Sinteza
documentară Iniţiative, demersuri şi proiecte
legislative pentru obţinere autonomiei teritoriale
a aşa zisului Ţinut Secuiesc cuprinde
o selecţie de articole, ştiri şi
interviuri apărute în diverse ziare,
reviste, posturi de radio şi TV din România şi Ungaria,
în ultimile luni. Materiale sunt
grupate pe următoare teme principale:
- I. Articole referitoare
la iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc
(CNS) intutulată Un milion de semnături
pentru autonomia Tinutului Secuiesc;
- II. Articole legate de protecţia minorităţilor,
respectiv de situaţia maghiarilor din România;
- III.
Articole referitoare la adoptarea Legii statutului minorităţilor
naţionale;
- IV.
Articole şi studii cu
privire la regionalizarea României;
- V. Articole
privind propuneri de modificare a Legii
electorale
I.
Articole referitoare la iniţiativa
Consiliului Naţional Scuiesc (CNS)
intutulată
Un
milion de semnături pentru autonomia Tinutului Secuiesc
Pentru a fi elaborată
o lege privind autodeterminarea minorităţilor CNS iniţiază
o acţiune de strângere de semnături în ţările
membre ale Uniunii Europene. Consiliul Europei a adoptat în 15
decembrie şi a şi introdus în 20 decembrie, procedura de
aplicare a iniţiativelor cetăţeneşti iar CNS
profită de acest lucru.
In 15 decembrie,
Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11
din Tratatul de la Lisabona. Conform acestei proceduri trebuie strânse
1 milion de semnături din cel puţin 7 ţări
membre a UE, de la cel puţin 0,2% din populaţia acestora.
In România asta ar presupune strângerea a 40.000 de semnături,
iar noi în cadrul referendumului am reuşit să strângem
200.000. Consiliul European a decis că din 20 decembrie
2011 se poate demara, deci avem un an întreg pentru a ne pregăti.
In afară de România ne-am gândit să strângem semnături
din Ungaria, şi Slovacia, dar vom încerca şi în Austria,
Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa şi Croaţia, a
cărei aderare la UE, în următorul semestru, se va produce
sub preşedinţia Ungariei, a informat preşedintele
CNS, Izsak Balazs. Acesta a mai adăugat că lupta pentru
autonomia Tinutului Secuiesc va fi dusă exclusiv prin mijloace
democratice, iar în acest sens se bazează pe sprijinul unor
entităţi deja existente cum ar fi Tinutul Basc, Catalonia,
Corsica şi Scoţia, deoarece în aceste regiuni funcţionează
parlamente regionale.
Izsak Balazs a precizat
că în momentul în care se va obţine autonomia Tinutului
Secuiesc, în statutul CNS există o prevedere conform căreia
acesta se poate dizolva. Potrivit acestuia, până atunci au
fost/vor fi înfiinţate tot mai multe filiale locale, cele mai
multe în Scaunul Mureş, în condiţiile în care şi
modul în care se raportează conducerea ungară ne este
favorabil.
Preşedintele CNS a
subliniat că pentru CNS cel mai important eveniment a fost
Adunarea delegaţilor administraţiilor locale din Tinutul
Secuiesc care a vut loc în data de 12 martie în cadrul căreia
pentru prima oară după 1990 s-a formulat pretenţia
ca limba maghiară alături de limba română să
devină oficială în Tinutul Secuiesc.
Anul trecut pe vremea
aceasta drapelul secuiesc nu era arborat pe niciuna din clădirile
administraţiilor publice, în timp ce în prezent acesta este
arborat pe clădirile a şase Primării: Ghindari,
Sovata, Fântânele, Sărăţeni, Miercurea Nirajului
şi Găleşti.
Hotărârile
adoptate de către adunarea delegaţilor întrunită
în data de 19 noiembrie în Parlamentul ungar-cadru în care au
participat şi reprezentanţii Ambasadelor a 14 state membre
ale Uniunii Europene-, au fost înaintate preşedintelui
Ungariei şi preşedintelui României, precum şi
premierilor şi miniştrilor de Externe din cele două
state.
Sursa:
www.kuruc.info
din 30.12.2010
Un
milion de semnături pentru autonomia Pământului Secuiesc
În scopul elaborării
unei legi privind autodeterminarea minorităţilor,
Consiliul Naţional Secuiesc organizează o acţiune de
strângere de semnături în ţările membre ale Uniunii
Europene. Consiliul Europei a adoptat -în 15 decembrie- şi a
şi introdus - în 20 decembrie - procedura de aplicare a iniţiativelor
cetăţeneşti. CNS profită de acest lucru.
Izsak Balazs: - Luptăm
pentru autonomia Pământului Secuiesc exclusiv prin mijloace
democratice. In 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat
metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona.
Mai exact, acest lucru permite implicarea directă a cetăţenilor
în procesul legislativ. () Potrivit procedurii, trebuie să fie
strânse un milion de semnături din cel puţin şapte
ţări membre UE, din fiecare ţară de la cel puţin
0,2% din populaţie. In România ar însemna 40.000 de semnături.
La referendum am reuşit să strângem 200.000 de semnături.
Consiliul Europei a hotărât că se pot strânge semnături
începând cu data de 20 decembrie 2011, deci avem la dispoziţie
un an întreg pentru preparative. In afară de România ne-am
mai gândit la Ungaria şi Slovacia, dar ne vom încerca norocul
şi în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa
şi Croaţia -a declarat Izsak Balazs.
Sprijinul entităţilor deja existente cum ar fi cele
din Tara Bascilor, Catalonia, Corsica, Scoţia - regiuni funcţionează
parlamente regionale - este esenţial pentru demersurile de obţinere
a autonomiei Pământului Secuiesc de către CNS, (în al cărei
statut există o prevedere conform căreia CNS se
poate autodizolva).
Sursa:
www.szekelyhon.ro
din 28.12.2010, autor Gaspar Botond
Un
milion de semnături
Cu sprijinul unor entităţi
deja existente cum ar fi Tinutul Basc, Catalonia, Corsica şi
Scoţia - regiuni funcţionează parlamente regionale
- se va continua lupta pentru autonomia Tinutului Secuiesc,
exclusiv prin mijloace democratice. CNS va iniţia
o strângere de semnături în ţările membre ale
Uniunii Europene, pentru a elabora la nivelul uniunii norma
referitoare la autodeterminarea minorităţilor. Consiliul
European a adoptat la data de 15 decembrie procedura de implementare
a iniţiativei cetăţeneşti care a intrat în
vigoare în data de 20 decembrie, iar de aceasta se va folosi CNS.
Conform acestei
proceduri trebuie colectate 1 milion de semnături din cel puţin
7 ţări membre a UE, de la cel puţin 0,2% din populaţia
acestora. In România asta ar presupune strângerea a 40.000 de semnături,
iar noi în cadrul referendumului am reuşit să strângem
200.000. Consiliul European a decis că din 20 decembrie 2011 se
poate demara, deci avem un an întreg pentru a ne pregăti. In
afară de România ne-am gândit să strângem semnături
din Ungaria, şi Slovacia, dar vom încerca şi în Austria,
Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa şi Croaţia, a
cărei aderare la UE, în următorul semestru, se va produce
sub preşedinţia Ungariei, a informat preşedintele
CNS, Izsak Balazs. Când vom obţine autonomia Tinutului
Secuiesc, în statutul CNS există o prevedere conform căreia
acesta se poate dizolva. Insă până atunci au fost/vor fi
înfiinţate tot mai multe filiale locale, cele mai multe în
Scaunul Mureş, în condiţiile în care şi modul în
care se raportează conducerea ungară ne este favorabil, a
precizat Izsak Balazs.
Sursa:
cotidianul Vasarhelyi Hirla, nr.
253 din 29.12.2010, autor Gaspar Botond
Un milion de semnături
Preşedintele
CNS, Izsak Balazs, a declarat astăzi, că a fost demarată
o procedură vizând strângerea de semnături la nivelul
Uniunii Europene, pentru obţinerea autonomiei minorităţilor
maghiare. Obţinerea autonomiei
Tinutului Secuiesc se doreşte a fi realizată cu instituţii
distincte, inclusiv cu un parlament regional pentru judeţele
Harghita, Covasna şi Mureş. Astfel, printr-o iniţiativă
legislativă, în decembrie 2011, CNS va demara strângerea a 1
milion de semnături din cel puţin 7 ţări ale
Uniunii Europene. Până acum, Consiliul Naţional Secuiesc
se bazează pe sprijinul minorităţilor din România,
Ungaria, Slovacia, Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie.
Din România ar fi necesare în jur de 40.000 de semnături,
respectiv 0.2% din populaţia ţării. Preşedintele
CNS doreşte, de asemenea, şi oficializarea limbii maghiare
în Tinutul Secuiesc.
Potrivit preşedintelui
CNS obligaţia morală a etnicilor
maghiari este să facă uz de această posibilitate,
acesta dând ca exemplu Constituţia Spaniei, unde sunt
specificate competenţele parlamentului regional.
Sursa:
Postul de televiziune Realitatea TV
din 28.12.2010 , autor Anca Suciu
Izsak
Balazs: Vrem autonomia Tinutului Secuiesc pe baza unei legi organice
Într-un amplu interviu
acordat adevarul.ro, preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a vorbit despre acţiunile pe plan
extern şi intern ale secuilor, precum şi despre originea
acestora.
Secuii vor regiune
autonomă cu prerogative statale în Harghita, Covasna şi
Mureş şi intenţionează în acest sens să
strîngă un milion de semnături din Europa. Noul guvern
maghiar condus de Viktor Orban le-a deschis larg uşa cooperării,
spre deosebire de vechiul guvern socialist care nu i-a băgat în
seamă.
„adevarul.ro”
publică azi prima parte a interviului cu liderul secuilor,
despre lobby-ul pe plan european, urmând ca marţi să aflaţi
ce fac secuii în România, iar miercuri cine sunt ei.
adevarul.ro: Domnule
Izsak Balazs, Consiliul Naţional Secuiesc a avut o şedinţă
în Parlamentul Ungariei (fotogalerie), la 19 noiembrie, o premieră
pentru CNS. Despre ce este vorba?
Izsak Balazs: Am
adoptat o serie de decizii privind relaţia Consiliului Naţional
Secuiesc cu instituţiile statului maghiar. Pentru noi, Ungaria
e patria-mamă, aşa cum e România pentru românii de
pretutindeni.
Pentru noi e deosebit
de important ca Ungaria să sprijine aspiraţiile noastre
şi acest lucru să facă obiectul unor discuţii
bilaterale între România şi Ungaria.
Dorim sa obţinem autonomia
Tinutului Secuiesc pe baza unei legi organice pe care o vom înainta
pentru a treia oară Parlamentului României.
Acum toate deciziile se
iau la Bucureşti. Ceea ce vrem noi şi ceea ce propune
statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc este ca o parte din
acest decizii să fie transmise la nivel regional.
Noi am considerat
important ca opinia publică şi clasa politică din
Ungaria să cunoască scopurile noastre. Ne-am bucurat că
preşedintele Parlamentului Ungariei a înţeles cererea
noastră şi ne-a deschis porţile.
I:Actualul guvern
maghiar o să vă ajute mai mult decât precedentul?
R:Absolut. Sunt ferm
convins de asta. Fostele guverne socialiste s-au comportat cu noi de
parcă nu am fi existat. Pur şi simplu nu ne-au băgat
în seamă.
I:Cum o să vă
ajute Ungaria, mai exact?
R:Sprijinul
ţării-mamă contează foarte mult. Mereu rămâne
o întrebare ascunsă, declarată sau nu: Oare ce rol poate
sa aibă Ungaria? Si atunci trebuie abordat în mod deschis
acest subiect, prin cooperare bilaterală sinceră între
Ungaria şi România. Trebuie încredere reciprocă.
Autonomia Tirolului de
Sud a fost creată pe baza unei cooperări îndelungate între
Austria şi Italia, una de încredere reciprocă. S-a ajuns
acum la o relaţie bună pe termen lung, în care este
garantată buna vecinătate durabilă. Autonomia nu este
altceva decât o garanţie instituţională a protecţiei
unei minorităţi. Minorităţile ar forma al
patrulea stat ca mărime din Europa
I: Ce aşteptaţi
de la Tokes Laszlo, vicepreşedinte al Parlamentului European?
R:Aşteptăm
o codificare la nivel European a drepturilor colectivităţilor
naţionale în Europa. Profesorul Christof Pall (cel care a
elaborat principiile autonomiei din Tirolul de Sud) a fost prezent
la adunarea noastră din Budapesta şi a spus că dacă
adunăm la un loc toate colectivităţile naţionale
care trăiesc în minoritate, care nu au propria lor ţară,
atunci o asemenea ţară ar fi a treia sau a patra în
Europa ca mărime.
I: Seful delegaţiei
Ungariei la Consiliul Europei, Marton Braun, a anunţat la 15
septembrie că delegaţia naţională ungară
va reprezenta Consiliul Naţional Secuiesc la lucrările
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Cum s-a
ajuns aici?
R:Consiliul Europei a
adoptat o serie de hotărâri şi recomandări privind
protecţia minorităţilor, iar România şi-a
asumat unele dintre ele prin angajamentele făcute la primirea
în Consiliu. Noi vrem ca doleanţele noastre să fie
reprezentate în cele patru sesiuni ale APCE. Dar cum nu avem
reprezentant în Consiliul Europei, pentru că eu personal pe
domnul Gyorgy Frunda (fostul lider al delegaţiei naţionale
a României la APCE) nu îl consider că reprezintă
interesele noastre, atunci am solicitat acest lucru delegaţiei
Ungariei.
Noi am fost în 2008 într-o
delegaţie la Strasbourg (sediul Consiliului Europei) şi am
avut o întrevedere de 30 de minute cu preşedintele de atunci
al APCE, domnul Lluis Maria de Puig, la care a participat şi
domnul ambasador al României la Strasbourg, domnul Stelian Stoian
şi domnul Frunda în calitate de şef al delegaţiei
române.
Cu ocazia acestei
vizite ne-am întâlnit şi cu alţi lideri, cum ar fi preşedintele
grupului PPE din APCE. Acolo noi am punctat doleanţele noastre,
am prezentat situaţia noastră ţinând cont de unele
valori fundamentale din Consiliul Europei şi mă refer în
primul rând la conceptul de democraţie regională.
Si desigur că vom
încerca să contactăm şi delegaţia României, să
vedem dacă în cadrul ei există vreun delegat care să
aibă empatie faţă de scopurile noastre, să simtă,
să înţeleagă situaţia noastră. M-aş
multumi cu atât. Si care sa aibă o privire largă, deschisă,
în acest domeniu.
I:Aţi înfiinţat
în 2008 un grup de lucru internaţional pentru studiul
populaţiilor minoritare autohtone europene. Care a fost
activitatea lui până acum?
R:Grupul de lucru e
menit să ofere un spaţiu de consultare pentru toate
grupurile etnice din Europa care au aspiraţii privind autonomia
teritorială.
Si luând în
considerare reglementările la nivel European deja existente, să
le strângă la un loc, să elaboreze proiecte de
reglementare la nivel european şi eventual să iniţieze
o iniţiativă cetăţenească la nivel european,
o propunere sprijinita de un million de europeni, proiect care să
fie introdus pe ordinea de zi a Parlamentului European.
Noi când am pornit, cu
această idee am pornit. Am avut intenţia ca un asemenea
demers să fie bine pregătit teoretic, logistic, astfel încât
să aibă acel sprijin din toată Europa.
Am făcut câteva
demersuri în acest sens. Aşteptăm o cooperare din partea
parlamentarilor europeni, în primul rând de la domnul Tokes Laszlo
şi apoi de la întreaga delegaţie maghiară.
I:Să revenim la întâlnirea
recentă din Parlamentul Ungariei. Ce decizii aţi luat la
Budapesta?
R:Am luat o serie de
hotărâri, dintre care cele mai importante se referă la aşteptările
noastre faţă de politica guvernului maghiar în ceea ce îi
priveşte pe maghiarii de dincolo de graniţe.
O altă hotărâre
se referă la aşteptările noastre privind preşedinţia
maghiară a Uniunii Europene. Considerăm că protecţia
minorităţilor europene trebuie stabilită în
reglementări de nivel european. Si asteptăm ca în această
perioadă, de 6 luni, să fie măcar demarat acest
procedeu.
Deşi toţi
membrii UE fac parte din Consiliul Europei, se spune ca UE nu are
reglementări privind protecţia minorităţilor.
Dar obligaţiie pe care şi le-a asumat un stat în
Consiliul Europei sunt valabile indiferent în ce cadru sunt asumate.
Deci aşteptăm ca UE să se pronunţe în această
privinţă, dacă obligaţiile asumate de
ţările membre sunt obligatorii şi pentru UE.
I:La ce obligaţii
vă referiţi în cazul României?
R:In primul şi în
primul rând la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. Romania
şi-a asumat un angajament atunci când a intrat în Consiliu, că
va respecta şi Recomandările.
Iar Recomandarea 1201
stipulează, la articolul 11, dreptul minorităţilor
care într-o regiune formează majoritatea să aiba autorităţi
administrative autonome. Recomandarea 1201 face parte şi din
tratatul bilateral de cooperare şi de prietenie dintre România
şi Ungaria.
Ne gândim şi la
Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor,
în care părţile semnatare s-au angajat să nu
modifice împărţirea administrativă în aşa fel
încât să afecteze negative proporţiile etnice ale
minorităţilor.
Noi vrem ca reforma
administrativă a României, deci regiunile care vor fi în
viitor şi care vor prelua locul judeţelor aşa cum
este previzibil, să se facă ţinând cont de aceste
angajamente internaţionale asumate de România.
Cum caracterizaţi
relaţia Consiliului Naţional Secuiesc cu partidul ungar
Jobbik, care a făcut multe declaraţii de susţinere la
adresa secuilor şi care v-a îndemnat să cereţi în
continuare autonomia Tinutului Secuiesc?
CNS aşteaptă
sprijinin din partea tuturor formaţiunilor politice. Dar nu are
relaţii mai apropiate sau mai distante cu ele. Incercăm să
avem o atitudine echidistantă, pentru că autonomia nu este
o problemă ideologică. Ar fi o greşeală dacă
CNS s-ar orienta şi ar spune....
Dacă cineva ne
sprijină, foarte bine. Dar noi nu ne identificăm cu nicio
grupare şi cu niciun partid politic.
I:Aţi fost în
Canada în 2008. De ce?
R:Am fost la Toronto,
la Ottawa, la Montreal. Am participat la diverse întâlniri cu cei
de acolo. Eu am fost invitat de Biserica Reformată Maghiară
din Toronto şi am vizitat comunităţile maghiare în
primul rând.
Canada este o ţară
democratică, liberă, unde funcţionează acel
regionalism care se încearcă acum să se introducă în
UE, bazat pe principiul subsidiarităţii, deci sistemul
decizional să fie mai aproape de cetăţeni. In Canada
acest lucru funcţionează foarte bine. Asta m-a interesat
în primul rând.
I:Aţi vizitat vreo
regiune autonomă?
R:Nu. Dar mă pregătesc
să merg în Tirolul de Sud. Avem un proiect să mergem
acolo sub forma unei delegaţii mixte romano-maghiare. Este o
idee deocamdată, nu s-au conturat detaliile.
I:Aţi avut o întâlnire
cu o delegaţie a uigurilor, etnici turci care trăiesc în
regiunea autonomă chineză Xinjiang. Ce aţi stabilit?
R:A fost o întâlnire
în 2004-2005, pe vremea când preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc era domnul Csapo Jozsef. Eu nu am participat la ea. Dar, în
general, noi ne bazăm pe empatia comunităţilor care
trăiesc în situaţii similare cu a noastră. In ceea
ce priveşte colaborarea actuală cu uigurii, eu sunt preşedintele
CNS din februarie 2008 şi de atunci nu m-am întâlnit cu ei.
I:De ce s-a înfiinţat
Consiliul Naţional Secuiesc, când exista UDMR?
R:CNS a luat fiinţă
pentru că din 1996, atunci când UDMR a intrat pentru prima oară
în Guvern, niciun politician UDMR nu a mai vorbit despre acea
doleanţă de autonomie care figurează în programul
lor, autonomia în trei trepte.
Noi am considerat ca e
necesară o garanţie legală durabilă a
drepturilor comunităţii noastre. Dar dânşii, cei de
la UDMR, au crezut ca aceste garanţii pot fi înlocuite prin înţelegeri
încheiate în spatele culiselor, aşa-zisele înţelegeri
de Coaliţie. Lucru cu care noi nu am fost de acord.
Este inacceptabil ca
problemele publice ale maghiarilor să fie soluţionate din
patru în patru ani prin înţelegeri semi-secrete sau secrete.
Cum adică Guvernul României acordă UDMR-ului nu-ştiu-cate
sute de miliarde pentru sprijinul comunităţii maghiare?
Suntem şi noi contribuabili, avem dreptul să ştim
cui, cu ce scop se dau aceşti bani, pentru că este şi
impozitul nostru.
Biografie Izsak Balazs
Locul şi data naşterii:
Sfântu-Gheorghe 04. iunie 1952.
