Ce-au poposit în lanurile coapte
Crescute pe ogorul vieţii mele.
In drumul meu de-am înălţat vântrele
Din visuri dragi, le-am ridicat cu proapte

De largi nădejdi, ce le-am furat din taina
Privirii tale, – ocean în care
Mi-au înecat atâta gol de suflet.

De-atuncea toamna s’a ‘mbrăcat cu haina
Azurului ce-mi ninge pe cărare
Nămeţi de-odihnă dup’un veac de umblet.

Ioan OANA

Refren:
Haideti toti să ne'nchinam
Lui să ne'nchinam
Trupului trimis din cer
Colo'n Beltleem.
Pe Iisus să-l Preamărim
Noi sa-l Preamărim
Lauda inimii să-i dăm
Să ne veselim.

Câtă bucurie
Ne-a venit de sus
Sa-l vedem pe Tatăl
Prin Domnul Iisus
Intr'un staul rece 'n
Scutece'nfăsat
Pruncul Sfânt ascultă
Cântul minunat.

Refren:...
Cerul si pământul
S'au unit prin El
Căci Iisus din staul
E Preasfântul miel.
El v'a creste mare,
Domn si Impărat
Să ne dea iertare
De-orisice păcat.

Refren:...

La cãpãtîiul unui martir, cuvintele pãlesc. Ion Ilioiu, ultimul plecat la cele vesnice din Grupul de luptãtori anticomunisti din Muntii Fãgãrasului condus de Ion Gavrilã Ogoranu, a fost un exemplu pentru generatiile de azi, prin modestie, credintã, crez si tãcere. Nicio autoritate localã sau judeteanã n-a fost preocupatã de omagierea acestui erou al Tãrii Fãgãrasului. O coroanã sau prezenta la ceremonia de înmormîntare ar fi fost mult prea obositoare pentru conducãtorii de azi. Au alte preocupãri, alte interese sau pur si simplu apãrã tabãra prigonitorilor acestor luptãtori, fiind urmasii acestora.
Despre lupta si idealurile acestor semeni ai nostri au vorbit chiar ei.
,,Cititorule, sã nu fii surprins, nici îngrijorat cã un legionar, în loc sã te îndemne la rãscoalã, la rãzvrãtire împotriva unei orînduiri nedrepte, nelegitime, corupte si lacome de putere, îti vorbeste de un ideal superior îndepãrtat si ignorã politicul...".
,,Cele îndurate de noi în aceastã jumãtate de veac sunt încãrcate de prea multã povarã, durere, suferintã si seriozitate ca sã merite a fi banalizate prin publicitate vulgarã si o nedemnã reclamã, nu rareori cu podoabe pãgubitoare. Atît de profunde si de agonice au fost suferintele încît încerci un sentiment de vinovatã vulgaritate divulgîndu-le. Ele fac parte din patrimoniul nostru spiritual si, intrînd neîngrijit în intimitatea lui, sãvîrsesti o impietate, o profanare a jertfei. A spune adevãrul, fãrã adãugiri, e destul pentru a se cutremutra cei care-l vor afla, e destul pentru a clãdi. Rostul jertfei, deci, exclude zgomotul gãlãgios si impune modestia, decenta, tãcerea. Suntem datori a spune întreg adevãrul, numai adevãrul si a nu ascunde nimic din ceea ce stim, cu puterea unui jurãmînt. Aduceti-vã aminte de trãdãrile care au bîntuit istoria acestui neam în trecut si a celor ce ne pîndesc si azi. Sã începem, asadar, cu sinceritatea si simplicitatea spovedaniei" (Virgil Mateias, un apreciat avocat fãgãrãsean, fost prefect de Fãgãras, comandant legionar chinuit în închisorile comuniste)
,,Nu pentru putere ne-am luptat, ci pentru libertatea si demnitatea poporului român. Din pãcate, nici 10% din cei ce am pornit lupta nu au trãit sã vadã cãderea comunismului. Cei care au pus însã mîna pe putere erau tot emanatii vechiului sistem comunist. Si astfel, tara se duce din an în an, din lunã în lunã, din zi în zi tot mai spre fundul prãpastiei. Pe plan spiritual, poporul român a rãmas la fel de apatic ca si în communism, usor de manevrat si de dirijat, gata sã rãspundã tuturor influentelor nefaste, iar posturile de radio si tv s-au transformat în trîmbite ale unor forte care doresc pe fatã distrugerea valorilor. Crestinismul începe sã fie pus la zid si fãcut rãspunzãtor pentru relele din tarã. Conducãtorii care s-au perindat au fãcut ce au vrut. Prin demascãrile pe care si le fac politicienii ne dãm seama de ce «marfã de calitate» a ajuns sã ne conducã tara. Dacã privim în istoria României moderne, salvarea tãrii a pornit întotdeauna în cazuri de dezastru din rîndul unor tineri care au renuntat de bunã voie la o viatã tihnitã, îmbogãtitã si putredã. S-au unit, si-au pus fortele în slujba patriei si au creat România liberã si independentã..."(Ion Gavrilã Ogoranu).
Pe crucea ridicatã de supravietuitori în memoria eroilor Rezistentei anticomuniste fãgãrãsene la Mãnãstirea Brîncoveanu au scris: ,,Mamã tarã, iartã-ne cã am cutezat sã luptãm si sã murim pentru tine". Un alt monument închinat lor n-a mai fost construit si nici sperante cã va fi ridicat nu sînt...

