, Ing. Gheorghe JIJIE

Miscarea Net Blog

Bun venit la Blog-ul central!

Search

Misc

XML Feeds

What is this?

powered by b2evolution free blog software