Părinţii:
Jozsef, scriitor, istoric şi critic literar, Julianna profesoară
Căsătorit în
1976 cu Bonis Johanna (1950-2006) istoric, muzeograf
Copii: Tamas (1988),
Aniko (1990) studenţi
Studii: Bacalaureat în
1971 la Liceul Bolyai Farkas din Târgu-Mureş, Institutul
Politehnic Bucureşti, Facultatea de Energetică (1971-1976)
Loc de muncă:
1977-1992 inginer la întreprinderea Electromureş, Târgu Mureş,
din 1992 întreprinzător privat.
Apartenenţă
şi funcţii politice: membru UDMR din 1990, diverse funcţii
în organizaţia judeţeană Mureş, din 2003, de la
înfiinţare vicepreşedintele CNS, din februarie 2008 preşedinte
CNS
Sursa:
cotidian Adevărul din
29.11.2010, autor Ionel Dancu
Strângerea
celor un milion de semnături
Jakabos
Janka, preşedintele CNMT, şi Gazda Zoltan, preşedintele
din scaunul Sepsi al CNS, au declarat în cadrul unei conferinţe
de presă comune că filialele din scaunul Sepsi ale CNMT
şi CNS au semnat un acord de colaborare, acord care a luat naştere
în vederea strângerii de semnături pentru informarea mai
facilă în legătură cu naturalizarea, proiectele de
concurs comune şi iniţiativele legislative referitoare la
autodeterminarea minorităţilor. CNMT sprijină iniţiativa
CNS, potrivit căreia în 7 ţări din UE vor fi strânse
un milion de semnături pentru reglementarea la nivelul UE a
autodeterminării minorităţilor. Jakabos Janka a atras
atenţia că la sediul din Sfântu Gheorghe al CNS, cei
interesaţi de naturalizare vor fi sprijiniţi gratuit.
Potrivit lui Gazda, pentru strângerea celor un milion de
semnături este nevoie de sprijinul tuturor şi de cel al
UDMR. Gazda Zoltan a declarat că speră că această
colaborare va fi urmată şi la nivel central, că
aceste două organizaţii care s-au înstrăinat vor
avea relaţii mai strânse.
Sursa:
Postul de radio Slager Radio din
01.02.2011
II.
Articole legate de protecţia minorităţilor, respectiv
de situaţia maghiarilor din România
Borbely:
Toate tipurile de autonomie sunt responsabilitatea statului român
Potrivit lui Borbely
Laszlo, ministrul mediului şi preşedinte executiv al UDMR,
toate tipurile de autonomie sunt responsabilitatea statului român,
prin parlament şi guvern, a declarat joi. In opinia lui Borbely,
diferitele proiecte legate de autonomie - de exemplu cele
referitoare la statutul juridic al minorităţilor naţionale
sau reîmpărţirea regiunilor de dezvoltare economică
- sunt parte a programului de guvernare. In privinţa lor
decizia trebuie să o ia cabinetul şi parlamentul, conform
programului. Referitor la faptul că Tokes Laszlo, preşedintele
CNMT, Szasz Jeno, preşedintele PCM şi Izsak Balazs, preşedintele
CNS, îşi pun speranţe în ceea ce priveşte autonomia
din perspectiva preluării preşedinţiei UE de către
Ungaria, începând cu ianuarie 2011, Borbely a răspuns:
acestea sunt două chestiuni diferite.
Sursa:
Paprika Radio din 22.10.2010
Consiliul
Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles
Consiliul Autonomiei
Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles, context în
care organizaţiile membre au elaborat declaraţia de final
în care precizau că singura garanţie a dăinuirii
şi dezvoltării lor o pate reprezenta doar asigurarea
autonomiei teritoriale cu statut personal şi specific.
La audierea publică
de la Bruxelles, Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc a vorbit despre eforturile organizaţei sale depuse
pentru realizarea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc,
eforturi ce ar putea avea ca şi rezultat crearea unei guvernări
regionale, a unui parlament regional. Acesta a atras atenţia
şi asupra faptului că însăşi Constituţia
României oferă posibilitatea înfiinţării
organismelor administrative. In opinia lui Izsak este importantă
şi căutarea, respectiv găsirea unor aliaţi
europeni, deoarece dacă s-ar aduna populaţia acelor
regiuni care îşi asumă lupta pentru autonomia minorităţilor,
Scoţia, Catalunia, Tara Bascilor, sau chiar Tirolul de Sud,
atunci s-ar putea constata că acestea ar reprezenta a cincea
putere europeană, din punct de vedere al numărului de
locuitori. Membrii CAMBC au fost de acord şi cu iniţiativa
CNS de strângere a unui număr de un milion de semnături,
fiind accentuat faptul că şi Ţinutul Secuiesc trebuie
să devină membru al acestei ţări invizibile.
Sursa:
publicaţia săptămânală Kozpont, nr. 10
din 09.03.2011, autor Biro Zsolt
Conferinţa de
presă a preşedintele CNS, Izsak Balazs
Red. În contextul unei
conferinţe de presă, Izsak Balazs, preşedintele CNS a
vorbit despre noile progrese în ceea ce priveşte lupta pentru
autonomie şi aţi vorbit despre ţara invizibilă.
Ce ascunde această expresie?
I.B. Pe teritoriul
Uniunii Europene trăiesc numeroase comunităţi naţionale
care formează majoritate în propria regiune. Aceste comunităţi
nu se consideră minorităţi naţionale. Mă gândesc
la scoţieni, la catalani, la başti, dar putem să
vorbim şi despre noi, secuii, deoarece şi în Tinutul
Secuiesc secuii reprezintă o majoritate.
Considerăm că
aceste regiuni au interese specifice, interese comune specifice,
şi pe baza acestora este imaginabilă o colaborare. .
foarte repede a reieşit faptul că acest lucru este şi
pentru scoţi şi catalani o posibilitate de care ar dori să
profite, deci putem acţiona în comun, pentru ca acestor
comunităţi străvechi Uniunea Europeană să
le recunoască dreptul la autodeterminare şi, evident, să
reglementeze sistemul instituţional minimal al acestui drept. Aşadar,
ţara invizibilă ar fi comunitatea acestor regiuni naţionale,
deoarece numărul locuitorilor depăşeşte 30 de
milioane, iar dacă luăm în considerare comunităţile
minoritare, care trăiesc în minoritate şi pe pământul
natal, atunci ar fi vorba de aproximativ 50 de milioane de cetăţeni
europeni. Gândindu-ne la aceste comunităţi am vorbit
şi vorbim despre o ţară invizibilă în UE. In
instituţiile UE, în structurile interne ale acesteia,
interesele acestor comunităţi, până în momentul de
faţă, nu sunt prezentate sub nici o formă.
Red. De ce o numiţi
ţară invizibilă?
I.B. UE are 27 de state
membre. Atunci când enumerăm aceste state toată lumea
vorbeşte de state naţionale. Dacă le considerăm
state naţionale, atunci undeva în Europa, totuşi trebuie
să aibă loc şi au loc şi acele comunităţi
care nu au stat naţional propriu, sau dacă au nu trăiesc
acolo. Este vorba despre o exprimare metaforică menită să
pună faţă în faţă opinia publică cu o
situaţie care aşteaptă să fie rezolvată. Dacă
e să se respecte democraţia, UE trebuie să recunoască
dreptul la autodeterminare a acestor comunităţi, să
recunoască faptul că toate popoarele Europei sunt egale.
Independent de faptul că au sau nu au stat naţional
propriu, sau în cazul în care au trăiesc acolo sau în altă
parte.
Red. Aşa cum aţi
spus, este vorba despre o exprimare metaforică, dar ce poate să
însemne acest lucru în practică?
I.B. In practică
ar putea însemna şi faptul că aceste regiuni, recunoscând
obiectivele comune, să se unească pentru aceste obiective.
Deci pot şi înfiinţate şi instituţii ale
acestei ţări invizibile, în cazul în care se înfiinţează
uniunii şi, pentru interese comune, acţionează în
comun în cadrul UE. Incepând din această clipă, ţara
invizibilă poate fi transformată şi în ţară
vizibilă.
Red. Concret, în ce
domenii consideraţi că există posibilităţi
de colaborare?
I.B. Evident că în
primul rând în cazul organizarea în comun a Iniţiativei
Civice la nivelul UE, elaborarea în comun a obiectivelor care se
doresc a fi atinse. Trebuie ştiut că posibilitatea pe care
o oferă această Iniţiativă Civică reprezintă
un drum foarte îngust. E o condiţie ca această să
fie integrată în constituţia uniunii, deci comisia adoptă
o iniţiată civică unională despre care se
demonstrează că este necesară pentru aplicarea
Tratatului de la Lisabona. Aşadar în cazul în care vrem să
fim foarte siguri că Comisia o adoptă, atunci evident că
suntem foarte puţin sau cerem foarte puţin. Dacă
spunem sau cerem puţin, atunci nu merită să demarăm
în acest sens o solidaritate la nivel european. Dar considerăm
că o colaborare la acest nivel trebuie să se ridice
deasupra acele norme juridice care e acceptabilă în cadrul
Uniunii. Deci trebuie să gândim în perspectivă şi
trebuie să vedem că printr-o asemenea solidaritate se clădeşte
un sistem de relaţii care pot contribui şi la realizarea
acestor interese în viitor. .
Red. Obiectivele şi
textul acestei norme juridice la nivel unional vor fi elaborate în
comun?
I.B. Eu consider că,
faţă de potenţialii parteneri ar fi corect ca atunci
când îi abordăm să nu o facem cu un proiect finalizat,
ci să-l elaboram împreună, să luăm decizii împreună,
pentru că toţi trebuie să fim mulţumiţi de
acesta.
Red. Ar fi pentru prima
dată când aceste regiuni s-ar uni pentru un obiectiv comun?
I.B. Da. .
Red. Cât de mult aveţi
nevoie unii de alţii, sau de experienţa acumulată? Mă
refer la secui, catalani, scoţieni, cei pe care i-aţi
amintit....
I.B. Trebuie să
precizez faptul că în ceea ce priveşte statutul
autonomiei Tinutului Secuiesc, atunci, la elaborare, dr. Csapo
Jozsef a folosit statutul comunităţii autonome din Spania.
.
Red. După o consfătuire
care a durat două zile Tokes Laszlo a declarat că veţi
iniţia elaborarea normei juridice. Strângerea de semnături
este următorul pas?
I.B. Strângerea de
semnături se va putea fac e după 12 luni, în ianuarie
2012. . până atunci putem să identificăm persoane
care vor desfăşura activitatea de strângere de semnături,
pentru că va fi nevoie de o reţea, de o echipă care
va strânge semnături din 7 state ale UE. Si poate demara
şi activitatea de atelier care constă în elaborarea
normei juridice care dorim să fie adoptată. .
Red. Pe ce criterii aţi
ales statele din care veţi strânge semnături?
I.B. Cred că
literatura de specialitate referitoare la autonomie oferă răspunsul,
pentru că ştim care sunt acele regiuni în Europa în care
o comunitate minoritară numeroasă formează o
majoritate. . Este uşor să identifici aceste zone din
Europa, care pot deveni potenţiali parteneri ai Tinutului
Secuiesc.
Red. Credeţi că
există şanse reale ca această iniţiativă să
dea rezultate în România?
I.B. Obţinerea
autonomiei reprezintă un proces. Si reuşita depinde întotdeauna
de cât de consecventă şi conştiincioasă este
comunitatea care doreşte să obţină autonomia. .
Red. După părerea
dvs., cât de deschişi vor fi cei de la Bucureşti în
acest sens?
I.B. Noi nu trebuie să
cerem permisiunea Bucureştiului. Insă, evident, că
pentru obţinerea autonomiei este nevoie de aportul majorităţii
din ţara respectivă.
Pentru ca noi să
conştientizăm acest aspect în cadrul diferitelor forumuri
sau instituţii, trebuie să identificăm instrumentele
potrivite. S-au exprimat păreri conform cărora până
când existenţa unei regiuni nu este recunoscută prin lege,
această regiune nu prea poate face ceva. Eu aş demara o
discuţie în acest sens, susţin că este decisivă
voinţa comunităţii regiunii respective, în cazul de
faţă a Tinutului Secuiesc.
Intr-un stat democratic
voinţa comunităţii locale este extrem de importantă
şi decisivă.
CNS a exprimat voinţa
comunităţii secuieşti prin organizarea referendumului
şi nimeni nu are motiv să pună sub semnul întrebării
acest lucru.
Red. Cum vedeţi
Tinutul Secuiesc autonom? Oamenii vor fi mai bogaţi? Pentru că
nivelul de trai în prezent este sub media pe ţară în
judeţele Tinutului Secuiesc.
I.B. Toate exemplele
europene indică faptul că autonomia a adus relansarea
economică. Atunci când deciziile ajung mai aproape de oameni,
când o anumită tregiune are o politică economică
proprie, o politică de dezvoltare proprie, atunci această
regiune are posibilitatea să o adapteze caracteristicilor sale.
Dar permiteţi-mi să atrag atenţia asupra unui fenomen
căruia şi presa românească şi preşedintele
statului i-au acordat atenţie atunci când s-au produs inundaţiile
în Tinutul Secuiesc. Pe Traian Băsescu l-a surprins
capacitatea deosebită de autoorganizare din Tinutul Secuiesc,
l-a surprins faptul că oamenii nu aşteaptă ajutorul
extern, ci se ajută reciproc. Aceasta este o caracteristică
a poporului secui, care poate fi transformat şi în potenţial
economic în cazul în care legile referitoare la autonomie sunt
elaborate de comunitatea însăşi. In caz contrar rămâne
o sursă neexploatată. .
Red. In opinia dvs., fără
autonomie nu e posibilă schimbarea, îmbunătăţirea?
I.B. E clar, evident
faptul că stoparea scăderii demografice, emigrării, sărăcirii
în Tinutul Secuiesc se poate face doar prin autonomie. Autonomia
oferă acele instrumente care pot stopa aceste fenomene negative
şi oferă speranţa că tinerii care-şi caută
serviciu în străinătate se vor întoarce acasă.
Red. In final vă
rog să vorbiţi puţin despre comemorarea Secuilor
Martiri, pe care o organizaţi în data de 12.03.2011.
I.B. In 12 martie îi
comemorăm pe secuii martiri, pentru a putea participa şi
preşedintele parlamentului ungar, Kover Laszlo, la acest
eveniment. Sâmbătă, la ora 17 ne adunăm la Secuii
Martiri, apoi, în finalul evenimentului vom face un marş cu
faclii şi lumânări prin centrul oraşului, până
la Palatul Culturii, unde în Sala Mare, CNS va îi înmâna premiul
Gabor Aron – care se acordă personalităţilor care
au făcut cel mai mult pentru autonomia Tinutului Secuiesc în
anul respectiv - preşedintelui parlamentului ungar.
Sursa:
Postul de televiziune: TV Mureş
din 07.03.2011, autor Lovasz Agota
CNS
vrea o alianţă a tuturor minoritarilor din UE
În cadrul unei
conferinţă de presă susţinută vineri la Târgu-Mureş,
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak
Balazs, a declarat că la Consiliul de
Autonomie al Organizaţiilor Maghiare din Bazinul Carpatic,
reunit la Bruxelles, a formulat ideea unei alianţe a regiunilor
cu tradiţii naţionale din Uniunea Europeană, pe motiv
că acestea au interese comune. Această iniţiativă
cetăţenească la nivel unional a CNS pe lângă
aspectul juridic are şi un aspect politic. Noi urmărim ca
în cursul procedurii de strângere a semnăturilor, de
formulare a scopului comun, să edificăm şi o alianţă
cu acele regiuni care păstrează tradiţii naţionale
în ţările UE şi care poartă amprentele unui
specific naţional. Ne gândim la Scoţia, Tara Bascilor,
Catalonia, Tinutul Secuiesc, bineînţeles, Tirolul de Sud, a arătat
Izsak.
Acesta
a pus accent pe interesele comune pe care aceste regiuni le au în
Uniunea Europeană şi că o eventuală alianţă
trebuie structurată în jurul acestor interese. Acesta ar fi
aspectul politic. Dacă din punct de vedere juridic se va
discuta, dacă va avea succes, dacă Comisia (Europeană)
va accepta, această alianţă în mod sigur se poate clădi
şi va fi benefică. Dacă adunăm populaţia
acestor regiuni, dacă adunăm numărul minoritarilor
din UE, atunci am ajunge la un număr al unei populaţii din
care ar reieşi că ar fi o ţară ca mărime
cam a patra sau a cincea putere din UE. Este ţara invizibilă
a UE, a afirmat Izsak Balazs. Liderul secuilor a folosit metafora
unei ţări invizibile care, după părerea sa, ar
fi formată din peste 40 de milioane de cetăţeni ai
Uniunii Europene. Preşedintele CNS a precizat că deocamdată
nu a lansat o un apel formal şi oficial în acest sens, dar
crede că o astfel de alianţă este posibilă, întrucât
toate regiunile autonome sau care doresc autonomia urmăresc
introducerea unor reglementări cu privire la lărgirea
şi legiferarea unor drepturi minoritare. Suntem interesaţi
toţi de cuprinderea principiului că toate popoarele
Europei sunt egale, indiferent că au propria lor ţară
sau dacă trăiesc în altă ţară, în
minoritate, a precizat Izsak, care a subliniat că CNS se va
prevala de un articol al Tratatului de la Lisabona referitor la iniţiativa
cetăţenească.
Articolul 11 al
Tratatului de la Lisabona la alineatul (4) precizează că
la iniţiativa a cel puţin un milion de cetăţeni
ai Uniunii, resortisanţi ai unui număr semnificativ de
state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să
prezinte, în limitele atribuţiilor sale, o propunere corespunzătoare
în materii în care aceşti cetăţeni consideră că
este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării
tratatelor. Izsak a declarat, încă din luna decembrie a anului
trecut, că din acest motiv se va iniţia o campanie de
adunare a celor un milion de semnături din şapte state
membre, însă numai după 12 luni de la intrarea în
vigoare a normelor tratatului, adică după ianuarie 2012.
Sursa:
cotidianul Zi de zi, nr. 1676 din
08.03.2011, autor Sanda Vitelar
Comunicatul
Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), privind
vizita făcută în Ungaria, în perioada 17 - 21 februarie
2011
Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc (CNS), a efectuat în perioada 17 - 21 februarie 2011 o
vizită în Ungaria.
Se ştie
faptul că, CNS a făcut public, încă la sfârşitul
anului trecut, că doreşte să se folosească de
posibilităţile oferite de articolul 11 ale Tratatului de
la Lisabona şi iniţiază o regulă juridică
la nivelul uniunii în vederea recunoaşterii şi reglementării
drepturilor comunităţilor naţionale autohtone pe pământul
lor natal. Actualul drum a fost făcut în primul rând în
acest sens. In cadrul acesteia, delegaţia s-a întâlnit cu
Harrach Peter, de la Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP),
respectiv cu Vona Gabor, conducătorul fracţiunii Jobbik.
De la amândoi a cerut ca, folosindu-se de legăturile lor
internaţionale, să ne ajute să facem lobbi în
vederea înaintării proiectului regulii juridice ce trebuie înaintate,
respectiv ca acasă în Ungaria să-şi asume un rol în
strângerea de semnături ce va porni probabil în primăvara
viitoare. Totodată se află în derulare pregătirea întâlnirii
cu conducătorii celorlalte grupuri de parlamentari din cadrul
Parlamentului ungar.
Un element important al
acestui drum a fost, consultaţia de specialitate ce s-a desfăşurat
sub egida Oficiului de Externe a Parlamentului şi în cadrul căreia
delegaţia a purtat tratative cu specialiştii în domeniu,
în privinţa pregătirii şi înaintării
proiectului regulii juridice. Deoarece este esenţial să se
elaboreze un proiect care să câştige un sprijin, atât în
cercul cetăţenilor alegători, cât şi a elitei
politice, pentru ca iniţiativa să fie una de succes.
Intâlnirile de la
Kerepes şi Vac s-au desfăşurat în semnul consolidării
legăturii maghiar - ungare, iar în cadrul acestor întâlniri
delegaţia a fost primită de primari continuând acel
proces, început anul trecut, în cadrul căruia CNS crează
legături instituţionale cu autoguvernări din ţara
mamă. Acest lucru are o semnificaţie deosebită,
pentru că crează posibilitatea ca un cerc cât mai larg al
reprezentanţilor conducerilor locale din ţara mamă să
ajungă într-o legătură directă cu CNS şi să
devină sprijinitori ai autonomiei secuieşti. Tot din aceaşi
considerente au avut loc întâlniri cu reprezentanţii mai
multor organizaţii civile, printre aceştia aflându-se în
mod special reprezentanţii conducerii organizaţiei
Societatea pentru Tinutul Secuiesc, aflată în curs de înregistrare,
formată la sfârşitul anului trecut şi care are ca
scop sprijinirea, în ţara mamă, a străduinţelor
autonomiste secuieşti.
Sfântu Gheorghe,
22.02.2011, Biroul de Presă al CNS
III.
Articole referitoare la adoptarea Legii statutului minorităţilor
naţionale
Partenerii
maghiari de la guvernarea PD-L luptă pentru federalizarea României
De ce nu ar putea
şi secuii să aibă autonomie? Trebuie să ieşim
în stradă dacă este necesar. Secuimea are nevoie de un
model de tip catalan - a declarat recent vicepreşedintele
Parlamentului European, Laszlo Tokes.