(Lucia Baki)
Monitorul de Fagaras, Nr. 709, 6-12 Nov. 2012

A 'ngenunchiat grădina ca o rănită ciută,
şi fumegă năluca albaştrilor ani sterpi,
mai lâncedă ca balta de secetă băută

pe fund cu putrezite şi duhnitoare ierbi.

Prin pieţe vechi atârnă lungi ştreanguri pentru vise,
spânzurători la pândă să gâtue lumini.

Numai desgustul cântă călcând pe flori ucise

peste maidane, printre străini.

Read more! »

Târâş, năluca hoitului sărac

în cârji schiloadă trece peste vreme-
şi umbra mea beteagă parcă geme
ca o mustrare crâncenă din veac.

Pe străzi de fum mă clatin ca un dric.
Râd domnişori cu feţe ca faianţa

şi se feresc să nu-mi atingă sdreanţa
muierile muiate 'n borangic...

Read more! »

Acţiunile au debutat cu un parastas la Biserica «Sfânta Paraschiva» din Brăila, oficiat de preoţii fraţi Gheorghe şi Ştefan Stan, care au spus că slujba care s-a săvârşit în sfânta biserică e pentru a reîmprospăta memoria şi conştiinţa românilor şi a aduce un dar înaintea lui Dumnezeu pentru cei care au murit departe de Ţară pentru propăşirea neamului românesc: «Prin această slujire, pe care o facem împreună cu toţi acei care vin din Basarabia, gândim şi simţim româneşte, ne bucurăm că suntem cu toţii Acasă, indiferent de despărţirea vremelnică, pe care au făcut-o alţii şi nu noi. Dumnezeu să binecuvânteze strădaniile, efortul şi mai ales bunăvoinţa celor care caută acum să readucă în conştiinţă ceea ce se pierde uneori din cauza vremurilor vitrege de pe urmă, însă nădăjduim că Dumnezeu nu stă departe, că românul va fi binecuvântat de Cel de Sus, că lumina credinţei va străluci şi va reînnoi conştiinţa noastră, ca să putem fi mereu împreună şi sluji împreună pentru mântuirea întregului neam românesc. Ne bucurăm de cântările alese pe care ni le-a adus pentru acest moment deosebit de cinstire a eroilor corul «Flacăra din lacrimă» din Străşeni – e jertfa prin care cântarea ce se înalţă la Dumnezeu devine asemănătoare cântării îngerilor din jurul tronului Dumnezeiesc, spre această cântare ne îndreptăm şi noi, iar corul a făcut aceasta slujind în chip îngeresc prin frumuseţea melodiilor strămoşeşti. În această rânduială şi slujire totdeauna gândurile noastre au fost cele care duc către ceea ce este bun şi sfânt şi tradiţional în neamul românesc. Tot ceea ce facem este pentru ca credinţa să propăşească în sufletele oamenilor, prin ea să se repare toate defectele care s-au petrecut în timp, prin toată strădania noastră dorim ca să ajutăm la mântuirea tuturor românilor. Această capelă în care am slujit este o biserică provizorie de slujire. Din nefericire, biserica ce trebuia să fie «Cuvioasa Paraschiva», în 1964, prin ordonanţa regimului comunist şi prin neînţelegere faţă de ortodoxie, a fost dinamitată. În locul ei facem o nouă biserică, un locaş sfânt de toată frumuseţea, care să aibă vrednicia şi amploarea adevăratei biserici ortodoxe pentru cinstirea Cuvioasei».

Read more! »

La începutul săptămânii trecute, 11 din cei 12 deputaţi ai PL, în frunte cu Mihai Ghimpu, înregistrau proiectul hotărârii privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). După ce proiectul a primit avizul favorabil din partea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, joi, 12 iulie, după cinci ore de dezbateri, deputaţii votau pentru condamnarea regimului totalitar comunist.

Cei cinci deputaţi din AIE care n-au votat
Singurul deputat din AIE, prezent în sală în momentul votului, dar care s-a abţinut, a fost Chiril Lucinschi, fiul fostului preşedinte Petru Lucinschi. Acesta a declarat că susţine condamnarea tuturor regimurilor totalitare, nu doar a comunismului. Şi Petru Vlah, alt deputat PLDM, nu a dorit să voteze. El a menţionat ulterior că nu a fost în sală în momentul votării pentru că «avem mult mai multe probleme în Moldova decât legea privind condamnarea regimului totalitar comunist».

Read more! »