Archives for: February 2015

02/28/15

DRAMA ROMÂNILOR DIN ISTORICELE PROVINCII A FOST O TRAGEDIE A ÎNTREGULUI POPOR ROMÂN

Permalink 06:25:08 am, Categories: Tara de Sus, Vreri si Necazuri  

„Mulţumim lui Dumnezeu că sârma ghimpată n-a trecut pe la poarta noastră...”
Deşi se spune că timpul vindecă toate rănile, sunt răni care nu numai că nu se cicatrizează, ci continuă să sângereze şi mai dureros. O rană veşnic vie sângerează în INIMA ROMÂNILOR înstrăinaţi de ŢARĂ, care şi-au pierdut rudele în masacrele de la Lunca Prutului, în ianuarie-februarie şi din poiana Varniţei de lângă Fântâna Albă, de la 1 aprilie 1941, când au fost cosiţi fără milă, de gloanţele grănicerilor ruşi, mii de români nevinovaţi doar pentru faptul că au dorit să treacă frontiera, instalată de un regim barbar, să trăiască liberi în Ţara lor.
De fapt, majoritatea românilor din România nu cunosc nimic despre suferinţele şi calvarul la care au fost supuşi fraţii lor după 1944, când nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa a fost anexat la Rusia prin ruşinosul pact Ribbentrop-Molotov, când românii băştinaşi au devenit străini în ţara lor. Or, un prieten al românilor înstrăinaţi pe nedrept de Patrie, prof. Constantin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa”, cu pioşenie se străduieşte ca şi conaţionalii din România să afle despre masacrele, deportările, despre lagărele muncii şi morţii, represiunile, la care a fost supusă populaţia băştinaşă din istoricele provincii româneşti, organizând, în incinta Căminului Cultural din comuna Hudeşti, judeţul Botoşani, în colaborare cu Consiliul local şi Primăria comunei Hudeşti, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Botoşani, simpozionul internaţional „Masacrul de la Lunca – holocaust românesc”, la care au participat primari, oameni de cultură, jurnalişti, deputaţi din raioanele Herţa, Noua Suliţă, Ucraina, precum şi din judeţul Botoşani, România. Or, realitatea crudă, ororile prin care au trecut confraţii săi, „eliberaţi” de iscoadele sovietice, a sângerat şi în inima acestui mare patriot al Neamului, relaţiile cu adevărat frăţeşti ce au înmugurit cu ani în urmă, dând rod în inima unei frumoase şi trainice prietenii. O afecţiune aleasă are dl Moroşanu faţă de românii din comuna Mahala, în deosebi, faţă de primarul Elena Nandriş, cea care veghează nu doar veşnicia eroilor mahaleni, ci e şi o făclie de veghe a Neamului Românesc.

Read more! »

Crâmpeie din destinul unui bucovinean - 16 ani în Siberia

Permalink 05:59:45 am, Categories: Tara de Sus, Vreri si Necazuri  

Radu TULUPCA a lui Constantin s-a născut la 21 februarie 1925, în comuna Ostrița, plasa Herța. Soarta a fost nemiloasă cu el, hărțuindu-l la vârsta de 16 ani.
Anul 1941 veni zbuciumat și cu multe nenorociri. În noaptea unei zile de iunie 1941, la ușa casei familiei Tulupca au bătut cu înverșunare dușmănoasă. Fratele Vasile era refugiat în România. Tata Constantin şi Radu au reuşit să fugă, însă mama Paraschiva s-a pomenit în fața unor monștri înarmați, care au spart ușa și o țineau sub țevile armelor, ordonând: „Peste zece minute să fii în căruță!..”. Peste câteva zile soţul şi feciorul au urmat-o benevol, ca să n-o lase de una singură la primejdia grea.
La gara feroviară din Cernăuți au fost îmbarcați în vagoane de vite. Printre cei ridicați se afla și familia lui Ion Nicolaevici și alți gospodari din cătunul Ocop.
Drumul a urmat până în Siberia. Deci, drumul din Bucovina și până în regiunea Tomsk, raionul Pudinski, a fost udat cu lacrimi și presărat cu cadavre. Domnul Radu a fost repartizat la lucru în colhoz. A trecut prin toate nenorocirile prin care au trecut mii de români din Bucovina. A mâncat coji de cartofi, erau timpuri grele, era război. În Siberia a făcut cunoștință cu o fată pe nume, Ecaterina. Au creat o familie tânără, dar dorul de casă era pe primul loc.
După 16 ani de munci grele, în anul 1957 se întorc în Bucovina, numai cu mama. Domnul Radu, s-a înscris în colhoz, a lucrat toată viața la ferma gospodăriei, unde cu căruța aducea hrană pentru vite. În anul 1985 s-a pensionat. Dar a continuat munca în gospodăria agricolă încă un an.
Împreună cu soția Ecaterina au crescut și educat o singură fiică – Valentina. Cu tristețe își amintește de tinerețea distrusă în înghețurile Siberiei. Doamne, că mari au fost fărădelegile staliniste! După cum zice dl Radu Tulupca: „Să dea Dumnezeu sănătate și pace, că restul le vom face...”
Domnul Radu, e oaspete așteptat la școala-grădiniță, care se află la o aruncătură de băț de gospodăria sa. Are ce le spune micuților despre cei 16 ani în Siberia!

Viorel GHIBA
Gazeta de Herta

P.S. La 21 februarie a.c., domnul Radu Tulupca și-a alipit la buchetul vieții cel de-al 90-lea trandafir. Cuvinte frumoase la acest jubileu i-au urat soția, fiica, ginerele și nepoții, dorindu-i sănătate și mulți ani înainte. Pentru munca conștiincioasă pe parcursul anilor domnul Radu a fost menționat cu o diplomă de onoare din partea conducerii raionului.

February 2015
Sun Mon Tue Wed Thu Fri Sat
 << < Current> >>
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28

Miscarea Net Blog

Bun venit la Blog-ul central!

Search

Misc

XML Feeds

What is this?

powered by b2evolution free blog software