Dincolo de gravitatea
declaraţiei liderului maghiar, urcat în această funcţie
a forumului european de guvernarea PD-L, ne surprinde lipsa de reacţie
a Guvernului României şi, respectiv, a domnului preşedinte
Traian Băsescu! Să fie numai temerea că UDMR se va
retrage de la guvernare? Am simţit sau auzit oameni de rând, -
adevărat, mai în vârstă - care fie în gând, fie cu
voce tare, reactivând sintagme cunoscute pentru români: Cine-a îndrăgit
străinii, mânca-i-ar inima câinii, Treceţi batalioane
române Carpaţii! ş.a.
Prea multe şi
frecvente manifestări care atentează la unitatea statului
român avem de când ne conduc românii din PD-L şi maghiarii
din UDMR! La întâlnirea celor 300 de primari şi consilieri
maghiari de la Sf. Gheorghe, s-a hotărât ca limba maghiară
să devină limbă oficială, iar ziua de 15 martie,
zi naţională în Tinutul Secuiesc. Această hotărâre
adoptată în Consiliul Naţional Secuiesc are în vedere
judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. O astfel de hotărâre
luată democratic, cum spun liderii maghiari, este un atentat
public la unitatea şi caracterul naţional al României. Si
manifestările de la Miercurea Ciuc din ziua de 11 septembrie
2010, sub denumirea 70 de ani de la Dictatul de la Viena, însoţite
de toate simbolurile Ungariei, se încadrează în aceeaşi
politică a paşilor mărunţi, iar acum, de când
liderii maghiari sunt la guvernare, paşii sunt mai mari şi
mai grăbiţi.
In seara zilei de 28
septembrie a.c., pe indicatoarele de la graniţa localităţii
Miercurea Ciuc au fost puse însemnele Tinutului Secuiesc, ca un
exerciţiu pentru aplicarea în viitor al programului liderilor
maghiari. In prezent, liderii maghiari militează pentru
aducerea pe ordinea de zi a Parlamentului a Legii Statutului minorităţilor.
In acest proiect de lege, respectiv statutul minorităţilor,
sunt cuprinse reglementări anticonstituţionale şi
antiromâneşti: constituirea consiliilor naţionale ale
autorităţilor culturale, care ar avea drept atribuţii
înfiinţarea sau desfiinţarea de şcoli, numirea sau
demiterea directorilor unităţilor de învăţământ
şi de cultură, elaborarea de programe şcolare, iniţierea
şi promovarea de strategii de punere în valoare a
patrimoniului cultural al minorităţilor etc. Legea
regionalizării cuprinde şi o regiune propusă a fi
formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş,
adică o regiune alcătuită pe criterii etnice. Fără
a bănui ceva anume, la Senat această lege a fost adoptată
tacit. Urmează punerea ei în dezbatere la Camera Deputaţilor,
unde PD-L are majoritatea deputaţilor, împreună cu UDMR
şi UNPR.
Multe controverse
şi chiar adversităţi duse până la ameninţări
a provocat adoptarea Legii educaţiei naţionale, lege care
cuprinde reglementări transferate din Legea statutului minorităţilor.
In acest proiect de lege care urmează să fie adoptat prin
asumarea răspunderii Guvernului sunt cuprinse privilegii pentru
populaţia maghiară privind finanţarea, managementul
din şcolile cu elevi de etnie maghiară, privind programele
şi manualele şcolare care vor fi aduse din Ungaria şi
respectiv predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară,
în vreme ce limba română va fi studiată ca limbă
străină.
Participarea a 300 de
maghiari din România la Budapesta în luna noiembrie a.c. pentru
realizarea autonomiei Tinutului Secuiesc, manifestare desfăşurată
sub conducerea preşedintelui Parlamentului Ungariei, reprezintă
momentul cel mai grav în istoria relaţiilor dintre statul român
şi minoritatea maghiară în cei 20 de ani de la Revoluţia
din Decembrie 1989. Despre drepturile populaţiei de români din
judeţele Harghita, Covasna şi Mureş se interesează
cineva din Guvernul României? In ce limbă comunică în
comunităţile locale, cum sunt reprezentaţi în
consiliile locale şi în primării, în ce limbă învaţă
copiii români la şcoli, cum se exprimă tradiţiile,
datinile şi obiceiurile populare româneşti etc.?
La aniversarea a 92 de
ani de la Actul Unirii de la 1 Decembrie, vicepreşedintele
Parlamentului European a declarat că pentru maghiari ziua Naţională
a României este zi de doliu. Cauza pentru care liderul maghiar
Laszlo Tokes socoteşte ziua de 1 Decembrie drept zi de doliu se
datorează faptului că atunci Ardealul a fost desprins de
Ungaria! Oare ce fel de istorie a învăţat acest lider
maghiar care reprezintă România în Parlamentul European?
Autorităţile politice de la guvernarea României n-au avut
până în prezent niciun fel de reacţii. Avem în vedere
Guvernul României, Ministerul Afacerilor de Externe, Ambasada României
de la Budapesta şi alţi îndrituiţi să manifeste
interes faţă de caracterul unitar, naţional şi
indivizibil al României.
Sursa:
cotidianul Crai Nou, nr. 5516 din 07.12.2010,
autor Petru Bejinariu
Deputatul
PSD Horia Grama a depus 134 de amendamente la Legea Minorităţilor
Parlamentarul covăsnean
atrage atenţia asupra unor nereguli în actuala variantă a
proiectului Statutului Minorităţilor Preşedintele
PSD Covasna, deputatul Horia Grama, susţine că Legea
Minorităţilor, în varianta actuală susţinută
de UDMR, este o lege caracterizată ca fiind buturuga care
destructurează juridic statul român.
Horia Grama a declarat
că, analizând conţinutul actual al legii precum şi
rapoartele instituţiilor de specialitate - Ministerul Integrării
Europene, Academia Română, Avocatul Poporului, Consiliul
Legislativ, Comisia de la Veneţia -, reiese că pe fondul
legii se încalcă prevederi fundamentale din Constituţia
României şi prevederi ale tratatelor internaţionale
privind drepturile minorităţilor, la care România este
parte, având ca efect destructurarea juridică a statului român.
Potrivit lui Horia
Grama, legea dorită de UDMR a fi votată cât mai curând
va avea ca efect principal desfiinţarea caracterului naţional,
unitar şi indivizibil al Statului român şi va consacra
drepturi colective ale minorităţilor introducând elemente
statale noi precum Comunitatea Naţională a Minorităţii,
Pământul Natal al Comunităţii Maghiare şi
Autonomia Culturală a Minorităţilor Naţionale.
Prin conţinutul
acestei legi se înfiinţează autorităţi publice
pe criterii etnice, fapt ce excede prevederilor constituţionale
şi totodată subminează suveranitatea statului român
şi principiul autonomiei autorităţilor locale:
Consiliile Naţionale ale Autonomiei Culturale. Legea va crea
cadrul înfăptuirii autonomiei teritoriale pe criterii etnice,
iar instituţiile şi drepturile excedentare înfiinţate
prin această lege duc în mod vădit la discriminarea
populaţiei româneşti minoritare din judeţele Covasna,
Harghita şi Mureş, în vreme ce aplicarea ei va creea
cadrul unor dispute şi conflicte interetnice între români
şi maghiari, în judeţele din Ardeal, a arătat Horia
Grama, adăugând că legea este mai degrabă expresia
intereselor economice şi politice ale liderilor UDMR, decât
ale intereselor minorităţilor.
Horia Grama a menţionat
că doreşte să tragă un semnal de alarmă preşedintelui
Traian Băsescu, premierului Emil Boc, parlamentarilor României,
instituţiilor competente ale statului român, organizaţiilor
Societăţii Civile româneşti, Bisericii Naţionale
Ortodoxe precum şi reprezentanţilor mass-media.
Solicit tuturor celor
la care am făcut apel prin această declaraţie politică,
implicarea activă în corectarea prevederilor excesive ale
acestei legi, care aduc atingere interesului naţional şi păcii
sociale, încercând astfel să elaborăm o lege care să
prevadă corect drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor
naţionale, a subliniat deputatul PSD, subliniind că a
depus 134 de amendamente la proiectul Statutului Minorităţilor.
Deputatul PSD a atras
atenţia încă din urmă cu două săptămâni
că se doreşte o adoptare cât mai rapidă a Legii
Minorităţilor, acest lucru fiind cuprins în protocolul
Coaliţiei PDL - UDMR. Horia Grama a declarat, la acea vreme, că
deşi Legea ar fi trebuit să treacă pe la trei comisii,
s-a grăbit includerea sa doar în Comisia pentru Drepturile
Omului, unde deputatul a cerut să fie inclus tocmai pentru a
asista la dezbaterile asupra acesteia.
Sursa:
cotidianul Observatorul de Covasna, nr. 1490 din 28.03.2011,
autor Monica Vajna
Horia
Grama: Legea minorităţilor serveşte interesele
economice şi politice ale UDMR, nu pe cele ale minorităţilor
Preşedintele PSD
Covasna, deputatul Horia Grama, a declarat vineri (25.03.2011), într-o
conferinţă de presă, că Legea Statutului minorităţilor
naţionale propusă de UDMR, aflată acum în dezbaterea
Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor,
creează cadrul legislativ pentru destructurarea juridică a
statului român şi pentru înfăptuirea autonomiei
teritoriale pe criterii etnice, avertizând că adoptarea
acesteia ar putea conduce la grave dispute interetnice îndeosebi în
Ardeal.
Horia Grama a menţionat
că, după ce a analizat proiectul de lege în calitate de
membru al comisiei menţionate, a realizat că aceasta nu va
aduce îmbunătăţiri esenţiale în viaţa
minorităţii maghiare şi nici a celorlaltor etnii
minoritare, în schimb serveşte intereselor politice şi
economice ale liderilor UDMR, care prin instituţiile autonomiei
culturale pe care le vor înfiinţa îşi vor consolida poziţiile
de putere. Legea atacă direct caracterul naţional, unitar
şi indivizibil al statului român, consacră drepturi
colective ale minorităţilor, introducând elemente statale
noi - precum comunitatea naţională a minorităţilor,
pământ natal al comunităţii maghiare sau autonomia
culturală a minorităţilor naţionale - prevede înfiinţarea
unor autorităţi publice pe criterii etnice, care exced
prevederile constituţionale, subminează suveranitatea
statului român şi intră în conflict direct cu
principiile autonomiei locale, pentru că nici o decizie nu se
va putea lua fără binecuvântarea acestor consilii ale
autonomiei culturale, a declarat Horia Grama.
Deputatul PSD a
subliniat că vrea să tragă un semnal de alarmă
asupra gravităţii consecinţelor adoptării
Statutului minorităţilor în forma propusă de UDMR
şi să facă un apel către preşedintele României,
premierul Emil Boc, către membrii celor două camere ale
Parlamentului, către instituţiile statului, organizaţiile
civile şi Biserica Ortodoxă Română să
conlucreze pentru a corecta toate greşelile şi a scoate o
lege a minorităţilor corectă, în concordanţă
cu Constituţia ţării şi tratatele internaţionale,
o lege care să nu consacre drepturi colective menite să
lezeze majoritatea din această ţară. Grama a adăugat
că a depus 134 de amendamente la proiectul statutului minorităţilor.
Sursa:
agenţie de ştiri Agerpres din 25.03.2011, autor
Oana Mălina Negrea
UDMR
forteaza adoptarea Statutului minoritatilor
Presedintele UDMR,
Kelemen Hunor, a explicat in cadrul unui spectacol care a avut loc
sambata seara in comuna clujeana Baciu, cu ocazia Zilei maghiarilor
de pretutindeni, care se aniverseaza pe 15 martie, ca aceasta
sarbatoare este importanta deoarece aminteste, in fiecare an, de
libertatile obtinute in urma Revolutiei de la 1848, dar si de cele
castigate dupa Revolutia din 1989.Ziua de 15 martie este comemorata
liber in Romania de 20 de ani. Pentru noi a fost normal sa arboram
drapelul natiunii maghiare, iar comunitatea romana s-a obisnuit cu
acest lucru, a spus presedintele UDMR, Kelemen Hunor. El a tinut un
discurs in care a precizat ca maghiarii din Ardeal sunt uniti de
scopuri comune, care ii fac sa mearga inainte si le dau speranta in
viitor.
De asemenea,
liderul UDMR a mai declarat ca, potrivit protocolului semnat cu
partidele aflate la guvernare, legea privind statutul minoritatilor
ar urma sa fie adoptata in sesiunea parlamentara in curs. Protocolul
de colaborare cu partidele de la guvernare stabileste prioritatile
noastre legislative si guvernamentale si se refera atat la aspecte
economice, cat si la reforma administrativa si largirea drepturilor
minoritatilor nationale. Am stabilit si cateva
termene: pentru legea minoritatilor nationale - sesiunea de
primavara din 2011, pentru Codul muncii - sesiunea de primavara
2011, a precizat Kelemen Hunor.
De asemenea, el a
subliniat ca termenele fixate in protocol nu vor fi depasite, daca
exista majoritate. Nu in ultimul rand, liderul UDMR a precizat ca
deja a stabilit un contact cu celelalte formatiuni politice ale
maghiarilor din Romania si ca, dupa 15 martie, se vor aseza impreuna
la dialog.
Sursa:
cotidianul Cronica română, nr. 5325 din 14.03.2011
Kelemen
Hunor: Centrul UDMR se află la Cluj
În cadrul primei
conferinţa de presă a preşedintelui UDMR, Kelemen
Hunor, a vorbit, vineri, la Cluj, despre cele mai importante sarcini
ale conducerii UDMR în perioada următoare.
Susţin prima mea
conferinţă de presă la Cluj, deoarece centrul de
comandă al Uniunii se află în Transilvania, la Cluj. In
această clădire funcţionează în prezent
Prezidiul Executiv, care se va transforma în Secretariat General,
şi de astăzi aici va funcţiona şi Cabinetul Preşedintelui
Uniunii, condus de secretarul de stat Nagy Zoltan, a anunţat
preşedintele UDMR, Kelemen Hunor la conferinţa de presă
susţinută vineri.
Kelemen Hunor a făcut
cunoscute pe scurt detaliile protocolului de colaborare semnat marţi,
la Palatul Parlamentului, menţionând că în ce priveşte
legea statutului minorităţilor s-au şi făcut
primii paşi, în sensul că în conformitate cu hotărârea
Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, Comisia pentru
drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale
va întocmi raportul privitor la lege. Totodată preşedintele
UDMR a informat presa despre cele mai importante acţiuni şi
programe ale săptămânilor viitoare.
Intre 11-12 martie se
va desfăşura la Budapesta, în organizarea Parlamentului
Ungariei, Forumul Parlamentarilor Maghiari din Bazinul Carpatic, la
care vor participa şi deputaţii şi senatorii UDMR.
Intenţionez să convoc în a treia săptămână
a lunii martie Consiliul Economic care sprijină activitatea
legislativă şi executivă a UDMR. Intre 18-19 martie
vom constitui Prezidiul Uniunii şi în acel sfârşit de săptămână
vom şi ţine prima şedinţă. Inainte de
aceasta voi convoca Consiliul Consultativ al Preşedinţilor
Teritoriali, respectiv voi avea întâlniri şi cu reprezentanţii
platformelor din UDMR, deoarece conform noului statut relaţiile
cu acestea vor fi mult mai active - şi-a expus proiectele
imediate noul preşedinte al UDMR.
Kelemen Hunor a anunţat,
de asemenea, că la începutul lunii aprilie C.R.U. va alege
vicepreşedintele politic şi secretarul general al Uniunii,
după care va demara amplul program numit Consultarea
Transilvaniei.
Sursa:
www.rmdsz.ro
din 06.03.2011
Legea
minoritatilor, motiv de scandal in conducerea Camerei
Biroul permanent al
Camerei Deputatilor a decis, ieri, ca o singura comisie, respectiv
cea privind drepturile omului, sa intocmeasca raportul la legea
statutului minoritatilor nationale, opozitia contestand hotararea.
S-a hotarat ca acest proiect de lege sa mearga pentru aviz pe fond
la Comisia pentru drepturile omului, culte si drepturile
minoritatilor nationale, iar pentru aviz la Comisia juridica,
Comisia de cultura, Comisia de invatamant si Comisia pentru
egalitate de sanse intre femei si barbati, a precizat secretarul
Biroului permanent Dumitru Pardau (PDL). Decizia Biroului permanent
este contestata, insa, de reprezentantii opozitiei, care considera
ca ar fi fost indicat ca in cazul statutului minoritatilor nationale
sa fie sesizate pentru raport fie comisia de cultura, fie cea de
administratie. Cei din opozitie nu am fost de acord cu aceasta
formulare ca raportul sa fie intocmit de o singura comisie, mai ales
ca daca ne uitam in textul proiectului de lege obiectivele care se
urmaresc nu se refera numai la drepturile minoritatilor in sensul
drepturilor omului, ci la mult mai mult, de aceea cred ca era mult
mai bine sa fie sesizata in fond o alta comisie, probabil Comisia de
cultura, de administratie si Comisia pentru drepturile omului sa dea
un aviz, a explicat liderul deputatilor PSD, Mircea Dusa, precizand
ca decizia s-a luat cu cinci voturi favorabile. El a acuzat ca
hotararea a fost luata in lipsa de cvorum, insa a admis ca
regulamentul forului legislativ a fost modificat in sensul ca
intrunirea cvorumului nu mai este o conditie in cazul Biroului
permanent. Social-democratul a completat ca solicitarea Comisiei
pentru drepturile omului de a fi sesizata pentru raport in cazul
acestei legi a fost introdusa suplimentar pe ordinea de zi. El a
subliniat ca opozitia nu contesta legea privind statutul
minoritatilor nationale, ci doar prevederea referitoare la crearea
de organisme paralele cu administratiile locale. Saptamana trecuta,
Biroul Permanent a amanat solicitarea Comisiei pentru drepturile
omului din Camera Deputatilor privind urgentarea dezbaterilor asupra
legii statutului minoritatilor nationale pentru ca liderii de grup
sa discute pe marginea ei.
Sursa:
cotidianul Cronica română, nr. 5318 din 03.03.2011
Protocol
contra trădării: PDL s-a asigurat că rămâne la
guvernare până în 2012. Ce primesc, la schimb, UDMR, UNPR
şi grupul minorităţilor
Liderii partidelor din
coaliţia aflată la putere au semnat miercuri, în
Parlament, Protocolul de colaborare guvernamentală şi
parlamentară, care cuprinde priorităţile legislative
ale celor patru formaţiuni semnatare.
Acesta este tot
protocolul, iar în spatele lui nu se ascunde niciun alt document,
nicio anexă a afirmat ministrul Dezvoltării, Elena Udrea,
imediat după momentul semnării, uitând de existenţa
anexei care stabileşte termenele de predare ale legilor
importante la cheie.
Anunţat de ceva
vreme ca fiind borna de la care PDL şi susţinătorii săi
- UDMR, UNPR şi Minorotăţile naţionale - vor
pleca cu toate pânzele sus spre noile campanii electorale ale lui
2012, protocolul puterii a fost, în cele din urmă semnat, astăzi,
în Parlament. In esenţă, documentul constituie asigurarea
reciprocă a celor doi actori importanţi, PDL şi UDMR
că-şi vor susţine reciproc interesele. Maghiarii vor
să fie siguri că Statutul minorităţilor şi
iniţiativa legislativă de reorganizare a celor opt regiuni
de dezvoltare din România vor fi adoptate, iar PDL, că va rămâne
la guvernare sprijinit de Uniune până în 2012 şi după.
Celorlalte două formaţiuni li s-a dat satisfacţie pe
zone emergente fiindu-le incluse în protocol câteva proiecte de
lege, precum Legea taxării averilor foarte mari - UNPR - şi
Legea Holdingului - iniţiativă a grupului minorităţilor
naţionale.
Protocolul a fost
semnat de liderii celor patru formaţiuni - premierul Emil Boc,
noul lider al maghiarilor, Kelemen Hunor, preşedintele executiv
al UNPR, Gabriel Oprea, şi liderul grupului parlamentar al
minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian. Toţi
patru au făcut parte din echipele de negociatori care au
perfectat conţinutul protocolului. Pe lângă aceştia,
au mai participat la rundele de negocieri, demarate încă din
2010, Vasile Blaga, Elena Udrea, Traian Igaş, Cristian Rădulescu
din partea PDL, Marko Bela şi Verestoy Attila, din partea UDMR,
Cristian Diaconescu, Marian Oprea şi Eugen Nicolicea din partea
UNPR. Potrivit unor surse care au participat la negocieri, discuţiile
au păstrat un ton ponderat, fiecare dintre reprezentanţii
formaţiunilor politice semnatare susţinându-şi
punctele de vedere pe proiectele de lege ale căror iniţiatori
au fost.
O dată cu semnarea
protocolului, PDL a câştigat, în principiu, susţinere
din partea aliaţilor până, cel puţin, în 2016. Am
fost împreună la greu, am luat cele mai dificile măsuri
necesare acestei ţări şi nu am căzut pradă
populismului. Acum, tot această coaliţie va culege roadele
politice ale acestor măsuri dificile, aspre, pe care le-am luat
şi am pregătit această creştere economică,
a anunţat Boc ivirea zorilor prosperităţii pentru români.
