MISCAREA LEGIONARÃ

Din 1996 încoace, fostii luptãtori în Rezistenta Nationalã Anticomunistã si tinerii adepti ai iealurilor lor se adunã de Ziua Eroilor la monumentul ridicat lângã mãnãstirea Balaciu, nu departe de cetatea dacicã de la Piscul Crãsanilor.

Si în acest an, la initiativa Fundatiei „George Manu” si Partidului „Pentru Patrie”, un grup de circa 50 de vechi luptãtori, însotiti de tinerii lor ucenici au omagiat jertfele celor cãzuti în luptã sau prin trãdare pentru cauza neamului românesc si credinta strãbunã. În timp ce patru camarazi fãceau de gardã în jurul catafalcului e marmurã simbolizând mormântul tuturor eroilor care nu au mormânt cu cruce si flori, un sobor de preoti de la Mãnãstirea Balaciu au oficiat o slujbã de pomenire. S-a strigat apelul celor comemorati, începând cu Burebista si Decebal, continuînd cu Vlad Tepes, Brâncoveanu, Horia, Tudor Vladimirescu, apoi cu Corneliu Zelea Codreanu, Ionel Mota, Vasile Marin, toti eroii celor douã Rãzboaie mondiale, cei din Rezistenta armatã anticomunistã si cei cãzuti în închisori, si terminând cu martirii marii miscãri a tineretului din decembrie 1989.
La ceremonie au participat, ca în fiecare an, si sãteni din comuna Balaciu.

Despre Memorialul „Priveghere la Mormântul celor fãrã de mormânt”

Cãlãtorul ce strãbate drumul de la Bucuresti cãtre Constanta este surprins când, între Urziceni si Slobozia, din întinderea aridã a Bãrãganului, rãsare neasteptat crucea de marmurã a monumentului.

Memorialul este amplasat în imediata vecinãtate a mãnãstirii Balaciu, distrusã de comunisti dupã 1950 prin transformarea ei în colhoz, si nu departe de Piscul Crãsanilor, o înãltime bizarã ce dominã întinderea monotonã si prãfuitã a Bãrãganului. Aici se aflã ruinele strãvechii cetãti Hellis („Cetatea Soarelui”), unde documentele atestã cã regele getilor, Dromichetes, l-a fãcut prizonier pe marele rege Lisimah. Ruinele au fost investigate în anii '20 de Vasile Pârvan, care a atestat cã este vorba de cetatea Hellis.
Dupã 1990, ieromonahul Adrian Fãgeteanu, fost detinut politic si mare duhovnic al Ortodoxiei românesti, a aut initiaiva refacerii mãnãstirii Balaciu, care de alftel functioneazã în prezent. Tot Pãrintele Adrian Fãgeteanu este cel care a luat initiativa construirii la cetatea de pe Piscul Crãsanilor a unei mãnãstiri în care sã functioneze o Academie ortodoxã, în care tineretul universitar sã poatã studia, pe baza unei uriase biblioteci, inclusiv virtuale, trecutul istoric al Neamului Românesc. De asemenea, Pãrintele Adrian proiectase atunci si un memorial intitulat „Mormântul celor fãrã de mormânt”, care sã aibã statutul de mormânt simbolic pentru toti acei martiri ai neamului al cãror mormânt nu este cunoscut.
Dacã Academia a rãmas doar un proiect, între 1992 si 1995, sub egida Asociatiei Fostilor Detinuti Politici si Asociatiei Studentilor Crestini-Ortodocsi din România, s-a desfãsurat în fiecare varã o amplã tabãrã de muncã si educatie, prima de acest fel în România de dupã 1989, prin care au trecut numerosi fosti detinuti politici (majoritatea lor membrii ai Partidului „Pentru Patrie” si Fundatiei „George Manu”) dar si multi studenti national-crestini, care au contribuit la acest memorial. Conducãtorul taberei de muncã a fost Emanoil Paraschivas, fost detinut politic.
Realizat dupã planurile arhitectului detinut-politic Anghel MARCU, monumentul situat între Mãnãstirea Balaciu si Cetatea Hellis este conceput ca un imens platou circular de beton (din lipsa fondurilor nu s-a mai putut realiza acoperirea cu marmurã...) cu diametrul de 20 m, pe marginea cãruia sunt amplasate scaune de priveghere, tot din beton, aidoma sactuarelor dacice de la Sarmisegetusa. În centrul acestui disc urias se aflã un sarcofag si o cruce de marmurã, suplã, parcã tâsnind spre Cer, în stitlu celorlalte cruci realizate de Anghel Marcu la Sâmbãta de Sus, mormântul lui Nae Ionescu (Bellu) etc.. O micã portiune circularã în jurul sarcofagului adãposteste pãmânt din toate locurile unde au avut loc bãtãlii sau morti martirice ale eroilor neamului românesc: Sarmisegetusa, Podul Înalt, Rãzboieni, Cãlugãreni, Prunaru, Câmpia Turzii, Majadahonda (Spania), Jilava, Aiud, Canalul Dunãre-Marea Neagrã etc...
În linistea specificã întinderilor seci ale Bãrãganului, privelistea acestui memorial este una tulburãtoare.
Din 1996, în fiecare an, de Ziua Înãtãrii Domnului (Ziua Eroilor), vechii luptãtori în Rezistenta Nationalã Anticomunistã si tinerii adepti ai idealurilor lor se adunã aici, pentru a cinsti memoria celor cãzuti în lupte sau prin trãdare, pentru credinta strãmoseascã si Neamul românesc.