Miscarea Net Blog

În ultimii 20 de ani a devenit deja o traditie ca, în fiecare varã, în preajma zilei de 24 Iunie, data înfiintãrii în 1927 a Legiunii Arhanghelul Mihail, supravietuitorii Rezistentei Nationale Anticomuniste, împreunã cu tinerii atasati sufleteste de lupta lor, sã se adune în cimitirul satului Tigãnesti (comuna Ciolpani) din judetul Ilfov, la locul de odihnã a doi dintre întemeietorii Miscãrii legionare - comandantii Buneivestiri Radu Mironovici si Corneliu Georgescu

Si anul acesta, la initiativa Fundatiei "Ion Gavrilã Ogoranu" si a Partidului "Pentru Patrie", numerosi bucuresteni, prahoveni, dar si reprezentanti ai judetelor Iasi, Teleorman, Dolj, au descins în dimineata zilei de sâmbãtã, 25 iunie, la mormintele celor doi "vãcãresteni", unde a avut loc o ceremonie religioasã, oficiatã de preotul paroh, alãturi de un preotul bucurestean Ioan Pascale si de îmbucurãtoarea prezentã a unei delegatii de monahi de la mãnãstirea Petru Vodã din judetul Neamt.

Ceremonia a continuat cu un scurt cuvânt al lui Florin Dobrescu, secretar general al Partidului "Pentru Patrie", care a dat citire unei circulãri emise de Horia Sima în 1957, la Madrid, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înfiintarea Legiunii.

Întreaga asistentã a intonat Imnul legionarilor cãzuti si Sfântã tinerete legionarã.

La întoarcerea spre Bucuresti, a avut loc o scurtã escalã la troita din pãdurea Tâncãbesti, locul asasinãrii lui Corneliu Zelea Codreanu, unde s-a oficiat un Te Deum si s-a strigat apelul luptãtorilor cãzuti.

În raionul Cãuseni sunt aproape douã mii de victime ale deportãrilor staliniste. În memoria acestora a fost inauguratã o piatrã comemorativã , scrie Gazeta de Sud.
Mai târziu, în acest loc se va ridica un complex memorial. Cel putin asa a promis Consiliul Raional Cãuseni, care a luat o decizie în acest sens.

Ion Ciontoloi, presedintele raionului Cãuseni, a promis cã lucrãrile la complexul memorial vor fi realizate chiar în 2011. Istoricul Ion Varta, a mentionat cã prin astfel de obiective se perpetueazã memoria din generatie în generatie. Maria Garstea, director al Centrului raional de creatie al copiilor si adolescentilor, a anuntat lansarea unui Concurs pentru elevi, având tema "Trecutul care nu trece". Bilantul va fi fãcut la 27 august, de Ziua Independentei. Ion Oboroceanu, procurorul raionului, a oferit Muzeului un fragment din sârmã ghimpatã scoasã recent de la hotarul de pe Prut cu România.

Gazeta de Sud, Cimislia

Rezultatele alegerilor locale din 5 iunie 2011 ar trebui sã-i punã serios pe gînduri pe politicienii de pe malul Bîcului. Am pierdut și ultima redutã, Chișinãul, și am temerea cã, în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, le vom pierde lamentabil și pe acestea… Cauza principalã, în opinia mea, este minciuna și neadevãrul pe care le promoveazã cu nonșalanțã politicienii noștri! Cea mai mare minciunã și pãcãlealã a AIE este povestea despre integrarea R.Moldova în UE ca stat independent! Am spus-o de nenumãrate ori, R.Moldova are o singurã soluție sã acceadã în UE: calea germanã! (vezi www.proromania.net). Sunt, oare, în stare Filat, Ghimpu și Lupu sã înțeleagã mãcar în al 12-lea ceas cã salvarea noastrã, sub toate aspectele, este (Re)Unirea cu Țara? Atîta timp, cît pentru aceștia ,,țara’’ se terminã la Prut - puțin probabil… Ei se screm în continuare sã facã din coadã de șopîrlã - șopîrlã, adicã sã perpetueze consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop…

Read more! »

Din momentul adoptarii, în 1992, a Legii despre reabilitarea victimelor represiunilor politice, MAI anunta ca a examinat materialele a circa 98% dintre deportati (11 mii de dosare), pe fiecare caz fiind eliberate certificate de reabilitare, copii ale documentelor din dosare si originale ale obiectelor personale ale persoanelor deportate (fotografii, manuscrise, acte de identitate etc).

La 16 noiembrie 2010, MAI al R. Moldova demara procesul de transmitere a fondurilor arhivistice de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice de catre regimul totalitar comunist, în perioada anilor 1930 – 1951, catre Serviciul de Stat de Arhiva.

Read more! »

Sute de oameni s-au întrunit în dimineata zilei de 12 iunie 2011, la Chisinãu, pentru a comemora victimele primului val de deportãri din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Basarabia si Bucovina. Deportati si descendenti din familii de deportati condamnã regimul comunist de ocupatie care a distrus sute de mii de oameni nevinovati. «A fost distrusã floarea intelectualitãtii, cei mai buni gospodari, cei mai valorosi oameni, persoanele cu demnitate de tarã si neam», a declarat la mitingul de comemorare ex-presedintele interimar, initiatorul comisiei de condamnare a crimelor regimului comunist, Mihai Ghimpu. El a chemat ca, mânã de la mânã, oamenii sã ridice un monument în memoria celor deportati. «De 20 de ani, avem doar pietre de comemorare», a remarcat Ghimpu.

Potrivit datelor de arhivã, în acea noapte, din Basarabia si nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5479 au fost arestate («membri ai organizatiilor contrarevolutionare si alte elemente antisovietice») si 24.360 au fost deportate.

Read more! »