Mai puţin
preocupat de culegerea roadelor politice, liderul maghiar, Kelemen
Hunor, a precizat că priorităţile UDMR din lista de
titluri normative, stabilite prin protocol, sunt adoptarea
Statutului minorităţilor şi a Legii de reorganizare a
regiunilor de dezvoltare din România, acestea fiind şi câştigurile
extrem de importante al Uniunii Democrate a Maghiarilor. In planul
doi, bonus la câştigul mare, modificarea legislaţiei
electorale. Acestea au fost două elemente foarte importante
pentru noi, Statutul şi reorganizarea regiunilor. Am stabilit
şi datele pentru adoptarea lor, primul urmând să fie
adoptat în această sesiune, iar reorganizarea până la
finele lui 2012 a precizat Kelemen Hunor după semnarea
protocolului.
Nici UNPR nu a rămas
cu mâna goală în urma semnării documentului, Gabriel
Oprea declarându-se ferm convins că actuala formulă
guvernamentală va câştiga alegerile din 2012. Ceea ce înseamnă
că UNPR se simte în siguranţă, prinsă la
reverul coaliţiei guvernamentale şi speră să rămână
acolo şi după alegerile de anul viitor.
In final, un oarecare
profit au avut şi minorităţile naţionale.
In urma negocierilor pe care le-am purtat cu colegii noştri
maghiari pe Legea statutului, considerăm că a ieşit o
lege bună atât pentru ei cât şi pentru noi toţi a
afirmat Varujan Bambuccian, la finalul ceremoniei.
Sursa:
cotidianul Gândul, nr. 1802 din 03.03.2011,
autori Marian Sultănoiu/ Raul Florea
Liderii
coaliţiei guvernamentale au semnat protocolul de colaborare.
Legea minorităţilor şi creşterea pensiilor, în
2012, printre obiective
Kelemen Hunor a
declarat că susţine rămânerea UDMR în guvernarea
condusă de Emil Boc Liderii formaţiunilor aflate la putere
au semnat, miercuri, la Parlament, protocolul de colaborare
parlamentară şi guvernamentală.
Protocolul prevede
prelungirea colaborării până la finalul actualului mandat,
respectiv până în 2012. Printre obiectivele asumate prin
acest protocol se numără: creşterea pensiilor,
reforma constituţională, modificarea legilor electorale
sau adoptarea Statutului minorităţilor, precum şi a
taxei de solidaritate.
Coaliţia
guvernamentală îşi propune ca prin măsurile
promovate economia românească să aibă o creştere
de 1,5%-2% la sfârşitul anului 2011 şi de 4-4,5% la
finele anului 2012 şi îşi asumă ca obiectiv politic
şi continuarea împreună a guvernării după anul
2012.
In ceea ce priveşte
majorarea pensiilor, protocolul coaliţiei prevede majorarea
acestora în 2012 cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă
50% din creşterea reală a câştigului salariului
mediu brut realizat pe anul precedent.
Alte obictive asumate
de partnerii de coaliţie sunt: continuare reformei în domeniul
sănătăţii, implementarea reformelor prevăzute
în legea educaţiei naţionale adoptată în 2010, susţinerea
legii privind taxa de solidaritatea şi implementarea legislaţiei
privind controlul averilor mari, precum şi implementarea cu
prioritate de programe pentru combaterea sărăciei şi
de integrare socio-economică a romilor.
De asemenea,
reprezentanţii celor patru formaţiuni politice doresc
implementarea legii parteneriatului public-privat, continuarea plăţii
aerieratelor generate de stat, restructurarea companiilor de stat,
întărirea bursei de valori şi vânzarea pe bursă a
unor active ale statutului, precum şi susţinerea
programului de construcţie de autostrăzi cu accent pe
coridorul 4 (Nădlac-Constanţa), autostrada Transilvania
şi Bucureşti-Braşov, precum şi implementare
Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii, informează
Mediafax.
Protocolul a fost
semnat de către preşedintele PDL, premierul Emil Boc, preşedintele
UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele executiv al UNPR, Gabriel
Oprea, şi liderul deputaţilor minorităţilor naţionale,
Varujan Pambuccian.
Sursa:
cotidianul Adevărul din
02.03.2011
PDL
îşi va asuma răspunderea miercuri, în faţa UDMR, pe
Legea Statutului minorităţilor
Premierul Emil Boc a
anunţat, luni, că PDL va semna - cel mai probabil,
miercuri - împreună cu UDMR şi celelalte formaţiuni
aflate la putere protocolul coaliţiei de guvernare. La
Congresul de la Oradea, maghiarii au declarat că vor stabili
termene concrete pentru adoptarea actelor normative prevăzute
în document, printre acestea aflându-se Legea Statutului minorităţilor
şi Legea reorganizării regiunilor de dezvoltare, extrem de
importante pentru politicienii maghiari.
Doar două
zile au mai rămas până când PDL va fi nevoit, în încercarea
de a păstra la putere actuala formulă politică, să
dea asigurări partenerilor unguri că vor susţine în
Parlament două dintre legile extrem de importante pentru
politica UDMR - Legea Statutului minorităţilor şi
Legea reorganizării regiunilor de dezvoltare. Miercuri va fi
semnat la Bucureşti protocolul coaliţiei, care prevede, între
altele, termene exacte până la care legile vor fi adoptate.
Noul lider al Uniunii
Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă
pentru gândul că, în opinia sa, cel mai important punct de pe
agenda protocolului este Legea minorităţilor.
Noi credem că, dacă
există voinţă politică şi majoritate
parlamentară, această lege poate şi trebuie să
fie adoptată până la sfârşitul lui 2011, cel
mai târziu, a precizat Hunor, care lasă să se înţeleagă
că UDMR nu va mai face niciun fel de compromis.
Sper ca adoptarea să
se facă prin vot în Parlament, dar, dacă nu merge, ne stă
la dispoziţie şi calea asumării răspunderii, ca
o instituţie constituţională, a mai spus el.
Proaspăt alesul
preşedinte al UDMR s-a arătat foarte ferm în a condiţiona
adoptarea acestei legi de rămânerea la guvernare a formaţiunii
sale politice.
Dacă un anumit
proiect, o anumită iniţiativă pică din această
agendă, fie din cauza PDL-ului, fie din cauza noastră, înseamnă
că nu mai avem majoritate parlamentară. Iar
când nu vom avea majoritate, în Parlament, pe un anumit punct din
protocol, atunci, într-adevăr, guvernul nu mai are susţinere,
a mai spus Hunor.
Liderul PSD, Victor
Ponta, a afirmat referitor la aceste condiţionări venite
din partea UDMR că era de aşteptat o astfel de presiune.
PDL depinde de UDMR,
iar Uniunea nu putea pierde un astfel de moment. Nu e de vină
cine cere, rămâne însă de văzut ce va da PDL.
şi aici nu e vorba doar de Legea Statutului minorităţilor,
ci şi de cea a reorganizării regiunilor, a precizat Ponta.
Astăzi, Uniunea
Social-Liberală a semnat un protocol de colaborare cu cele
cinci mari centrale sindicale - CNSLR - Frăţia, BNS,
Cartel ALFA, CSDR, Meridian - precum şi cu trei mari structuri
patronale - UGIR - 1903, CONPIROM şi CPISC. Protocolul stabileşte
modalităţi de susţinere reciprocă a modificărilor
legislaţiei muncii şi legislaţiei economice. Printre
semnatari se numără Victor Ponta, Crin Antonescu, Marius
Petcu, Bogdan Hossu, Cezar Corâci, Adrian Izvoranu. Liderii de
sindicat nu au fost în măsură să anunţe dacă
şi câţi oameni ar putea participa la eventuale mitinguri
organizate în ziua dezbaterii moţiunii de cenzură depusă
de opoziţie împotriva guvernului, în condiţiile în care
acesta îşi va asuma răspunderea pe Codul Muncii, în data
de 8 martie.
Sursa:
cotidianul Gândul, nr. 1800 din 01.03.2011,
autor Marian Sultănoiu
Interviu
la radio Europa FM : invitat: Kelemen
Hunor, lider UDMR
D. Barbu: Forţa
de mobilizare a UDMR este pe o agendă a
identităţii, a unui plus de autonomie, de responsabilitate,
în contextul comunităţii politice care se numeşte
România comunităţii maghiare.
K. Hunor: Noi
am făcut sondaje şi am văzut că oamenii,
de fiecare dată când sunt întrebaţi dacă vor
autonomie culturală, autonomie teritorială sau orice altă
chestiune mai mică în privinţa păstrării
identităţii naţionale, atunci răspunsul este da,
dorim. Abordarea trebuie să fie în aşa
fel încât să dai răspunsuri credibile şi aplicabile
la problemele cotidiene şi la problemele legate de calitatea
vieţii, dar, în acelaşi timp, să nu uiţi nicio
clipă de preocuparea comunităţii privind identitatea
naţională, păstrarea şi dezvoltarea identităţii
naţionale. Strategia noastră politică
diferă foarte mult faţă de celelalte partide politice.
Dacă noi nu am da răspunsuri legate de identitate, atunci
de ce ar vota maghiarul cu UDMR? Abordarea noastră
va fi mult mai nuanţată şi în continuare şi
diferită faţă de abordările partidelor politice
doctrinare. Noi am avut un sondaj, nu l-am făcut
public. Când am întrebat de participarea noastră
la guvernare, aproximativ 70% au spus da, trebuie
să rămâneţi la Guvern. Noi suntem
undeva la 74-75%, care este un procent foarte important, comparativ
cu restul societăţii. De aceea, eu sunt încrezător
şi am convingerea că, printr-o abordare corectă,
sinceră, deschisă şi directă, putem mobiliza
comunitatea şi electoratul nostru şi putem explica de ce e
bine să meargă la vot şi să voteze cu UDMR.
D. Barbu: Dincolo
de măsurile economice, aveţi două
chestiuni care fac puntea între sarcina de a guverna şi
sarcina de a promova identitatea, Legea minorităţilor
şi al doilea punct este acel plus de autonomie, de
descentralizare, care va trebui să ia în
calcul şi specificul acelor regiuni ale ţării în
care comunitatea maghiară e majoritară.
K. Hunor: Statutul
minorităţilor a fost pregătit scris, discutat, dezbătut
în Guvernul Tăriceanu. Am făcut şi
noi compromisurile noastre în Coaliţie, în Parlament şi
eu cred că, în acest moment, nu mai există argumente noi,
nici pro, nici contra. Dacă PNL a fost
cinstit şi corect în 2005-2006-2007, în
privinţa Legii minorităţii naţionale, atunci
şi acum ar trebui să fie consecvent. Dacă
nu există o majoritate în acest moment pentru acest proiect,
atunci vom avea o problemă.
D. Barbu: Dacă se întâmplă să
nu treacă în dezbaterea parlamentară sau să simtă
primul ministru Boc că nu va trece?
K. Hunor: Eu cred că
nu vom ajunge la asumare. Nu am simţit în
acest moment o reticenţă faţă de acest proiect,
chiar dacă vom semna protocolul în această săptămână,
protocolul va conţine şi acest punct în ceea ce priveşte
priorităţile legislative. Legea privind reorganizarea
regiunilor de dezvoltare este un alt proiect foarte important, dar
aici este interesul tuturor partidelor, fiindcă în actuala
formulă, aceste regiuni sunt nefuncţionale, nu sunt în
stare să atragă fonduri, în plus, sunt regiuni sau judeţe
care nu au nimic în comun. Vrancea cu
Constanţa. De obicei, dacă există
într-o regiune de dezvoltare zone mult mai puternic dezvoltate decât
celelalte zone, atunci decalajul va creşte.
D. Barbu: Sunteţi la fel de optimist în privinţa
substanţei pe care urmează să o primească
regiunile de dezvoltare ca şi în privinţa statutului
minorităţilor?
K. Hunor: Nu. Aici va
fi o dezbatere mult mai dificilă dar este în interesul societăţii
româneşti să reorganizăm acest regim de dezvoltare.
Sursa:
postul de radio Europa FM din
28.02.2011, autor Daniel Barbu
Interviu
realizat de Baranyi Laszlo cu Kelemen Hunor, preşedintele
UDMR:
Kelemen Hunor: In
ultimii 21 de ani UDMR a ştiut să păstreze
reprezentanţa politică şi de fiecare dată a
putut obţine votul, încrederea maghiarilor din Ardeal. Acest
lucru înseamnă că, este o organizaţie puternică
şi trebuie să rămână o organizaţie
puternică. Aş dori ca Uniunea să fie construită
ulterior în aşa fel încât să fie o Uniune deschisă,
primitoare. Toţi oamenii care vor să facă ceva pentru
problema maghiară au loc în această organizaţie
şi îi aşteptăm pe toţi oamenii care doresc să
fie părtaşii activi ai UDMR. Dorim să construim o
Uniune de care sunt mândri maghiarii din România, sunt mândri
pentru că le reprezintă interesele autentic, repede, bine,
eficient. De o asemenea Uniune sunt interesat, pot promite că o
asemenea Uniune puternică va avea un preşedinte puternic.
Baranyi Laszlo: Nu a părut
doar un gest de politeţe faptul că, preşedinţii
partidelor parlamentare din România au fost prezenţi aici. UDMR
se află şi astăzi în situaţia că, practic
poate decide cu cine doreşte să guverneze. Cedaţi
ademenirii opoziţiei?
Kelemen Hunor: In acest
moment nu avem nici un motiv să renunţăm la această
coaliţie şi acest lucru nu ar însemna că dacă
am renunţa ar guverna opoziţia. Deci aceste lucruri sunt
întotdeauna mult mai nuanţate. In 2010 această colaborare
cu PD-L a funcţionat bine. In 2010 respectarea coaliţiei,
care este foarte importantă pentru noi, a avut loc conform aşteptărilor
noastre. Legea învăţământului este ultima iniţiativă
legislativă, guvernamentală care a fost adoptată de
Parlament şi eu cred că, în 2011, 2012 dacă ne
respectăm reciproc, dacă putem obţine adoptarea
programelor comune, atunci trebuie să ducem mai departe această
coaliţie. Aici avem legea minorităţilor, proiectul de
lege referitor la divizarea regiunilor, toate sunt probleme care au
nevoie de majoritatea parlamentară şi eu cred că vom
cuprinde aceste priorităţi pe ordinea de zi din 2011
şi am speranţa că va exista şi majoritatea
parlamentară pentru acest lucru. Dacă nu, atunci vom
discuta... dacă se va ivi o situaţie în care nu putem obţine
adoptarea acestor proiecte.
Baranyi Laszlo: D-voastră
aţi afirmat că doriţi să revigoraţi
solidaritatea maghiară. Faţă de acest lucru, nici nu
l-aţi invitat la Congres pe Tokes Laszlo, preşedintele
Consiliului Naţional Maghiar din Ardeal (EMNT - CNMA). Nu este
contradictoriu acest lucru?
Kelemen Hunor: Tokes
Laszlo, precum nu a trebuit să fiu invitat nici eu, deoarece
conform statutului nostru, cel care este parlamentar,
europarlamentar este din oficiu delegat al congresului. Delegaţii
congresului nu au primit invitaţie separată cu dedicaţie,
legată cu fundiţă. Bineînţeles revigorarea,
umplerea cu conţinut a Forumului Consultativ Maghiar este
pentru mine o prioritate, am mai spus acest lucru şi începem
concilierile. Cred că, scopul comun este ca reprezentanţa
politică a maghiarimi din România să fie puternică.
Baranyi Laszlo: Mai
devreme aţi ajuns la un acord principial cu EMNT, respectiv că,
constituiţi împreună Consiliul Autonomiei Culturale.
Kelemen Hunor: In acest
moment răspunsul meu este că, vom constitui Consiliul
Autonomiei Culturale. A existat o perioadă când am planificat
să-l constituim împreună. Acest lucru nu a luat fiinţă
din anumite motive în 2008, 2009, respectiv după 2009, după
congresul de la Cluj Napoca. In momentul în care UDMR a decis că
va constitui acest lucru, atunci până în toamnă acesta
va şi funcţiona. Evident acest lucru nu înseamnă că,
nu vom putea purta concilieri în această problemă.
Baranyi Laszlo:
Congresul a adoptat un regulament de bază care înfiinţează
mai multe nivele de luare a deciziilor. De exemplu, ia fiinţă
o preşedinţie unională care este mai popular decât
Consiliul Permanent anterior. Nu vă este teamă că
aceste multe structuri îi va îndepărta mai mult pe lideri de
alegătorii UDMR?
Kelemen Hunor: Nu
structurile îi îndepărtează pe lideri de alegători.
Structurile există pentru dezvoltarea luării deciziilor
şi fiecare comunitate să fie părtaşa deciziei
lor. Nu structurile îi îndepărtează pe politicieni de
alegători, ci atitudinea politicienilor. Politicianul trebuie să
adreseze sincer alegătorilor, cetăţenilor şi să
poarte dialog, să dea mâna cu cetăţenii. Structura
nu are nimic de-a face cu acest lucru.
Baranyi Laszlo: Pe cine
aţi desemnat vicepreşedinte politic şi care vor fi
sarcinile sale?
Kelemen Hunor: Voi
spune exact acest lucru, însă ştiţi, deoarece nu am
făcut un secret din acest lucru. Următorul CRU îl alege
pe secretarul general şi preşedintele politic. Conform
statutului preşedintele îi încredinţează sarcini.
Rolurile, sferele de competenţă ale fostului preşedinte
executiv au fost împărţite în două. Atât s-a întâmplat.
Deoarece până acum preşedintele executiv s-a ocupat de
probleme politice şi organizaţionale. Acum secretarul
general se ocupă de problemele organizaţionale, asigură
funcţionarea organizaţiei, în timp ce vicepreşedintele
politic îndeplineşte, ajută, în baza însărcinării,
în problemele politice. Din acest punct de vedere aş dori să
liniştesc pe toată lumea că preşedintele Uniunii
va fi unul puternic şi nu altcineva va conduce, va reprezenta
Uniunea. Acest lucru va fi îndeplinit de preşedintele Uniunii
şi de acum înainte.
Baranyi Laszlo: Ce relaţii
aveţi cu guvernul ungar şi asupra căror relaţii
insistaţi?
Kelemen Hunor: Eu cred
că, interesul nostru comun este fim în relaţie strânsă
şi de parteneriat cu guvernul ungar, cu partidele de guvernământ
şi cred că, există toate posibilităţile în
acest sens. Suntem interesaţi de faptul ca, guvernul ungar,
Ungaria să fie puternică pe paleta internaţională.
Suntem interesaţi ca maghiarimea din Ardeal să aibă o
reprezentanţă politică puternică şi în
acest sens este interesat şi guvernul ungar.
Sursa:
postul de televiziune Duna TV din 27.02.2011, autor
Baranyi Laszlo
Proiectul
legii privind statutul minorităţilor naţionale
Unul dintre subiectele
aflate în dezbaterea mediilor politice româneşti vizează
faptul că UDMR va reactiva în perioada următoare
proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale.
Acest proiect de act normativ se află de peste doi ani la
Camera Deputaţilor, după ce, în prealabil, a fost respins
în Senat din cauza lipsei de cvorum. Printre prevederile statutului
se numără unele care ar genera premisele creării de
regiuni autonome pe criterii etnice, precum şi posibilitatea
apariţiei unor autorităţi paralele celor ale statului
român. Un exemplu în acest sens îl reprezintă desfiinţarea
consiliilor autorităţii de autonomie culturală şi
conferirea acestora a statutului de autorităţi ale
administraţiei publice. Unul dintre liderii UDMR, Kelemen Hunor,
a susţinut recent faptul că proiectul de lege are avizul
Comisiei de la Veneţia, precum şi acceptul guvernării
din perioada 2007-2008 şi a susţinut că se impune un
asemenea cadru legal, care ar servi tuturor minorităţilor.
Vă prezentăm opiniile unor politicieni şi reprezentanţi
ai sindicatelor din Braşov asupra aspectelor menţionate.
Trebuie o lege a minorităţilor, dar conformă
cerinţelor UE!
Gheorghe Ialomiţianu,
ministrul Finanţelor - deputat PD-L: Cred că trebuie o
lege a minorităţilor, dar conformă cerinţelor
Uniunii Europene. Minorităţile din România pot avea
drepturi asemenea celor conferite de legislaţia europeană,
dar nu sunt de acord cu împărţiri pe regiuni pe criterii
etnice. In plus, aş menţiona faptul că o formaţiune,
chiar dacă este la guvernare, nu poate forţa! Nu poate
spune nimeni că în România nu există şi că nu
sunt respectate drepturile minorităţilor.
Sunt câteva chestiuni
delicate
Gabriel Andronache,
deputat PD-L: Este un proiect de lege aflat în dezbatere de mai
multă vreme. Acum este dezbătut la Comisia pentru
Drepturile Omului şi la cea Juridică din Camera Deputaţilor.
Sunt câteva puncte delicate, pe care le vom analiza cu atenţie
şi le vom formula de o asemenea manieră încât să
fie eliminate eventuale tensiuni, suspiciuni şi controverse!
Insă, acest cadru legal trebuie definitivat, fiindcă
adoptarea lui trenează de peste 5 ani.
Este o lege necesară!
Attila Kovacs, liderul
UDMR Braşov: Este vorba despre o lege pe care ne-am propus să
o adoptăm încă din guvernarea 2004-2008 când, din păcate,
nu am reuşit. Este un act normativ necesar şi care ar
regla o serie de chestiuni care privesc toate minorităţile
din România, nu doar pe cea maghiară. Este o lege necesară
şi care se înscrie în politica europeană.
Totul până la
integritatea teritorială!
