Bucovina - Tara Fagilor

N'oi uita vreodatã, dulce Bucovinã,
Geniu-ti romantic, muntii în luminã,
Vãile în flori,
Râuri resãltânde printre stânce nante,
Apele lucinde'n dalbe diamante
Peste câmpii'n zori.

Ale sortii mele plângeri si surâse,
Îngânate'n cânturi, îngânate'n vise
Tainic si usor,
Toate-mi trec prin gându-mi, trec pe dinainte,
Inima mi-o furã si cu dulci cuvinte
Îmi soptesc de dor.

Read more! »

Munti gloriosi, solemnã furtunã, Bucovinã
Dragomirnei luminã pe frunte-si adunã;
spada stefanã la sold rãscoala plãiesii,
iar fagii cu cerul pornesc si cu vifore mari;
stelele duc spre septentrion dumbrãveanul chiot
si flamura Putnei; germanã lespede viperele
sdrobeste sub rozele-aurore-ale cerului nordic.

Pas liberator; cadentã generatoare; ostenii
duc în suflet cântec si soare; Dumnezeu
semn le-a ales steaua cea mai frumoasã:
înainte!

Read more! »

Cântã cucu batã-l vina
De rãsunã Bucovina,
Cântã cucu'ntr'un brãdut
De rãsunã'n Cernãuti.

Bucovinã, plai cu flori
Unde sunt ai tãi feciori?
Au fost dusi în altã tarã
Dar se'ntorc la primãvarã;
Inapoi când or veni
Tot pe tine te-or iubi.

Muntilor cu creasta rarã
Nu lãsati straja sã piarã,
Dacã piere straja voastrã
A pierit si tara noastrã.

Cum numele lui Ion Beldeanu ca poet şi prozator nu mai are nevoie de nici o recomandare, voi preciza că scriitorul este deopotrivă şi un publicist remarcabil, cea mai importantă operă a sa din această postură find seria de trei volume închinate Bucovinei. Cel din urmă a apărut anul acesta la Editura Muşatinii din Suceava, sub titlul Bucovina care ne doare. De precizat că nu pe toţi românii îi “dor Bucovina”, fiindcă durerea de Bucovina ni se trage de la Eminescu. Şi cum nici de Eminescu nu ne prea ne “doare” astăzi, de ce ne-ar durea durerile lui? Ne-au vindecat comuniştii de asemenea dureri, iar politicienii noştri postdecembrişti le-au preluat moştenirea încântaţi că au mai puţine dureri pe cap, mulţumindu-le cu asupra de măsură, ba sporind-o cu tratate internaţionale în regulă. Cum nici comuniştii nu merseseră până la cedări cu acte în regulă, liderii “anticomunişti” doar cu vorba s-au gândit că nu pot intra în Europa dacă nu vând vecinilor teritoriile lor istorice, ţinute cu mari jertfe de înaintaşi, de la Ştefan cel Mare până la tragicul mareşal Ion Antonescu, declarat odios şi “fascist” din atare pricină. Desigur, mă gândesc la Tratatul cu Ucraina, menit să răpească orice speranţă românilor supravieţuitori din teritoriile noastre străbune, tratat despre care Paul Goma spunea că e cea mai odioasă vânzare de ţară de către nişte “nemernici” care nici măcar n-au avut circumstanţe atenuante, ca “scuza că lucrează pentru KGB” (cf. Paul Goma, Gaura… din istorie, în “Convorbiri literare”, nr. 6/1998, p. 43). Ei, dar parcă de Paul Goma mai au nevoie “disidenţii” care s-au cocoţat în vârful piramidei postdecembriste?! Nici gând şi nu e de mirare că i-au refuzat lui Goma redarea cetăţeniei româneşti, ba fac presiuni, prin delatori ca Mihai Dinu Gheorghiu, ca Paul Goma să fie expulzat şi din Franţa!

Read more! »

Deceptii Noi în Schimbul Celor Vechi

Sunt profund uimit de politica spalacita, lipsita de caracter si inefectiva a Ministerului Afacerilor Externe a României in problema Bucovinei de Nord si Basarabiei.

Autoritatile Sovietice de la Chisinau si Cernauti au pregatit "Perestroica" si statutul geoplitic al Basarabiei si Bucovinei cu saptespresece ani (de cînd stiu eu) inainte de "destramarea" Uniunii Sovietice. Sunt convins ca planul de reorganizare - "destramare", a comunismului a inceput intr-un termen si mai indepartat. (Vezi Anatoliy Golitsyn, un ex-KGB ofiter "New Lies for Old."

Deci Partidul Comunist al Ucrainei a insarcinat Comitetul Regional al Partidului Comunist din Cernauti, si conform Comitetul Republican de la Chisinau, sa formeze o structura aparte, care va deruta tendintile miscarii patriotice din Basarabia si Nordul Bucovinei de a se alipi la Patria Mama.

Asa s-a intimplat ca KGB-ul de la Cernauti si Chisinau a intocmit o retea de agenti si viitori lideri ai partidelor politice care se vor naste dupa "destramarea" Uniunii Sovietice. Aceasta retea rãmînea sa fie controlata de KGB si care a creat celule in toate orasele si satele românesti si in bisericile crestine de toate denominatiile. Aceste doua entitati ale KGB-ului din asa numita Moldova Sovietica si din Nordul Bucovinei au trimis emisarii lor si in Romania.