Gabriel Tiţa,
deputat UNPR: Din punctul meu de vedere, este bine să avem o
lege a minorităţilor, fiindcă astfel ar fi bine
definite o serie de chestiuni care acum iscă tot felul de
controverse. Insă, sunt aspecte care trebuie bine analizate,
deoarece vizează aspecte legate de autonomia teritorială
şi de împărţeli pe criterii etnice, lucru care nu
poate fi acceptat! Trebuie să ne conformăm normelor şi
modelului european, dar totul până la integritatea teritorială.
Nu vom fi de acord cu
autonomia teritorială
Constantin Niţă,
deputat PSD: Nu vom fi de acord niciodată cu autonomia
teritorială! Înţelegem o deschidere şi o autonomie
la nivel cultural, al unor instituţii şi servicii, dar nu
una teritorială pe criterii etnice. Aşa ceva nu are
corespondent în nici un stat al Uniunii Europene! PSD nu va accepta
să îşi dea girul unui asemenea act normativ şi se va
opune pe toate căile legale pe care le deţine.
O chestiune care trebuie reglementată
Mihai Donţu,
deputat PNL: Este o chestiune care trebuie reglementată, dar în
conformitate cu normele internaţionale şi ale Uniunii
Europene. Trebuie ţinut cont, însă, şi de realităţile
istorice şi culturale din România. In aceste condiţii, un
astfel de cadru legislativ va fi benefic atât minorităţilor,
cât şi societăţii româneşti!.
Sunt cereri care pot duce la ruperea ţării!
Ion Diniţă,
liderul PC Braşov: Din păcate, la noi legea se face
teoretic, iar în final transpar interesele! Sunt de acord că
trebuie să acordăm minorităţilor conlocuitoare
toate drepturile normale şi legitime, pentru că suntem
europeni. Dar, să nu se dea curs unor cereri aberante! Sunt
şi cereri care pot duce la ruperea ţării!.
Nu sunt de acord!
Gheorghe Apostu, preşedintele
BNS Braşov: Au pornit de la a dori autonomie culturală,
iar acum vor autonomie teritorială! Nu sunt de acord! De la
1600 am luptat pentru unitate, iar acum suntem pe cale să
acceptăm dezbinarea şi fărâmiţarea. Cred că
minorităţile au în România mai multe drepturi decât românii,
fiindcă beneficiază de suplimente. Sunt convins că
este vorba doar despre scenarii ale liderilor politici ai minorităţilor,
deoarece omul de rând nu are nici un fel de legătură cu
cererile din acest proiect de lege.
Sursa:
cotidianul Transilvania expres din 21.02.2011
Legea
statutului minorităţilor: Start!
La şedinţa de
ieri, 7 februarie, a Consiliului Coaliţiei şi reprezentanţii
minorităţilor naţionale au urgentat începerea
dezbaterii proiectului privind Legea statutului minorităţilor.
Aprobarea legii
figurează şi în proiectul protocolului de colaborare între
partidele guvernamentale, care se aşteaptă să fie
semnat în curând, şi, conform politicianului UDMR, s-a reuşit
să se creeze condiţiile ca dezbaterea legii să aibă
loc în această sesiune parlamentară. Marton
Arpad încă nu ştie când va avea loc dezbaterea legii, însă
acesta a declarat că punerea din nou pe ordinea zilei a legii
trebuie decisă de preşedinţii celor trei comisii
parlamentare. Insă avem şi alte posibilităţi
ca legea să fie repusă pe ordinea zilei, a declarat
parlamentarul, nespecificând care ar fi acele posibilităţi.
Conform lui Marton
Arpad, capitolul referitor la înfiinţarea consiliilor
autonomiei culturale poate să devină un subiect de
dezbateri în coaliţie. Trebuie să ajungem la o înţelegere
în această privinţă cu preşedinţii de
partide. Asemenea consilii au fost create recent şi în Serbia,
a declarat parlamentarul.
La propunerea
consiliilor, parlamentul, guvernul şi autorităţile
administrative vor putea aproba legi cu ajutorul cărora se va
transfera la Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale
competenţele proprii referitoare exercitarea drepturilor
privind păstrarea identităţii etnice, culturale
şi lingvistice ale minorităţilor naţionale.
Conform legii,
Consiliile Naţionale ale Autonomiei Culturale vor fi autorităţi
administrative autonome care vor dispune de personalitate juridică.
Sursa:
cotidianul Uj Magyar Szo din 08.02.2011
UDMR
solicită garanţii
Pe lista priorităţilor
Guvernului se află şi Legea statutului minorităţilor,
Legea privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare pentru care
insistă UDMR, a declarat publicaţiei noastre parlamentarul
UDMR Mate Andras Levente, în contextul în care în sesiunea de
primăvară, Guvernul va înainta Parlamentului nu mai puţin
de 70 de noi proiecte de legi.
După cum se ştie, Legea statutului minorităţilor
este tergiversată în Parlament din 2005; Senatul a respins-o,
iar în Camera Deputaţilor a fost blocată la comisii. In
această sesiune parlamentară, UDMR doreşte să
primească garanţii în sensul că în această
sesiune vor fi aprobate legile iniţiate de uniune, motiv pentru
care solicită semnarea unui protocol de colaborare cu PD-L.
Borbely Laszlo, preşedintele
executiv al UDMR, a declarat că se doreşte ca protocolul
de colaborare să fie semnat cel târziu până la sfârşitul
lunii februarie, acest protocol conţinând şi măsurile
de stimulare a economiei planificate de către Cabinet. Coaliţia
guvernamentală trebuie să demonstreze că este durabilă,
a declarat politicianul UDMR.
După cum se ştie,
politicienii UDMR şi ai PD-L au discutat încă de anul
trecut despre Legea statutului minorităţilor, însă
nu au ajuns la un numitor comun în privinţa capitolului
referitor la autonomia culturală.
Olosz va fi schimbat cu
Mate?
In primele zile ale
acestei sesiuni parlamentare, în cadrul celor două fracţiuni
ale UDMR vor avea loc noi alegeri în funcţii. Publicaţia
noastră a aflat că scaunul lui Olosz Gergely, liderul fracţiunii
UDMR, se clatină la Camera Deputaţilor, funcţie
pentru care concurează şi Mate Andras. Avem
nevoie de un lider de grup care să nu este slugarnic, a
declarat publicaţiei noastre un parlamentar UDMR, care a dorit
să-şi păstreze anonimatul şi care nu a dorit să-şi
exprime obiecţiile faţă de persoana lui Olosz Gergely.
Conform informaţiilor
pe care le deţinem, nu este de aşteptat ca la conducerea
fracţiunii senatoriale a UDMR să aibă loc schimbări.
Fekete Szabo Andras, actualul lider al fracţiunii senatoriale a
UDMR, a declarat publicaţiei noastre că îşi asumă
şi în continuare funcţia dacă la şedinţa
de azi a fracţiunii i se va acorda încredere pentru viitor.
Legea statutului minorităţilor va fi aprobată
în vară?
Guvernul va solicita
Parlamentului ca până în luna iunie să fie aprobată
Legea statutului minorităţilor. Această lege a fost
iniţiată în 2005. Kelemen Hunor,
ministrul culturii a declarat că printre priorităţile
UDMR pentru perioada 2011-2012 se află Legea statutului minorităţilor
şi Legea reorganizării regiunilor de dezvoltare.
Sursa:
cotidianul Uj Magyar Szo din 01.02.2011
Iuliu
Winkler: Statutul minorităţilor, prioritate a UDMR în
această sesiune parlamentară
Prioritatea UDMR pentru această sesiune parlamentară
o reprezintă reluarea dezbaterilor pe marginea legilor
statutului minorităţilor şi a dezvoltării
regionale, a declarat Iuliu Winkler, preşedintele filialei judeţene
Hunedoara a UDMR, în cadrul unei conferinţe de presă,
care a avut loc la Deva.
Referindu-se la Legea
statutului minorităţilor, Iuliu Winkler a afirmat că
aceasta reprezintă o restanţă de voinţă
politică din partea mai multor coaliţii de guvernare
şi a Parlamentului României. Această lege nu este
concepută pentru o singură minoritate, ci pentru toate
cele 13 comunităţi etnice recunoscute oficial în România.
Legea vine şi statuează chestiuni în domeniul învăţământului,
al culturii şi al păstrării tradiţiilor, a arătat
liderul UDMR Hunedoara.
In ceea ce priveşte
Legea dezvoltării regionale, Iuliu Winkler consideră că
fără o reformă în acest sector, România nu-şi
va putea îndeplini eficient rolul în Uniunea Europeană. Sunt
doar 7 procente consumate din totalul fondurilor europene
disponibile în patru ani din cei şapte pentru care avem
alocate 31 de miliarde de euro. Chiar dacă
ne mobilizăm şi dublăm aceste procente, 14% consum de
fonduri europene nu este suficient, a spus deputatul european.
Sursa:
www.iuliuwinkler.ro din 15.01.2011
IV. Articole şi
studii cu privire la
regionalizarea României
Reîmpărţim
România?
In istoria sa milenară
teritoriul actual al României a fost mai mereu împărţit.
Dacii erau împărţiţi în triburi. Romanii au împărţit
teritoriul cucerit în provincii. Au apărut în zorii Evului
Mediu cnezatele, ţările urmate de voievodate şi
principate. Incet, încet, cu perseverenţă, români au reuşit
să se unească totuşi desăvârşind procesul
unificării la 1 Decembrie 1918. Credeam că lucrurile s-au
lămurit, dar se pare că nu este aşa. De 21 de ani,
periodic, în funcţie de interesele politice ale partidelor
aflate la guvernare ni se spune că România trebuie reîmpărţită.
Ba judeţele sunt prea mici şi nu permit, dragă Doamne,
accesarea optimă a fondurilor europene (de-ar fi asta marea
problemă din pricina căreia gradul nostru de absorbţie
nu a ajuns nici la 10 la sută, dar este doar o scuză
pentru impotenţă!), ba maghiarii cer autonomia teritorială.
Acum suntem din nou în faza accentuării eforturilor în direcţia
autonomiei teritoriale, dar mascate sub grija pentru impulsionarea
dezvoltării economice. Să nu uităm că liderii
radicali ai maghiarimii nu au ezitat să afirme că
independenţa provinciei Kosovo este un model de urmat. Chiar
dacă foloseşte mijloace şi declaraţii mai
moderate Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are ca
obiectiv obţinerea autonomiei teritoriale. în contextul
acestei afirmaţii recursul istoric de la începutul acestor rânduri
şi apelul la 1 Decembrie 1918 nu este unul întâmplător.
Ieri a fost semnat la
Bucureşti Protocolul de colaborare guvernamentală şi
parlamentară între formaţiunile politice din interiorul
Coaliţiei aflate la guvernare. Protocolul este o foaie de
parcurs care stipulează proiectele legislative care trebuie
adoptate şi termenele limită pentru aceasta. Printre
proiecte se numără Legea Statutului Minorităţilor
Naţionale care ar trebui adoptată până la sfărşitul
acestei sesiuni parlamentare şi Legea de reorganizare a
regiunilor României, din punct de vedere economic, lege depusă
de UDMR şi care a trecut prin aprobare tacită prin Senat,
proiect care ar trebui finalizat până în 2012. Proiectul de
reîmpărţire a României depus de UDMR, deşi se
declară ca având scopul dezvoltării economice este
suspect dacă studiem modul în care se solicită împărţirea.
Sunt prevăzute cinci macroregiuni de dezvoltare care cuprind 16
microregiuni. Una dintre aceste microregiuni este formată din
judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, copiind
teritoriul vechii Regiuni Autonome Maghiare, la rândul său
constituită pe conturul vechilor Scaune Secuieşti. Sunt
limpezi motivele economice ale împărţirii propuse de UDMR.
Dacă un anumit proiect, o anumită iniţiativă pică
din această agendă, fie din cauza PDL-ului, fie din cauza
noastră, înseamnă că nu mai avem majoritate
parlamentară. Iar când nu vom avea majoritate, în Parlament,
pe un anumit punct din protocol, atunci, într-adevăr, guvernul
nu mai are susţinere, a decretat noul lider al UDMR, Kelemen
Hunor. E limpede că PDL este între ciocan şi nicovală?
Fără UDMR majoritatea parlamentară dispare şi
odată cu ea guvernarea Emil Boc. Cât de mult mai contează
asigurările date de primul ministru Emil Boc conform căruia
reorganizarea României este necesară dar fără
landuri şi regiuni cu conţinut etnic?
Sursa:
cotidianul Unirea din 03.03.2011, autor Anca
Dinică
Regiunile
României nu corespund noilor provocări ale perioadei bugetare
europene
În data de 11.11.2010 a avut loc o întâlnire a
europarlamentarului Winkler Gyula cu un grup de studenţi de la
Catedra de Administraţie din cadrul Universităţii
Corvinus din Budapesta. Cei 41 de studenţi învaţă,
la Bruxelles, aspecte referitoare la funcţionarea instituţiilor
europene, ajungând astfel în Parlamentul European. In discuţiile
avute cu studenţii, Winkler Gyula a vorbit acestora despre
activitatea sa politică, de europarlamentar. Acesta consideră
că rolul pe care îl au europarlamentarii maghiari din Ardeal
în Parlamentul European este unul deosebit, deoarece sunt membrii
naţiunii maghiare, au obţinut mandatul în România, însă
de la maghiarii ardeleni. Este normal ca cea mai importantă
parte a activităţii lor politice să o constituie,
şi aici, la Bruxelles, reprezentarea intereselor comunităţii
maghiare din România, crearea instrumentelor de validare juridică
a aspectelor legate de problemele minoritare, completându-se şi
activitatea politică pe care o desfăşoară UDMR
în Parlamentul de la Bucureşti - a spus Winkler Gyula.
Winkler a amintit de
faptul că preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel
Barroso, a precizat că la elaborarea politicilor de dezvoltare
regională se vor lua în considerare două principii
importante: valoarea adăugată la fondurile utilizate să
fie cât mai mare; alocarea de fonduri naţionale şi
regionale pentru suplimentarea celor europene. România nu
corespunde nici uneia dintre aceste principii, deoarece în lipsa
unor competenţe administrative, nici regiunile nu sunt capabile
să elaboreze proiecte care să creeze valoare adăugată
şi în acelaşi timp, nu dispun de un buget propriu. UDMR
ar fi dorit să evite această situaţie, atunci când a
înaintat la Bucureşti legea privind reorganizarea regiunilor,
însă, din păcate, politica românească nu a reacţionat
favorabil. Una dintre direcţiile dezbaterilor privind
necesitatea unei reforme administrative ar fi ca regiunile să
dobândească competenţe administrative, în defavoarea
competenţelor decizionale centralizate - a opinat
europarlamentarul..
Sursa:
www.rmdsz.ro
din 11.11.2010
UDMR,
indecisa in privinta modului de reimpartire administrativa a
Romaniei
Preşedintele UDMR,
Marko Bela, a susţinut că UDMR nu a analizat deocamdată
posibilitatea transformarii regiunilor de dezvoltare economica in
regiuni administrative, a Precizarea a fost facuta in contextul in
care ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a
afirmat, intr-o postare pe blogul personal, ca reimpartirea
administrativa a Romaniei ar putea avea loc dupa anul 2013 si ca cea
mai buna varianta ar fi, in opinia sa, impartirea pe regiuni de
dezvoltare. UDMR, cel putin pana in acest moment, nu a propus
transformarea regiunilor de dezvoltare economica in regiuni
administrative si, daca cineva s-ar gandi la acest lucru, ar trebui
sa aiba raspuns si la o alta intrebare: daca ar ramane judetele si
am mai avea un nivel administrativ sau daca am desfiinta judetele si
am trece la regiuni, a spus liderul UDMR. Marko Bela spune ca nu a
citit textul semnat de Elena Udrea, dar a reamintit ca UDMR are un
proiect de reorganizare a regiunilor de dezvoltare economica. In
Romania sunt opt regiuni. Noi afirmam ca sunt foarte putine, sunt
prea mari, nu sunt coerente, nu exista o coeziune in cadrul acestor
regiuni si in loc de cele 8 regiuni am avea nevoie de 15-16, a
explicat el. Presedintele UDMR a reamintit ca, saptamana trecuta, a
avut o intalnire cu presedintii organizatiilor teritoriale ale
formatiunii, fiind abordate teme precum legea minoritatilor si
propunerea de a relua discutiile despre reorganizarea regiunilor de
dezvoltare.
Liderul UDMR a
mentionat ca proiectul de lege al Uniunii nu propune in acest moment
atributii in plus sau puteri administrative in cazul acestor regiuni
de dezvoltare economica. Deci, se poate sa ne gandim la niste
regiuni administrative, dar acest lucru trebuie foarte serios
discutat. Intr-adevar, actualele judete nu din toate punctele de
vedere sunt potrivite. Ele au fost constituite in 1968, deci a mai
trecut putin timp de atunci, a precizat Marko Bela.
Sursa: cotidianul Cronica
română din 16.09.2010
O
atare propunere trimite la trecutul apropiat Regiunile de dezvoltare
sau de destrămare
Istoricul Dinu C Giurescu demonstrează cum UDMR a ajuns
- prin trădarea de la Bucureşti şi politica paşilor
mărunţi ai Budapestei - la pretenţiile teritoriale
ale lui Horthy, Hitler şi Stalin privind Ardealul românesc.
Regiunile de dezvoltare
conform Legii nr.315/2004 1) Nord-Est, cu judeţele Suceava,
Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui 2)
Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila,
Tulcea şi Constanţa 3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş,
Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi
Călăraşi 4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele
Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt 5) Vest, cu judeţele
Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad 6) Nord-Vest,
cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud,
Maramureş şi Satu Mare 7) Centru, cu judeţele Alba,
Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov 8)Bucureşti-Ilfov,
cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov
Parlamentul European
şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003,
Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator
al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS).
Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice
comparabile pe ansamblul Uniunii Europene. El prevede cel puţin
trei niveluri ierarhice de detaliere, bazate pe componenţa
teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3.
Articolul 2 al Regulamentului precizează: NUTS este un
nomenclator ierarhic cu 3 nivele de unităţi teritoriale
şi anume - NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3. Definirea acestor
unităţi teritoriale se bazează în principal pe unităţile
administrative existente în statele membre (articolul 3 din
Regulament). Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de pragurile
demografice (minimum şi maximum). Astfel, NUTS 1 de la 3 la 7
milioane locuitori; NUTS 2 800.000 până la 3 milioane şi
NUTS 3 150.000 până la 800.000.
HARTA 2 - Cele 16
Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009 01 - Botoşani,
Suceava; 02 - Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui; 03 - Brăila,
Buzău, Galaţi, Vrancea; 04 - Constanţa, Tulcea; 05 -
Bucureşti; 06 - Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov;
07 - Giurgiu, Teleorman; 08 - Dolj, Mehedinţi, Olt; 09 - Gorj,
Vâlcea; 10 - Argeş, Dâmboviţa, Prahova; 11 - Arad, Caraş
Severin, Timişoara; 12 - Alba, Hunedoara; 13 - Sibiu, Braşov;
14 - Covasna, Harghita, Mureş; 15 - Bistriţa-Năsăud,
Cluj, Maramureş; 16 - Bihor, Sălaj, Satu Mare.
16 regiuni şi 5
macroregiuni de dezvoltare
Pornind de la aceste
aspecte, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a
aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în
România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004), stabilidu-se astfel opt regiuni de
dezvoltare (vezi Harta nr. I). Propunerea constă în formarea a
16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8
existente în prezent. Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea
pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.
Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră
cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor
componente, unde însă denumirea judeţ nu apare nicăieri.
Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia
unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă
o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni,
obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune
despre existenţa în continuare a judeţelor. Cele 16
regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR,
sunt arătate în Harta nr. 2. Cele 5 propuse macroregiuni,
propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în Harta
nr. 3. Iniţiatorii doreau ca împărţirea în 16
regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.
Regiune autonomă
maghiară
In martie 2010, un
deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi
regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se
alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu
care se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau
cultural. Este astfel reconstituită teritorial fosta Regiune
autonomă maghiară din anii 1952-1958 (vezi Hărţile
nr. 2 şi 4), numită acum Regiunea de dezvoltare nr. 143. O
atare propunere trimite la trecutul apropiat. Se recomandă
compararea macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la
Viena în august 1940 (Harta 5 de comparat cu Harta 4). Partea ungară
a propus celei române împărţirea Transilvaniei între
cele două state, conform cu cele arătate în Harta nr. 6.
Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe,
aceeaşi cu propunerea din august 1940.
Cele 5 macroregiuni
propuse prin iniţiativa UDMR din 2009 : I. Moldova toată,
plus Brăila şi Buzău II. De la Tulcea şi Constanţa
şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a
Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv
Bucureştii III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova,
Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj) IV. Banatul, plus
partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)
V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi
Harghita a până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş
Se poate interpreta că
este o simplă coincidenţă. Se poate interpreta şi
altfel. Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este
prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui
stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul
susţinut al mass-media internaţionale. Noul stat
recunoscut de o seamă de guverne este un model ce poate fi, în
anume împrejurări, invocat şi pus în practică.
O atitudine cel puţin
curioasă
Cum a fost posibil ca,
pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie
publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte
propunerea prin aprobare tacită? Se pare că lucrul a fost
posibil printr-o manevră de procedură iniţiată
de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin
curioasă. În concluzie, o propunere de împărţire a
României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să
fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie
în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.
Când regimul trecut a renunţat, în1968, la împărţirea
în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea
de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu
harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar
definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de
opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două
judeţe: Brăila şiGalaţi (iniţial era prevăzut
un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene). Intr-un
sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea
propunere - constituirea regiunilor de dezvoltare - cu consecinţe
ce pot duce foarte departe trece pe tăcute, pe furiş,
ascunsă opiniei publice.
Sursa:
cotidianul Cuvântul libertăţii din
23.03.2011, autor Marga Bulugean
Regionalizarea
României
Din 2012 o nouă
împărţire administrativ-teritorială
Conducători
obsedaţi de redesenat şi personalizat ţara
Făgăraşul
de la Tară, la Regiune, Judeţ şi apoi o banală
localitate
La începutul acestui
an, preşedintele Traian Băsescu le-a pus din nou în
vedere miniştrilor că vrea să facă o nouă
împărţire administrativă pe motiv că sînt prea
multe judeţe şi că s-ar cheltui bani mai puţini
pe administraţie. Preşedintele a argumentat că această
măsură ar reduce birocraţia şi ar eficientiza
derularea proiectelor de dezvoltare. Povestea nu e deloc nouă
şi reprezintă una dintre metehnele comune ale conducătorilor
rupţi de realitate şi/sau absolutişti, obsedaţi
de personalizarea ţării pe care o conduc. Exemplele din
istorie sînt destule, chiar şi în cea recentă.
Impărţirea pe
regiuni postcomunistă, are la bază o idee a UDMR-ului,
partid obsedat de autonomia maghiarilor. Oamenii politici de la Năstase,
la Vadim Tudor şi Băsescu au rezonat şi ei, chiar dacă
din altfel de interese. Pentru zona Făgăraşului, înglobarea
într-o nouă regiune nu înseamnă decît un nou pas spre
îndepărtarea de vremurile cînd constituia o ţară, o
regiune şi ulterior un judeţ.
Aglomerări de
sate în zona Făgăraşului
Proiectul privind
reorganizarea administrativ-teritorială a României a intrat în
dezbaterea Senatului. Este un proiect destul de controversat, care
îi nemulţumeşte pe reprezentanţii administraţiilor
locale din teritoriu. ,,După ce legea va intra în vigoare,
prefectul va stabili centrele de comună, urmând ca, normal,
celelalte comune să devină sate şi să se
alipească unde doresc cetăţenii, organizându-se
şi un referendum în acest sens. Primarii şi consilierii
locali din comunele care se vor desfiinţa vor dispărea.
Prin urmare, nu se vor mai plăti salarii, ceea ce înseamnă
că vor ramâne mai mulţi bani de investiţii, este
explicatia oficială a iniţiatorului, un parlamentar PDL de
Alba. In prezent, în România sînt 2.630 comune, din care 2.102 au
sub 5.000 de locuitori. Asta înseamnă că, potrivit
proiectului, cele 2.102 comune ar deveni sate arondate unor localităţi
mai mari. Nu ar mai avea primari, viceprimari, consilieri şi
nici buget propriu. Ar depinde de aşa-numitele centre de comune
pe care le-ar stabili prefectul. In proiect se menţionează
că primarul comunei de care vor aparţine viitoarele sate
îşi va desemna câte un reprezentant pentru fiecare sat
arondat, persoana care ar uma să emită diverse adeverinţe
şi să centralizeze problemele cetăţenilor.
In ceea ce priveşte
oraşele şi municipiile, din 317 câte există în
prezent, 117 au sub 10.0001 locuitori, deci ar trebui sa devină
comune, potrivit proiectului. Alte aproape 60 (municipii) au sub
50.0001 locuitori, deci ar trebui sa devină oraşe. In
proiect se prevede ca noua structură administrativ-teritorială
ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012 (daca
proiectul va fi aprobat), deci în anul alegerilor locale şi
parlamentare.
Dacă acest proiect
se va aproba, în Tara Făgăraşului ar exista modificări
substanţiale. Făgăraşul n-ar mai fi municipiu ci
ar deveni oraş întrucît are sub 50.001 locuitori. Victoria ar
deveni comună întrucît are mai puţin de 10.001 locuitori.
Nicio comună nu are peste 5.001 locuitori pentru a-şi păstra
acest statut, satele se vor grupa în jurul unor localităţi
mai mari.
Opt regiuni de
dezvoltare
In afară de împărţirea
pe judeţe, România este împărţită şi în
opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2 de
diviziuni al UE, dar fără a avea capacităţi
administrative. Regiunile de dezvoltare se referă la
subdiviziile regionale ale României creeate în 1998 şi sînt
folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare
regională. Regiunile de dezvoltare nu sînt unităţi
administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind
rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi
cele locale. Regiunile de dezvoltare ale României, numite după
poziţia geografică în ţară, sînt: Nord-Vest,
Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti
şi Ilfov. Regiunea Nord-Est (Moldova), cuprinde judeţele:
Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău şi
Vaslui.
Regiunea Vest (Apuseană)
cuprinde judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi
Timiş.
Regiunea Nord-Vest (Someşană)
cuprinde judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Maramureş, Satu-Mare şi Salaj.
Regiunea Centru (Mureşană)
cuprinde judeţele: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna
şi Braşov.
Regiunea Sud-Est (Dunărea
de Jos) cuprinde judeţele: Tulcea, Vrancea, Galaţi, Brăila,
Buzău şi Constanţa.
Regiunea Sud (Muntenia)
cuprinde judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa,
Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman.
Regiunea
Bucuresti-Ilfov cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţul
Ilfov.
Regiunea Sud-Vest (Oltenia)
cuprinde judeţele: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt şi
Dolj.
Propuneri pentru noua
reîmpărţire
Există mai multe
propuneri pentru noua reîmpărţire a României. Unele din
aceste proiecte pornesc de la judeţele şi regiunile de
dezvoltare economică de astăzi; altele îşi propun să
reintroducă judeţele istorice în limite cât mai
apropiate de situaţia de dinainte de 1950; există şi
propuneri care reintroduc regiunile, printre care una autonomă,
asemanatoare cu cele care au existat în anii 1951-1968.
In cazul revenirii la o
situatie apropiată de cea anterioară anului 1950, judeţele
ar fi grupate în 9-15 regiuni bazate pe criterii istorice şi
economice. Acestea vor fi la rândul lor organizate în macroregiuni.
O altă propunere făcută de UDMR este bazata pe 15
euro-regiuni, dintre care una autonomă cu majoritate etnică
maghiară, formată din actualele judeţe Mureş,
Harghita şi Covasna. Cele 15 euro-regiuni ar fi grupate în 5
macroregiuni.
Proiect analizat
deja de guvern
Ministerul Administraţiei
şi Internelor va face studii să vadă cum trebuie să
reorganizeze administrativ - teritorial România şi ce oraşe
şi comune ar trebui să dispară de pe hartă. ,,Ministerul
Administraţiei are în vedere elaborarea unor analize şi
studii privind problematica reorganizării
administrativ-teritoriale a României, inclusiv prin demararea unor
proiecte finanţate prin Programul Sectorial pentru Dezvoltarea
Capacităţii Administrative, care să poată
fundamenta viitoarele decizii în acest domeniu a spus ministrul
Traian Igaş în documentul transmis Parlamentului.
Parlamentarii analizează un proiect care prevede desfiinţarea
a 60% dintre comune şi 30% dintre oraşe. Potrivit datelor
guvernamentale, localităţile din România au datorii de
peste aproximativ 2,6 miliarde de euro. In timp ce unii primari au
contractat credite de pe piaţa liberă, alţii au făcut
credit de eurobonduri sau au împrumutat bani de la băncile
europene.
In timp ce la noi,
statul alocă bani de la bugetul central pentru autorităţile
locale care intră în incapacitate de plată, în alte
ţări, primăriile cu datorii prea mari, care nu reuşesc
să-şi plătească nici măcar cheltuielile
curente, sînt desfiinţate. De exemplu, în SUA legislaţia
prevede ca oraşele care nu-şi mai pot plăti
cheltuielile curente vor intra în faliment, adică vor disparea.
Două comune
noi în Tara Făgăraşului
Oraşele şi
comunele din Romania s-au înmulţit in ultimii 20 de ani, iar
în unele zone taxele şi impozitele strînse de la oameni nu
ajung nici pentru a plăti salariile funcţionarilor din
primării. In ultimii opt ani au apărut peste 200 de
localităţi, oraşe şi comune. Numărul de oraşe
a crescut de la 265 la 320, iar cel de comune de la 2.686 la 2.860.
In această perioadă în Tara Făgăraşului
s-au reînfiinţat două noi comune, Drăguş şi
Sâmbăta de Sus. MAI a demarat deja procedurile pentru o
reorganizare administrativă, urmînd ca impărţirea să
fie făcută în funcţie de numărul de locuitori.
Factorii decizionali susţin că alegerile din 2012 se vor
desfăşura după noua structură
administrativ-teritorială.
Obsedaţi de
redesenat hărţi
Ultimul din istoria României
care s-a jucat de-a desenatorul de ţară a fost Nicolae
Ceauşescu, care a rămas pînă la moarte în suflet cu
uimirea pe care a avut-o cînd a mers prima dată în Bucureşti
şi a văzut clădiri înalte. A crezut că bunăstarea
înseamnă să locuieşti la bloc şi după ce a
devenit preşedinte a mutat aproape un popor întreg în blocuri.
In planurile lui Traian Basescu, judeţele dispar şi sînt
înlocuite de regiuni pentru că ,,hă, hă, hă,,,,
nu sună bine judeţul Ardeal, ... hă, hă, hă.
Interesant este că şi Adrian Năstase a avut aceeaşi
obsesie cînd era prim-ministru. Motivul său era că ,,nu
ştiu, împărţirea administrativă este veche,
desigur; judeţele astea sînt de la Decebal şi Traian,
fireşte. Sînt prea vechi. Ceea ce nu părea să ştie
Năstase este că judeţele provin cam de la 1400 în
Tara Românească şi de la 1500 în Moldova, unde se numeau
ţinuturi. Si Nicolae Ceauşescu a venit cu o nouă
organizare administrativă, cînd era mai tînăr, în 1968.
O nouă hartă care modifica fundamental harta pe care o
trasase cu 20 de ani înainte mentorul său, Gheorghe
Gheorghiu-Dej. Partea bună a fost reinstituirea judeţelor.
Inainte de el, Carol al II-lea a trasat, în 1938, la instaurarea
dictaturii sale personale o nouă hartă administrativă.
Peste gard, Vladimir Voronin a aruncat la coş judeţele
abia revenite în zonă după independenţa Republicii
Moldova din 1991 şi a reinstaurat raioanele, de sorginte
sovietică. Si mai la est, Vladimir Putin, când era preşedinte,
a introdus o supra-structură teritorială între republica
autonomă/ţinut/regiune şi federaţie. In orice
caz, în prezent avem 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti,
care are, în ochii guvernului, rang de judeţ, fiindu-i alocat
un post de prefect. Ultimul judeţ (re)creat este Ilfov, redus
de Nicolae Ceauşescu în 1981 la dimensiuni minimale şi
transformat în braţul rural-agricol al capitalei, sub
titulatura de tristă amintire ,,Sectorul Agricol Ilfov (SAI).
Unirea lui Cuza a
impus judeţele
Pînă la reforma
lui Alexandru Ioan Cuza din 1864, judeţele şi ţinuturile
din ,,Principatele Unite Moldova şi Tara Românească erau
mai mult nişte simple zone de împărţire a unei fasc
icule de putere. Nu trebuie uitat că, pînă în perioada
modernă, voievodatele corespundeau ducatelor din vestul
continentului, nu regatului. Astfel, în Tara Românească, din
feudalism pînă la 1864, judeţele erau conduse de un jude
(uneori doi juzi simultan...), apoi de căpitan de judeţ
sau ispravnic. In Moldova, ţinuturile erau conduse de pîrcălabi,
deveniţi apoi ispravnici. Atribuţiile lor erau militare,
judecătoreşti şi administrative. In 1864, ţinuturile
din Moldova sînt redenumite judeţe, precum în Tara Românească
şi apar Consiliile Judeţene. Judeţele vechiului regat
au funcţionat în această forma (cu cîteva modificări
ale legii administraţiei) pînă în 1925, la următoarea
reformă administrativă cu implicaţii structurale. In
Transilvania, voievodatele românilor sînt ocupate succesiv de
regatul maghiar începînd cu anului 900, fiind înlocuite apoi cu
comitatele maghiare. In prezent, transpunerea în teritoriu a
voievodatelor de secol X ar fi total disproporţionată. Fără
accente naţionalist-şovine, mai ales după o mie de
ani, nu trebuie uitat că românii aveau voievodate şi în
teritoriul dintre Tisa şi Dunăre. De altfel, primul
voievodat căzut sub loviturile maghiarilor a fost cel al lui
Salanus, nume izbitor de latin, ce conducea un teritoriu aflat fix
între Tisa şi Dunăre, în partea sudică a pustei; nu
este menţionat în cărţile de istorie româneşti,
dar apare în ,,Gesta Hungarorum.
Vecinii, între
comitate, land-uri şi gubernii
Comitatele maghiare au
suferit numeroase modificări, atît în perioada Regatului
Ungariei de pînă la Mohacs (900-1526), cît şi în
perioada vasalităţii faţă de Turcia a
principatului Transilvania (1571-1711), dar şi în perioada
apartenenţei directe la Austria (1711-1867). Ultimele modificări
ale comitatelor au avut loc după instaurarea monarhiei dualiste
în Imperiu şi includerea Transilvaniei în noul regat al
Ungariei, membru al Austro-Ungariei. Statul se numea Austro-Ungaria,
în timp ce statele componente erau Imperiul Austriei, Regatul
Ungariei (ce includea Regatul Croaţia Slavonia) şi oraşul
liber Fiume. In timp ce Ungaria era împărţită în
zeci de comitate, Austria era împărţită în landuri
(ca şi acum), dintre care unul era ,,Bukowina. In limba română,
termenul de ,,land se traducea prin ,,ţară a coroanei.
Peste Prut, Basarabia, preluată de la Moldova în 1812, făcînd
abstracţie de scurta prezenţă a judeţelor din
sud înapoi în Moldova pînă la 1878, teritoriul a făcut
parte din gubernia Novorosiisk. Intre 24 ianuarie-27 martie 1918, în
teritoriul desprins din Rusia a existat Republica Democratică
Moldovenească.
Regele Carol,
adeptul ţinuturilor ca suprastructuri
In 1938,
regele Carol al II-lea îşi impune dictatura personală. In
perioada absolutismului carlist, democraţia parlamentară
se restrînge la un Consiliu de Coroană lărgit, în timp
ce pluripartitismul se reduce la Frontul Renaşterii Naţionale,
partidul personal al regelui. După modelul german din epocă
(restructurarea administrativă a landurilor în gau-uri), Carol
al II-lea impune o modificare a hărţii administrative după
bunul plac. Astfel, ţinuturile reapar, dar de data aceasta nu
doar în Moldova şi nici nu înlocuiesc judeţele ci devin
o suprastructură între judeţ şi stat, deposedând
judeţul de o parte din putere. Nu trebuie uitat faptul că
în perioada interbelică mai exista şi plasa, o formă
administrativă între judeţ şi comună. Rupturile
teritoriale din vara lui 1940 pun capăt regimului de paradă
al lui Carol al II-lea. In a doua sa domnie, regele Mihai elimină
ţinuturile şi redă judeţelor forţa
administrativă, sigur, în teritoriul restrâns al perioadei
1940-1941. In răstimp, Ungaria reorganizează Transilvania
de Nord preluată de la România, alături de celelalte
teritorii anexate de la vecini.
Rusia şi
teritoriile -momeală
In perioada interbelică,
la Est, URSS a dus continuu o politică de recuperare a ,,teritoriilor
străbune pierdute, după cum spunea propaganda sovietică.
Teritoriile erau cele pe care Rusia le-a pierdut, iar Rusia Sovietică,
apoi URSS, nu le avea în administrare. Acestea erau: Finlanda (în
graniţele interbelice), Estonia, Letonia, Lituania, partea
Poloniei provenita de la Rusia după refacerea ţării
şi Basarabia. Pe hărţile sovietice, aceste teritorii
apareau haşurate în mod aparte, cu menţiunea că se
află ,,temporar sub ocupaţie străină. Propaganda
sovietică s-a extins şi în administraţie, istoria
consemnînd apariţia unor RSS (Republici Sovietice Socialiste)
la graniţă cu un stat vizat, în scopul agitării
populaţiei de o anumită etnie din ţară respectivă
şi incitarea la ,,unirea cu RSS respectivă, după ce
URSS va veni sa îi ,,elibereze de sub jugul capitalist. Astfel,
pentru ţinta Finlanda a fost creată momeala numită
RSS Carela, pentru ţinta Polonia a fost creată momeala RSS
Bielorusă, iar pentru ţinta Basarabia a fost creata RSSA
Moldovenească. Republica Sovietică Socialistă Autonomă
Molovenească ocupa doar o fîşie din teritoriul dintre
Nistru şi Bug, locuit de români. Intre 1941-1944, în per
ioada ,,războiului împotriva comunismului cum era denumit în
România conflictul cu URSS, judeţele trec Nistrul, iar
Transnistria reintră după circa 450 de ani în administraţie
românească.
Regiuni şi
raioane
Intre 1941-1944, harta
României a arătat un pic mai ciudat decît ne-am obişnuit.
După terminarea războiului şi instaurarea regimului
comunist, România pierde împărţirea din perioada
democratică, deoarece judeţele erau ,,prea vechi . Dispar
cele 58 de judeţe rămase după război, cu tot cu
cele 424 de plăşi şi 6.276 de comune rurale şi
urbane, în favoarea celor 28 de regiuni compuse din 177 de raioane,
148 de oraşe şi 4.052 de comune. In 1952, prin comasări,
în scopul reducerii cheltuielilor cu administraţia numarul de
regiuni se reduce la 18, aparînd ca element de noutate Regiunea
Autonomă Maghiară în zona Mureş-Harghita-Covasna.
Intre 1956-1960 a fost o perioada intermediară în care
singurele modificări au fost dispariţia regiunilor Arad (unită
cu Timişoara în Regiunea Banat) şi Bîrlad (impărţită
între Bacău, Iaşi şi Galaţi). In 1960, se
reduce iarăşi numărul de regiuni, la 16 (URSS avea
nevoie de mai multe resurse din ţările ocupate), iar
Regiunea Autonomă Maghiară devine Regiunea Mureş-Autonomă
Maghiară. Pentru a se reveni la judeţele tradiţionale
a fost nevoie ca la putere să vină comuniştii din facţiunea
lui Nicolae Ceauşescu, cu o conştiinţă mai mult
naţională şi mai puţin aservită URSS.
Astfel că, în 1968 a fost vehiculat urmatorul proiect, al
celor 35 de judeţe. In final, se acceptă o variantă
cu 39 de judeţe, destul de asemănătoare cu harta de
astăzi, numai ca judeţul Ilfov era foarte extins. Impărţirea
a fost valabilă între 1968-1981, după care judeţul
Ilfov a fost redimensionat şi i s-a dat numele de ,,Sectorul
Agricol Ilfov. Au apărut judeţele Giurgiu (moştenitorul
vechiului judeţ Vlaşca) şi Călăraşi (complet
nou). Ultimul ocupa jumătatea sudică din Ialomiţa
şi o bucată din Ilfov, în timp ce Ialomiţa a muşcat
şi ea ceva din Iflov.
Probleme cu
Basarabia
Cea mai la îndemînă
soluţie actuală ar fi revenirea la judeţele
interbelice, de dinainte de apariţia regiunilor. In plus,
regiunile istorice au diferenţe de dezvoltare, economice şi
sociale între ele, în unele cazuri chiar educaţionale şi
în toate cazurile de grai. Apariţia unei unităţi
administrative între judeţ şi stat ar fi benefică,
fie ea şi regiune/provincie, dar cu condiţia unor atribuţii
clar definite şi cu păstrarea judeţului. In cazul
unor modificări ale graniţelor care ar duce la integrarea
Republicii Moldova în România, particularităţile acestui
teritoriu pot fi păstrate prin crearea unei noi regiuni/provincii
care să poarte denumirea istorică de Basarabia, dar care să
acopere teritoriul R. Moldova dintre Prut şi Nistru.
Cu probleme mult mai
mari decît teritoriul aflat sub administraţia efectivă a
guvernului de la Chişinău este spaţiul dintre Nistru
şi actuala graniţă a R. Moldova cu Ucraina, acolo
unde nu se suprapune acestui fluviu, spaţiu în care activează,
nerecunoscută de nimeni, Republica Moldovenească
Transnistreană, mai pe scurt Transnistria. Atît din motive
actuale evidente (spaţiu situat în afara legii, exercitarea
unei democraţii de paradă şi criminalizarea excesivă
la practic toate nivelurile administraţiei de la Tiraspol), cît
şi din motive istorice (administrarea de facto a teritoriului
de către voievodatul Moldova în urmă cu 500 de ani, dar
cel mai recent exemplu este administraţia românească a
Transnistriei din perioada 1941-1944), se impune crearea celei mai
estice regiuni/provincii a unei astfel de Românii lărgite sub
numele de Transnistria, împărţită la rîndul ei în
judeţele din 1941-1944, pe teritoriile care nu sînt în
Ucraina. Părţile de judeţ (ca în cazul judeţului
Durostor) se includ în judeţele vecine. Ar rezulta astfel trei
judeţe acolo, de la nord la sud: Rîbniţa, Dubăsari
şi Tiraspol.