Read more! »

Una din oportunitatile oferite de Tratatul cu Ucraina este aceea ca printre prevederile sale se numara o serie de drepturi pe care cele doua state semnatare se angajeaza sa le asigure minoritatilor ucraineana, respectiv romana. Important este ca aplicarea tratatului sa aduca o ameliorare si nu o deteriorare a situatiei romanilor din Bucovina de Nord si Tinutul Hertei. Din nefericire, semnarea Tratatului a insemnat o inrautatire a situatiei romanilor din Tinutul Hertei si Bucovinei de Nord. Elemente ultrareactionare ucrainene se dedau la tot felul de acte de vandalism impotriva a tot ce este romanesc. Dupa arderea tricolorului romanesc in Piata Centrala a orasului Cernauti, dupa spargerea geamurilor de la Societatea "Mihai Eminescu" si dupa profanarea cimitirului romanesc din Cernauti, iata ca acum a venit randul memoriei lui Stefan cel Mare si Sfant. Crucea asezata de romani in Codrii Cosminului pe locul unde voievodul moldovean a obtinut o stralucita victorie militara impotriva polonezilor a fost distrusa.

Autoritatile ucrainene nu au acceptat ridicarea unei statui a lui Stefan cel Mare pe locul istoric sub pretextul ca domnitorul moldovean ar fi cucerit teritoriul Bucovinei ucrainene. Surprinde pozitia autoritatilor de la Cernauti, care nu au luat nici o masura pentru a-i depista pe cei care s-au dedat la acest act de vandalism. Interventia facuta de deputatul Vasile Tariteanu, in plenul Consiliului regional, a ramas fara nici o urmare, desi dl Tariteanu i-a avertizat pe cei prezenti ca aceste acte duc la tensionarea relatiilor interetnice din Nordul Bucovinei. Faptul reprezinta o provocare evidenta la adresa romanilor din aceasta zona si totodata o ofensa la adresa memoriei poporului nostru. Poate in sfarsit cei care si-au pus semnatura pe tratat din partea Statului Roman vor deplasa o delegatie pentru cercetarea abuzurilor ucrainenilor si pentru a vedea la fata locului situatia romanilor de aici. Altfel, nu este exclus ca romanii din Tinutul Hertei si Bucovinei de Nord sa faca fata tot mai greu agresivitatii ucrainene, luptand sa supravietuiasca, in ciuda asigurarilor date de actualii guvernanti.

Read more! »

"LUMEA" de la Cernauti este o publicatie periodica independenta a romanilor din Ucraina, revista care, cu numarul din 26 mai 2000, ajunge la 21 de aparitii. Este periodica, asa cum scrie sub titlul publicatiei: adica apare... cand iese de sub tipar, lucru pe care-l deduc din datele, absolut aleatorii, ale aparitiilor. Singura aparitie la o data fixa semnificativa pentru cultura romaneasca de pretutindeni este aceea din 15 ianuarie 2000, cand Lumea" inchina cateva pagini lui M. Eminescu. E usor de presupus ca sub cuvantul periodic" se ascund destule dificultati printre care se strecoara aceasta revista romaneasca pentru a putea aparea in orasul lui Aron Pumnul si M. Eminescu. E o publicatie romaneasca independenta, ceea ce nu inseamna ca-i ignora pe ceilalti locuitori din Ucraina: caracterul publicatiei e specificat si in limba oficiala, cu grafia corespunzatoare. Cititorilor de limba ucraineana sau romanilor care nu mai vorbesc (citesc) romaneste le sunt dedicate doua pagini din cele 12 ale revistei Lumea - Svit" - in limba oficiala a statului ucrainean. Numarul 5 (19) din 12 aprilie 2000 evoca - poate si pentru a suplini una din gravele lacune ale unor manuale alternative" de istorie a romanilor alcatuite dupa stricte criterii euroatlantice - masacrul de la Fantana Alba din primavara (aprilie) lui 1941, cand, manipulati de zvonurile lansate de NKVD, romanii de pe valea Siretului au pornit in mars spre patria-mama: La frontiera cu Romania, localitatea Fantana Alba, dorinta lor fireasca de a fi fericiti in tara lor a fost curmata de mitralierele si brandurile calailor rusi.

Read more! »

Noi Francisc Iosif Întâiu, din mila lui Dumnezeu Împãrat al Austriei... am înteles cu plãcere, cã dieta credinciosului nostru ducat al Bucovinei a înoit prea umilita sa rugare, subscernutã de comisiunea de încredere încã in anul 1849 pentru încuviintarea unei marce proprii a terii.

Ca parte din Dacia vechie, Teara aceasta Bucovina se numãra sub stãpânirea domnilor Moldovei la asa numita "tearã de sus", mai târziu se numea Arboroasa, Plonina si in urmã Bucovina dupã pãdurea de fagi dintre Cernãut si Vijnit. Înainte de Stefan cel Mare o micã parte a terii de dincolo de Prut se tinea de Galitia, earã o seamã din muntii ei de Ardeal.

Astfel hotarele Moldovei si prin urmare si cele ale Bucovinei, dupã biruintele numitului principe (Stefan cel mare) in contra Lesilor si a Ungurilor, furã statornicite prin anumite tractate, pe temeiul cãrora granitele era spre Apus si Meazã-noapte Nistrul, pãraele Serafinesci, Colacinul si râul Ceremus, apoi spre Meazã-zi isvoarele Ceremusului, ale Sucevei, Bistritei si Trotosului pãnã in Milcov. Teara aceasta, locuitã la început de Daci, apoi împoporatã de coloniile lui Traian, fu bântuitã pe timpul nãvãlirii popoarelor de cãtrã Goti, Ghepizi, Huni, Avari, Unguri, Tatari si alte popoare, care au lãsat dupã sine numai urme de groazã si de pustiiri.

Read more! »