Provincii autonome
Eventuala integrare a
R. Moldova aduce o altă problemă, cea a UTA Găgăuzia.
Având în vedere faptul că acest spaţiu nu are istorie,
soluţia ar fi un referendum la nivelul fiecărei localităţi
din Găgăuzia actuală (procent minim de rezultat
favorabil 55%, ca în cazul referendumului pentru independenţa
Muntenegrului, pentru eliminarea situaţilor limită aduse
de o majoritate de 50%+1 vot), pentru a se observa exact ce
localitate doreşte să fie integrată judeţului
istoric (implicit regiunii/provinciei Basarabia) şi care doreşte
să rămînă în structura actuală. Cum Constituţia
României nu permite (şi nici Constituţia din 1923 nu a
permis) autonomia, nu rămîne decît ca Găgăuzia să
fie considerată o altă regiune/provincie. Pe acelaşi
principiu trebuie procedat şi în Tinutului Secuiesc. Asta dacă
un referendum la nivel de localitate ar hotărî înfiinţarea
regiunii/provinciei Secuime. Pentru restul teritoriilor care au făcut
parte din România între 1918-1940, soluţia ar putea fi
reconfigurarea judeţelor interbelice şi integrarea în
regiunea/provincia istorice (Bucovina pentru Bucovina de Nord,
Moldova pentru Herţa, Basarabia pentru Bugeac, Transnistria
pentru Transnistria deţinută în prezent de Ucraina,
Dobrogea pentru Cadrilater).
De la Terra
Blachorum la Judeţul Făgăraş
Tara Făgăraşului
este un ţinut istoric din Transilvania, cu centrul în cetatea
medievală Făgăraş. In 1876 teritoriul Tării
Făgăraşului a fost organizat în comitatul Făgăraş,
unitatea administrativă precursoare a judeţului Făgăraş.
Odată cu instaurarea regimului comunist în România, Tinutul Făgăraş
a fost împărţit între judeţele Braşov şi
Sibiu. Populaţia sa românească a utilizat prevalent, din
evul mediu timpuriu şi până în prezent, denominaţia
geografică, desemnînd teritoriul sub numele Tara Oltului.
Sinonimul său german poartă denumirea Altland. Cronologic
sînt o serie de apelative care enunţă realităţi
etnologice din Tara Oltului. Toate aceste denumiri sînt compuse din
numele formei de organizare teritorial-administrativă şi
din etnonimul maghiar atribuit românilor. Aceste denominaţii sînt
evocate în documente emise în anii 1222 (Terra Blacorum), 1224
(Silva Blacorum) şi 1252 (Terra Olacorum). Regionimul Tara Făgăraşului
este ceva mai recent şi datează din prima jumătatea
secolului al XIV-lea. Această denominaţie derivă din
numele aşezării Făgăraş, devenită abia
în prima jumătate a secolului al XIV-lea centrul politico-administrativ
al acestui ţinut. Prima atestare documentară a
regionimului Tara Făgăraşului datează din anul
1372. Acreditarea şi impunerea acestui regionim în conştiinţa
colectivă s-au produs între secolele XVI-XVII.
Naşterea unei
ţări
Cucerirea Daciei de către
romani (106 d. Chr.) aduce cu sine modificări importante şi
în habitatul Tării Făgăraşului, populaţia
ţinutului cuprins între Olt şi Munţii Făgăraş
fiind, în parte, evacuată la nordul rîului, iar zona închisă
şi supravegheată, spre est prin castrul de la Râşnov
(Cumidava), iar spre vest prin castrul de la Turnu Roşu (Caput
Stenarum). După retragerea administraţiei romane la sudul
Dunării de Jos (271 d. Chr.), o parte a populaţiei evacuată
revine la sudul Oltului, în Tara Făgăraşului.
Penuria descoperirilor arheologice din secolele următoare ar
putea fi explicată prin retragea populaţiei localnice în
zonele înalte şi ferite ale Tării Făgăraşului,
determinată de pericolul reprezentat de popoarele migratoare.
Această discontinuitate majoră de locuire este întreruptă
cu începere din secolul al VIII-lea, perioadă în care sînt
datate câteva monede bizantine şi diverse urme de locuire.
Continuitatea de existenţa a populaţiei romanizate în
Tara Făgăraşului este confirmată însă de
izvoarele toponimice. Avansarea spre Carpaţii Meridionali,
graniţa naturală a Transilvaniei, şi stabilirea
temporară, timp de cîteva decenii, a hotarelor Regatului
Ungariei pe malul nordic al Oltului se produce în prima jumătate
a secolului al XII-lea. Linia graniţei statale a fost marcată
de palisade şi de o serie de cetăţi de pamînt,
dintre care doar cetatea maghiară de la Ungra, datată la
mijlocul secolului al XII-lea, a fost cercetată sistematic până
în prezent. Ridicarea cetăţii de pămînt de la Făgăraş,
pe la mijlocul secolului al XII-lea, constituie o primă etapă
în procesul aservirii Tării Făgăraşului.
Ocuparea completă a teritoriului şi includerea sa în
interiorul granitelor statului maghiar s-au produs în ultima treime
a veacului al XII-lea. Cîteva decenii mai tîrziu, în primii ani
ai secolului al XIII-lea, apar şi primele informaţii
scrise, provenite din cancelaria regală maghiară, cu
privire la cuprinsul Tării Făgăraşului.
Mărire şi
decădere
Tara Făgăraşului
a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei încă
din secolul al XV-lea. După 1691 regiunea a făcut parte
din ,,fundus regius, teritoriu organizat ca zonă de frontieră
imperială. Comitatul Făgăraş a fost înfiinţat
în 1876, cînd structura administrativă a Transilvaniei a fost
schimbată. Cu această ocazie s-au desfiinţat ţinuturile
imperiale grănicereşti şi autonomiile saşilor
şi secuilor. In 1918, urmată fiind de confirmarea
Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga
Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Comitatul Făgăraş
se învecina la vest cu Comitatul Sibiu (Szeben), la nord cu
Comitatul Târnava Mare (Nagy-Kukullo) şi la est cu Comitatul
Braşov (Brasso). In partea de sud, acest comitat forma graniţa
între Regatul Ungariei şi Regatul României. Râul Olt forma o
mare parte din graniţa nordică a comitatului. Munţii
Carpaţi formau limita sudică a comitatului. Suprafaţa
comitatului, în 1910, era de 2.433 km2, incluzând suprafeţele
de apă. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul
acestui comitat a fost inclus în judeţul Făgăraş.
Teritoriul Comitatului Făgăraş se regăseşte
azi în judeţele Braşov şi Sibiu (partea de vest).
Inainte de Unirea Transilvaniei cu România, oraşul Făgăraşul
era centrul administrativ al comitatului Făgăraş, iar
în perioada interbelică oraşul a fost reşedinţa
judeţului Făgăraş, o nouă unitate
administrativă din Regatul României. Se învecina la nord cu
judeţul Târnava-Mare, la vest cu judeţul Sibiu, la est cu
judeţul Braşov, iar la sud cu judeţele Argeş
şi Muscel. Judeţul Făgăraş cuprindea Plasa
Arpaşu de Jos, Plasa Cincu, Plasa Făgăraş şi
Plasa Sercaia. Judeţul a fost desfiinţat odată cu
reforma administrativă din 6 septembrie 1950. In urma reformei
administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model
sovietic, au fost desfiinţate judeţele şi înfiinţate
regiunile şi raioanele, Făgăraşul aparţinînd
raionului Stalin. In 17 februarie 1968 s-a revenit la împărţirea
administrativ-teritorială în judeţe, însă judeţul
Făgăraş nu a fost reînfiinţat.
Sursa:
cotidianul Monitorul Expres din
28.01.2011
UDMR
şi extremiştii îşi vârâ iar coada în
regionalizarea României
România nu mai
corespunde, ca organizare administrativ-teritorială,
criteriilor Uniunii Europene. De fapt, UE a livrat politici
comunitare corespunzătoare modelelor administrative existente
în Europa. Cu judeţele noastre, nu avem acces la anumite
fonduri europene, se spune, parteneriatul fiind posibil de la
anumite structuri teritoriale în sus. Din cauza aceasta, de 20 de
ani, s-au inventat regiunile de dezvoltare, noţiunea de grup de
producători, asociaţii intercomunitare, poluri de
dezvoltare etc. Pe de altă parte, vorbind despre
descentralizare - eu, una, m-am săturat de vorbe - se pare că
judeţele nu sunt suficiente pentru a prelua inclusiv resursele
financiare, pe lângă autonomii de tot soiul, mai mult sau mai
puţin viabile, în funcţie de cât au dorit cercurile
politice şi de interese să cedeze. De aceea ar trebui o
nouă formă de reorganizare administrativ-teritorială,
denumită, pe scurt, regiuni şi, inflamativ, regionalizare.
In numele împlinirii
unor imperative europene - eu zic că evoluţia însăşi
ne obligă la abordări noi - multe românisme am inventat.
De exemplu, chiar nu cunosc vreun beneficiu adus de organizarea
celor 8 regiuni de dezvoltare, în afară de crearea unor
structuri bugetare suplimentare. Pe urmă, s-a spus că nu
putem adera la UE dacă nu avem un anumit procent de populaţie
urbană. Si ne-am apucat, între anii 2000-2004, să facem
referendumuri de transformare a unor comune în oraşe, de
includere a altora în raza administrativ - teritorială a oraşelor
şi, treacă-mergă de de la noi, am fărâmiţat
comunele mai mult, prin înfiinţarea altora noi. In Prahova,
comunelor li s-au adăugat încă patru noi (Bătrâni,
Olari, Cocorăştii Colţ şi Vadu Săpat), iar
în câteva, locuitorii au fost de acord să devină oraşe
(Floreşti, Filipeştii de Pădure etc), chestiune care
nu s-a întâmplat nici astăzi, deşi localnicii aşa
ceva au votat la referendum. Gura Vitioarei ar fi trebuit, pe jumătate,
să treacă de Văleni, lăsând Făgetul comună
de sine stătătoare, iar Teişanii au stricat planul,
refuzând să devină satelitul oraşului. Acelaşi
lucru s-a întâmplat cu zona metropolitană, Bucovul neacceptând
statutul de cartier. In schimb, Păuleştii şi Bărcăneştii
au votat da, însă nici în ziua de azi nu s-a întâmplat
nimic. Intr-un fel, am crezut, după felul nostru de a fi, că
vom păcăli, cu o hârtie, mă rog, o situaţie aşternută
pe hârtie, Europa. In realitate, ne-am furat căciula de unii
singuri, structurile noastre nefiind compatibile cu cele ale UE.
Debirocratizare
prin autonomie şi alte prostii
Pe de altă parte,
noi amestecăm descentralizarea cu regionalizarea. E afurisit de
adevărat că, în 20 de ani, România s-a birocratizat în
exces. De la birocraţia lui Ceauşescu, aceea căreia
îi fluturam pumnii în 1989, am ajuns la însutirea sau înmiirea
numărului de funcţionari. An de an, în loc să facem
primăriile, prefecturile, consiliile judeţene, direcţiile
descentralizate, ministerele, Guvernul, Parlamentul, Preşedinţia
României suple, le-am încărcat imposibil cu posturi
netrebuincioase. Si astăzi, am ajuns la concluzia că se
cheltuie prea mult, de aceea s-a convenit să alcătuim o
grilă de posturi pentru fiecare instituţie. Dar nici
concedierile - încă nu s-au petrecut şi chiar trebuie! -
nu vor rezolva buna funcţionare a instituţiilor statului.
Unităţile administrativ-teritoriale găsesc de cuviinţă
- şi cred că au dreptate - că aparatul central de
stat este cel mai mare mâncător de bani.
Acela trebuie redus
sever. Pe de altă parte, s-a dovedit falimentar să
dirijezi, de la Bucureşti, fondurile pentru şcolile,
spitalele şi drumurile dintr-o comună sau judeţ.
Resursele bugetare
trebuie să fie lăsate la nivel de comunitate şi la
fel şi decizia. In aceste împrejurări, probabil că
jumătate din funcţionarii din ministere şi agenţii
trebuie să zboare. Aici se întâlneşte interesul real de
autonomie financiară, decizională, descentralizare,
reducere masivă de personal şi structuri centrale cu ideea
mai veche de înfiinţarea a regiunilor de dezvoltare. Asa cum
suntem noi, românii, parcă văd că regiunile vor
aduce doar un surplus de funcţionari, fără degajarea
lor din structurile existente în clipa de faţă. Si, din
super-birocratizare vom obţine super - super - birocratizare.
Regionalizarea
după UDMR a căpătat aprobarea Senatului cu Tinut
Secuiesc cu tot
Pe acest fundal a apărut
schiţa de regionalizare a UDMR, aprobată tacit de Senatul
României, în luna februarie 2010, revenită în atenţie
din cauza manifestărilor maghiarimii de la sfârşitul săptămânii
trecute, ocazionate de Ziua Ungariei. Si, într-adevăr, avem o
hartă interesantă, devenită şi mai interesantă
prin maniera în care a trecut de Camera Superioară a
Parlamentului şi prin lipsa de reacţii consistente la o
asemenea iniţiativă. Practic, UDMR propune organizarea României
în cinci macroregiuni, cu 16 regiuni de dezvoltare: Macroregiunea
I: 1. Botoşani - Suceava 2. Bacău - Iaşi - Neamţ
- Vaslui 3. Brăila-Buzău - Galaţi-Vrancea;
Macroregiunea II: 4.Constanţa - Tulcea 5 . Bucureşti 6. Călăraşi
- Ialomiţa - Ilfov 7. Giurgiu - Teleorman 8. Dolj - Mehedinţi
- Olt; Macroregiunea III: 9. Gorj - Vâlcea 10. Argeş - Dâmboviţa
- Prahova; Macroregiunea IV: 11. Arad - Caras Severin - Timişoara
12. Alba - Hunedoara 13. Sibiu - Braşov; Macroregiunea V: 14.
Covasna - Harghita - Mureş 15. Bistriţa-Năsăud -
Cluj - Maramureş 16. Bihor - Sălaj - Satu Mare. Aţi
intuit, a deranjat gruparea judeţelor Covasna, Harghita şi
Mureş într-o regiune corespunzătoare aceleia
autointitulată Tinutul Secuiesc.
Reorganizarea
administrativ-teritorială, chestiune politică şi mai
puţin ştiinţifică
Mediul ştiinţific
românesc este de părere că regionalizarea poate fi o
decizie finală politică, dar pe proiecte exclusiv ştiinţifice.
Adevărul este că, pe parcursul istoriei, modificările
administrativ - teritoriale au fost legate de evoluţia şi
de situaţia structurilor social-economice ale ţării,
dar a avut şi conotaţii politice.
Iată principalele
situaţii administrative din trecutul interbelic şi
postbelic al României:
- 1938, România Mare (dupa
Legea din 1926, după Recensământul din 1930 şi după
Legea din 1936): ţinuturi - 10, judeţe - 71 (56 în
actualul teritoriu), plase (plăşi, după scrierile de
atunci) - 429, oraşe - 179, comune - 4.314, sate - 15.981;
- 1952, România
postbelică: regiuni - 16 şi un oraş republican,
raioane - 198, oraşe - 171, comune - 4.314, sate - 15.221; -
1966: regiuni - 16 şi un oraş republican, cu regim de
regiune, raioane - 150, oraşe - 181, comune - 4.259, sate -
15.020;
-1968: judeţe - 39
şi un oraş cu regim de judeţ, oraşe - 189,
comune - 2.706 (144 suburbane), sate - 13.149;
-1981: judeţe - 40
şi un oraş asimilat judeţului, oraşe - 236 (56
municipii), comune - 2.705 (135 suburbane), sate - 13.124;
- 2008-2009: 8 regiuni
de dezvoltare (fără statut administrativ), judeţe -
41 şi un oraş asimilat judeţului; oraşe - 320
(103 municipii), comune - 2.856, sate - 12.995 (inclusiv localităţile
componente şi satele aparţinătoare oraşelor).
Criteriile care ar sta,
real, la baza unei noi organizări administrativ-teritoriale ar
fi, potrivit specialiştilor, cele care ţin cont de
particularităţile fizico-geografice (relief şi reţea
hidrografică) şi socio-economico-geografice, geografia
istorică şi toponimie geografică, structuri
demografice, caractere teritoriale şi funcţionale ale aşezărilor,
dispersia şi indicele de atractivitate demografică şi
economică privind localităţile urbane şi rurale,
structuri socio-economice (industrie, utilizare a terenurilor,
transporturi şi căi de comunicaţii, învăţământ,
sănătate, cultură etc). Aici, lucrurile se despart.
In timp ce unele cercuri academice consideră ca model de reuşită
unităţi administrativ-teritoriale mai mici, altele vorbesc
numai despre comunităţi rurale mari, de peste 10.000 de
locuitori, rezultate prin comasarea comunelor, chestiune care ar raţionaliza
cheltuirea banului public. In acelaşi timp, cel din urmă
grup vede, prin reactualizarea regiunilor, înfiinţarea unor
noi structuri de conducere zonale, însoţite, obligatoriu, de
reducerea drastică a structurilor centrale.
România
nu poate copia modele din Europa de Vest
Cert este că, în
Europa, România a rămas aproape singura împărţită
în judeţe, delimitare ce nu mai corespunde documentelor la
care ţara noastră este semnatară. Inclusiv fostele
ţări din blocul comunist s-au organizat în regiuni. In
Europa Occidentală, fie că este vorba de state federale,
unitare sau regionale, decupajul administrativ are la bază o
logică derivată din anumite raţiuni (naţionale,
etnice, lingvistice, politice, economice etc), care a conturat
anumite particularităţi unităţilor
administrativ-teritoriale rezultate, fapt ce explică
diversitatea şi eterogenitatea acestora. In funcţie de
acestea, au fost individualizate la nivelul Uniunii Europene, mai
multe tipuri de regionare: administrativă (cazul francez);
istorică şi etnico-minoritară (cazul german şi
austriac); istorică şi etnico-militară (specifică
pentru Italia şi Spania); lingvistică, specifică
statelor care au evoluat în arii de interferenţă ale
marilor domenii etnice şi culturale (Belgia, Elveţia);
economico-statistică (Danemarca, Grecia etc); regionare prin
cooperare voluntară, specific în acest sens fiind cazul
britanic.
O regionare
administrativă a spaţiului românesc nu poate fi decât
aceea venită de jos în sus, în care planificatorul să
consfinţească prin deciziile politico-administrative situaţia
din teritoriu, în care unităţile
administrativ-teritoriale sunt entităţi funcţionale
constituite în timp şi percepute ca atare de locuitorii
acestora. De aceea se susţine un model geografic de regionare
administrativă, care să ţină seama de realităţile
din teren, de actualele arii de polarizare a centrelor de convergenţă
regională şi locală, dar şi de potenţialul
şi relaţiile stabilite la nivelul sistemului urban, între
centrele urbane ce ar urma să susţină viitoarele
structuri administrative.
Sursa:
publicaţia săptămânală Ploieştii,
nr. 1456 din 18.03.2010, autor Miruna Bogdănescu
Redesenarea
regiunilor sperie Ardealul
UDMR, acuzată că
a trecut prin Senat, prin adoptare tacită, la înţelegere
cu PDL, reîmpărţirea regiuniIor pe criterii etnice.
Democrat-IiberaIii sar ca arşi şi se jură că nu
ar fi votat o astfeI de Iege.
Modificarea Legea nr.
315/2004 privind organizarea regiunilor de dezvoltare a reuşit
să treacă prin Senat. Astfel, dacă harta regiunilor
va fi redesenată, de ce nu ar putea fi şi cea a judeţelor,
e de părere preşedintele Consiliului Judeţean (CJ)
Cluj, Alin Tişe. Ideea sa, privind absorbţia judeţelor
mai mici, este combătută de omologul său de la Sălaj,
Tiberiu Marc în acelaşi timp, parlamentarii din opoziţie
avertizează că reîmpărţirea regiunilor în
varianta propusă de UDMR nu are la bază decât criteriul
etnic, şi nu un plan viabil de dezvoltare.
In timp ce liderii din
administraţia locală se întrec în afirmaţii privind
modul în care ar trebui organizate structurile administrative,
reprezentantii UDMR înregistrează deja un prim succes la acest
capitol. Au reuşit să treacă prin Senat proiectul de
modificare şi completare a Legii nr. 315/2004 privind
organizarea regiunilor de dezvoltare. Deşi părerile sunt
împărţite în privinţa funcţionalităţii
noii împărţiri a regiunilor de dezvoltare, toată
lumea este de acord că asocierea de judeţe nu ar fi trebui
să includă criteriul etnic. Preşedintele CJ Cluj,
Alin Tişe, e de părere că, din punct de vedere al
dezvoltării, asocierea Clujului cu judeţele Maramureş
şi Bistriţa ar putea fi funcţională. O divizare
a regiunilor de dezvoltare este binevenită. Din cele şase
judeţe vor rămâne doar trei. Am putea crea astfel nişte
microregiuni foarte puternice. Asta nu înseamnă însă că
sunt de acord ca judeţele să fie împărţite pe
criterii etnice. Constituţia este foarte clară din acest
punct de vedere şi nici nu cred că e rost de vreo discuţie
în acest sens. Una e să ai dreptul să te foloseşti
de limba maternă în instituţii publice şi alta este
să vorbim despre regionalizare pe criterii etnice. Este exclusă
regionalizarea pe criterii etnice în România, afirmă Tişe.
El merge şi mai departe şi spune că, din punct de
vedere administrativ, o serie de judeţe care sunt foarte mici
ar putea fi absorbite. Sălajul are un arondisment prea mic Ar
avea foarte multe avantaje dacă ar fi reunit cu judeţul
Cluj. Iar aici aş enumera doar aeroportul clujean, universităţile,
clinicile, compania de apă şi reţelele aferente, iar
acestea sunt doar câteva din elementele de care Sălajul nu
dispune, a apreciat Alin Tişe. Omologul său, preşedintele
CJ Sălaj, Tiberiu Marc, nu-l contrazice în mod direct pe Tişe,
însă este de părere că o astfel de idee este avansată
prematur şi fără vreun temei serios. Nu putem
organiza unităţile administrativ-teritoriale pe picior. Nu
cred că e suficient să spui că nişte conducte de
utilităţi în plus sunt suficiente pentru a conduce
temeinic un judeţ. Si apoi, sunt suficiente date care ne
demonstrează în multe cazuri că judeţele mai mici
sunt mai bine administrate decât cele mari. Poate că sunt nişte
avantaje pentru Cluj să preia Sălajul, însă ar
trebui analizate şi avantajele pe care le-ar avea sălăjenii.
Cred că ar fi multe de spus pe această temă, a
declarat Tiberiu Marc pentru Ziua de Cluj. In opinia sa, reprezentanţii
judeţelor ar trebui să fie mai preocupaţi de modul în
care a fost desenată noua hartă a regiunilor, precum
şi de elaborarea unor proiecte care să ajute la
dezvoltarea acestor regiuni. UDMR a reuşit în Senat să
treacă tacit proiectul de modificare a legii regiunilor de
dezvoltare. Acum, din şase judeţe, am rămas trei: Sălaj,
Bihor şi Satu Mare. Chiar nu văd rostul restructurării
numărului de judeţe. Reîmpărţirea s-a făcut
pe criteriul etnic şi nu s-a ţinut seama de criteriul funcţionalităţii,
a avertizat Marc. El a adăugat că, în mod firesc, actuala
regiune de nord-vest, compusă din Cluj, Sălaj, Bistriţa,
Satu-Mare, Maramureş şi Bihor, nu are nici un defect. Nu
modul în care suntem împărţiţi este o problemă,
ci faptul că această regiune de dezvoltare nu are
personalitate juridică. Ea funcţionează tot prin
consilii judeţene. Proiectele de dezvoltare nu se fac la nivel
de regiune, ci în funcţie de interesele consiliilor judeţene.
Aceasta e problema care ar trebui regândită. Pentru că
aceste regiuni ar trebui să deservească interesul comunităţii
la nivel regional, până la urmă. Ar trebui gândite
proiecte care să ajute la dezvoltarea întregii regiuni, a spus
Marc.
Senatorul liberal
Marius Nicoară a acuzat lipsa unei dezbateri pe tema restructurării
regiunilor. Propunerea UDMR a trecut tacit, pentru că nu era îndeplinit
cvorumul de vot în colaborare cu senatorii PDL, reprezentanţii
UDMR au aplicat un tertip şi le-a ieşit, susţine
Nicoară. El a precizat că momentul în care urma să
se discute propunerea UDMR privind reorganizarea regiunilor a fost
amânat de preşedintele de şedinţă, Teodor Meleşcanu,
până în momentul în care urma să ajungă şi un
reprezentant al Executivului Boc. S-a decis să-l aşteptam
pe reprezentantul guvernului, chiar se ştia că vine cu un
referat de respingere a acestei iniţiative. Inainte de finalul
şedinţei, însă, o parte din reprezentantii PDL
şi UDMR au părăsit sala. A fost un joc făcut de
aceştia, pentru că ştiau că astfel proiectul de
modificare se aprobă tacit, a explicat senatorul clujean. El a
atras atenţia că, deşi initiaţiva UDMR este
criticată, situaţia se poate repeta şi la Camera
Deputatilor, astfel încât legea să devină o realitate.
Ce garanţie avem că UDMR şi PDL nu vor marşa pe
aceleaşi tertipuri şi
nu se va întâmpla la
fel şi în Camera Deputaţilor. Cred că ar trebui iniţiată
o dezbatere serioasă. Nu văd rostul acestei împărţiri
pe criterii etnice. Soluţia e ca aceste regiuni să fie
organizate în funcţie de necesităţi. De pildă,
Clujul ar trebui asociat cu Bistriţa, Sălaj şi Alba.
Fără Satu Mare, Maramureş şi cu atât mai puţin
Mureş. Noi avem aeroport, universităţi, clinici de
specialitate şi tot ceea ce lipseşte în Alba, Sălaj
şi Bistriţa. In toate celelalte judeţe, Mureş,
Maramureş, Satu Mare şi chiar Bihor, mai găsim aceste
elemente, De aceea cred că organizarea regiunilor ar trebui să
se facă pe un număr de maxim cinci judeţe şi să
fie luat în calcul în primul rând criteriul dezvoltării funcţionale,
a spus Nicoară.
Senatorul PDL Mihai Hărdău
respinge acuzele lui Marius Nicoară, susţinând că
nici el şi nici colegii săi democrat-liberali nu au susţinut
acest proiect al UDMR şi că nici nu l-ar vota vreodată.
Proiectul privind reorganizarea administrativă nu a intrat la
vot în Senat. Printr-o greşeală a fost adoptat. Eu nu
sunt de acord cu un astfel de proiect, e artificial construit, pe
criterii etnice. Chiar dacă partidul mi-ar cere să votez
un astfel de proiect, nu aş face-o niciodată. Dar nu s-a
pus încă în interiorul partidului problema aceasta. Toată
lumea este de acord că se impune o reorganizarea a regiunilor
din România, pentru că actuala împărţire pe regiuni
n-a funcţionat nici economic, nici administrativ, ci a fost un
praf în ochii europenilor că ne-am reorganizat, a explicat
senatorul democrat - liberal Mihail Hărdău. El a adăugat
că nici nu este cazul să fie luată în discuţie
iniţiativa UDMR ca judeţul Cluj să fie asociat cu
Maramureşul sau Bistriţa, pentru că este convins că
respectivul proiect de modificare a legii privind organizarea
regiunilor de dezvoltare nu va trece de Camera Deputaţilor. Imi
cunosc colegii, mai ales pe cei dinTransilvania, şi spun că
proiectul nu va trece. Ca să faci reorganizarea regiunilor
trebuie să ai în vedere criterii complexe care ţin de numărul
de locuitori, teritoriu, dispunerea acestuia, dar şi de potenţialul
economic. Mai întâi trebuie să se decidă câţi
locuitori trebuie să aibă regiunile şi, după ce
se stabileşte cifra optimă, este necesar să se ia în
calcul şi componenta istorică. Nu văd, de exemplu,
Hunedoara şi Vâlcea în aceeaşi regiune. Foarte importantă
este zona economică şi starea de spirit când gândeşti
reorganizarea administrativă, a apreciat senatorul PDL.
RegiuniIe, conform
proiectuIui trecut prin Senat
ProiectuI IegisIativ
are în vedere reorganizarea regiuniIor de dezvoItare din România,
mărind număruI acestora de Ia 8 Ia 16, grupate Ia rânduI
Ior în cinci macroregiuni:
- Macroregiunea I,
formată din regiuniIe Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi
- Neamţ -VasIui şi BrăiIa - Buzău -GaIaţi -
Vrancea
- Macroregiunea II,
formată din regiuniIe Constanţa - TuIcea, Bucureşti,
CăIăraşi -IaIomiţa - llfov, Giurgiu - TeIeorman
şi DoIj - Mehedinţi - OIt
- Macroregiunea III,
formată din regiuniIe Gorj
- VâIcea şi Argeş
-Dâmboviţa - Prahova
- Macroregiunea IV,
formată din regiuniIe Arad
- Caraş-Severin -Timişoara,
AIba - Hunedoara şi Sibiu -Braşov
- Macroregiunea V,
formată din regiuniIe Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa
- Năsăud - CIuj - Maramureş şi Bihor - SăIaj
- Satu-Mare.
Sursa:
cotidianul Ziua- Ziua de Cluj, nr. 1589 din
18.03.2010, autor Cosmina Fernoagă
Cum
ar trebui sa arate harta redesenată a României?
Modificarea Constituţiei
impusa prin referendumul din 2009 agita tot mai mult spiritele intr-un
domeniu ce parea uitat. Nu de mult, in Senat s-a adoptat tacit
propunerea UDMR privind reorganizarea administrativ-teritoriala a
tarii. Gaz peste foc. Despre regionalizarea teritoriala a României
am cerut opiniile unui cercetător ştiinţific, prof.
univ. dr. Ion Iordan, cu multe lucrări privind structurile
administrativ-teritoriale din România.
R.I.: Domnule profesor,
cat de necesare sunt modificările administrativ-teritoriale
cerute in prezent de unii politicieni, cu ocazia modificării
Constituţiei si, implicit, legate de înfiinţarea unei
Comisii de revizuire a Constituţiei?
-Aceste
cereri sunt axate pe un proces de regionalizare, adică pe
delimitarea de regiuni administrative - dupa mine, de recentralizare,
cu pretenţii de autonomie totala politico-economico-sociala -
ceea ce ar incaica direct si efectiv prevederile constituţionale
vechi, actuale si de viitor ale României si n-ar constitui prin
acest proces de centralizare o necesitate si nici macar un factor
pozitiv administrativ.
R.I.: In esenţa,
ce reprezintă modificările administrativ-teritoriale?
- Modificările
administrative privind teritoriul romanesc, numite deseori îmbunătăţiri,
au avut loc de multe ori in decursul istoriei, fiind legate cu precădere
de evoluţia si de situaţia structurilor social-economice
ale tarii, având insa si evidente conotatii politice. Idei de
restructurare administrativa au fost frecvente in toata perioada
postbelica, mai ales dupa 1989, la început pentru a face o reparaţie
legata de modificările din 1950-1968, cand au fost desfiinţate
judeţe si comune cu puternice semnificaţii romaneşti,
au fost schimbate denumirile multor localităţi cu
incontestabile valori geografico-toponimice, amintind cu aceasta
ocazie motivaţia înfiinţării in 1990 a Ligii judeţelor,
comunelor si satelor abuziv desfiinţate, dar organele
politico-administrative de atunci au ignorat complet demersul Ligii.
A urmat o perioada in
care s-au manifestat si s-au exprimat opinii, mai ales de catre
oameni politici si de organizaţii politice, care insa aveau conţinut
nepotrivit, neadecvat, respectivii fiind ignoranţi in materie,
ultimul exemplu, concludent, fiind propunerea UDMR de regionalizare
a întregii tari, printr-un proiect de lege. Cele 16 regiuni,
inglobate in cinci macroregiuni, delimitate de UDMR, nu au nici un
fel de argumentaţii ştiinţifice si ridica un mare
semn de întrebare privind rolul unui organism politic etnic de a
regionaliza teritoriul României.
R.I.: La ce se refera
opiniile pe care le consideraţi neadecvate, nepotrivite?
- Ideile cu conţinut
politico-juridic pot fi acceptate sau discutate, dar stabilirea si
delimitarea unităţilor teritorial-administrative înseamnă
acţiuni cu caracter ştiinţific de specialitate bazate
pe criterii fundamentate ştiinţific si legate de
particularităţile fizico- si economico-geografice locale
si regionale.
R.I.: In acest sens,
care ar fi criteriile ştiinţifice de baza pentru
delimitarea corecta teritoriala si funcţionala a structurilor
administrative - macro si mini?
- Particularităţile
fizico-geografice - cu precădere relief si reţea
hidrografica - si socio-economico-geografice - geografie istorica si
toponimie geografica, structuri demografice, caractere teritoriale
si funcţionale ale aşezărilor omeneşti,
dispersia si indicele de atractivitate demografica si economica
privind localităţile urbane si rurale, structuri
geografice socio-economice: activităţi industriale,
utilizarea geografica a terenurilor, transporturi si cai de comunicaţie,
invatamant, cultura, ocrotirea sanatatii, turism etc.
Acţiunea de
restructurare administrativa trebuie sa realizeze, intr-o măsura
cat mai mare, si reparaţia privind modificările abuzive
administrativ-teritoriale efectuate in perioada 1950-1989, prin reînfiinţarea
judeţelor si comunelor desfiinţate, includerea in
nomenclatorul oficial al localităţilor a satelor desfiinţate
- consemnate in decretele timpului ca inglobate, ele existând, in
realitate, teritorial si funcţional -, redarea denumirilor
schimbate, care, aproape in totalitate, aveau puternice semnificaţii
locale istorice, geografice si socio-economice.
R.I.: Ce trebuie sa
cuprindă o structura administrativa pentru viitorul imediat?
- Entităţi
teritoriale relativ mici, adică o revenire parţiala la
structurile din 1945 si la cele din 1966, pentru a se realiza o
descentralizare si o autonomie reale in cadrul unei administraţii
unitare la nivel naţional, desi sunt voci care, pe baza
interpretării subiective a rolului finanţelor publice
strict locale, dar si a celor naţionale sau europene, precum si
pe susţinerea necesitaţii ca o comuna sa aiba multe mii de
locuitori - condiţie: chiar 10.000 fara sa aiba in vedere
importanta decisiva a dispersiei teritoriale a aşezărilor
omeneşti, cer cu insis tenta reducerea masiva a numărului
de comune si judeţe. Ironic, as putea spune ca in viziunea
acestora, mulţi cu frecvente prezente publice de influenta
media, România ar trebui divizata administrativ in câteva regiuni,
sa fie desfiinţate judeţele, iar comunele sa aiba întinderi
cat mai mari si zeci de mii de locuitori.
R.I.: Pe baza opiniilor
dvs. si a cunoştinţelor de profil, folosindu-va de
indicatorii pe care i-ati menţionat, cum vedeţi o viitoare
harta administrativa a României, in legătura cu necesităţile
actuale, dar si cu un rol benefic socio-economic?
- Tinand cont de tradiţie,
de criteriile expuse si de curentul actual de înfiinţare a
regiunilor ca macrounitati administrativ-teritoriale, dar având in
vedere si prevederile constituţionale - Teritoriul este
organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judeţe;
in condiţiile legii, unele orase sunt declarate municipii -,
aici as propune, ca modificare, introducerea unor precizări
calitative si aplicarea lor in teritoriu: comunele din imediata
apropiere a marilor orase, legate strâns prin relaţii socio-economice
de oras, sa fie declarate comune suburbane, iar satele, care in
structura oficiala actuala sunt considerate ca aparţinând oraşelor
- adică, structural fac parte din categoria orase -, sa fie
incluse in aceste comune suburbane.
Ca macrounitati
teritoriale, fara organisme centrale de conducere administrativa si
fara conotatii administrative, cum sunt in prezent asa-numitele
regiuni de dezvoltare, si in raport cu cele susţinute in trecut
cu regionalizarea, consider ca se poate reveni la delimitarea
teritoriala a celor opt regiuni-provincii istorico-geografice ale
României, de tradiţie, folosite nominal inca destul de
frecvent in prezent in diferite medii ştiinţifice si
socio-culturale, la nivel naţional si internaţional,
precum Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat,
Crisana-Maramures, Transilvania, care îndeplinesc la scara
macroteritoriala criteriile mai sus menţionate si care sa ia
locul actualelor regiuni de dezvoltare.
R.I.: Puteţi sa ne
prezentaţi conţinutul noţiunilor de unităţi
administrativ-teritoriale cu tradiţii si semnificaţii
romaneşti?
Judeţe: unităţi
administrativ-teritoriale, cu dimensiuni diferite, stabilite in
general in funcţie de particularităţile geografice,
teritorial-istorice si social-economice, înglobând mai multe
localităţi urbane si rurale, dispunând de un însemnat
potenţial de resurse naturale si umane si beneficiind de
autonomie social-culturala si economica. O situaţie speciala o
prezintă Capitala tarii, care, desi este un organism teritorial
unitar, cu funcţie naţionala, este divizata nepotrivit,
din punct de vedere administrativ, in sase entităţi numite
sectoare, cu regim politico-administrativ de orase, având consilii
proprii si primari.
De aceea,
orasului-capitala Bucureşti, cu rang de municipiu, împreuna cu
viitoarea sa zona metropolitana, trebuie sa i se atribuie, ca si
pana acum, regimul administrativ de judeţ. Alte probleme cu
caracter politico-juridic pot fi abordate de Comisia constituţionala.
Am numit si delimitat teritorial aceasta inedita unitate
administrativa - Districtul Bucureşti, având ca subdiviziuni -
nu subunităţi cu rol de entităţi
administrativ-teritoriale - cele sase sectoare si zona metropolitana.
Orase: entităţi
administrative de baza cu caracter urban, având o apreciabila
dezvoltare economica, social-culturala si edilitar-gospodareasca, cu
funcţiuni, in general, industriale, comerciale, culturale si de
servicii, eventual politico-administrative, fiind alcătuite in
mod corect si normal dintr-o singura localitate. Conţinutul noţiunii
de localitate este greşit inteles de mulţi dintre cei care
se implica in acţiuni cu profil administrativ. In foarte multe
cazuri - consider nemotivat - oraşul are in componenta si
localităţi rurale, un fel de sate orăşeneşti.
Oraşelor cu o dezvoltare intensa a activităţilor
industriale, sociale, culturale, de invatamant si de ocrotire a
sanatatii, comerciale si de transport, cu dotări complexe
edilitar-gospodaresti, de regula si centre de convergenta
teritoriala si politico-administrativa li se poate atribui calitatea
de municipiu. De asemenea, si in structura marilor orase,
metropolele tarii, se pot delimita si organiza, ca parti componente
ale oraşelor respective, zone metropolitane.
Comune: entităţi
administrative exclusiv rurale, in majoritate cu funcţii
agricol-zootehnice, o mica parte având si activităţi
prioritar industriale sau de servicii, in componenta cărora
intra un număr foarte diferit de sate - ajungandu-se la 40 de
sate in Cornereva, judeţul Caras-Severin, sau la 39 in Vidra,
judeţul Alba; şapte la suta din numărul de comune
sunt formate dintr-un singur sat, reşedinţa comunei, primăria,
fiind intr-unul din sate. In acest sens, a nu se face confuzie intre
localitatea de reşedinţa si comuna ca unitate
administrativa. In prezent, multe comune au un număr neadecvat
de sate, in foarte multe cazuri cu distante relativ mari intre ele,
ceea ce generează dificultăţi de gospodărire si
animozităţi sociale.
R.I.: Ce aşteptaţi
de la comisia care se va ocupa de modificarea Constituţiei
actuale?
- In componenta
colectivului sau subcomisiei care va aborda problema modificărilor
administrative sa predomine net specialişti cu activităţi
si preocupări concrete in domeniu, cunoscători ai
problemelor in cauza, ai taxonomiei si noţiunilor privind
regionalizarea teritorial-administrativa. Opinez pentru reparaţia
unor repere istorice si geografice de tradiţie ale României,
pentru necesitatea de realizare a unor structuri
administrativ-teritoriale care sa constituie entităţi
teritoriale cu rol si funcţionalităţi benefice in
cadrul statului romanesc, sa găsească si sa aplice pârghii
de realizare privind prosperitatea social-economica in etapa actuala
si de perspectiva imediata, sa creeze cadrul de progres economic si
social prin care sa se impună, cu toata fermitatea, respectarea
stricta a normelor legate de gospodărirea locala, de
administrarea eficienta a bugetelor locale si a investiţiilor,
de revizuirea aparatului funcţionăresc. Principalele situaţii
administrative din trecutul interbelic si postbelic al României:
1938
România Mare (dupa
Legea din 1926, dupa Recensământul din 1930 si dupa Legea din
1936) Tinuturi-10
Judeţe - 71 (56 in
actualul teritoriu)
Plasi-429
Oraşe -179
Comune-4.314
Sate-15.981
1952
România postbelica
Regiuni -16 si 1 oras
republican
Raioane -198
Oraşe -171
Comune -4.314
Sate-15.221
1966
Regiuni -16 si 1 oras
republican cu regim de regiune
Raioane-150
Oraşe -181
Comune-4.259
Sate -15.020
1968
Judeţe - 39 si 1
oras cu regim de judeţ Oraşe -189
Comune - 2.706 (144
suburbane)
Sate-13.149
1981
Judeţe - 40 si 1
oras asimilat judeţului Oraşe - 236 (56 municipii) Comune
- 2.705 (135 suburbane) Sate-13.124
2008-2009
8 regiuni de dezvoltare
(fara statut administrativ) Judeţe - 41 si 1 oras asimilat judeţului
Oraşe - 320 (103 municipii) Comune-2.856
Sate -12.995 (inclusiv
localităţile componente si satele aparţinătoare
oraşelor) 2010-2015 - Propuneri
8 regiuni
istorico-geografice (fara organisme de conducere administrativa - ca
actualele Regiuni de Dezvoltare) Judeţe -48 (inclusiv
Districtul Bucureşti sau Aria Metropolitana Bucureşti) Oraşe
- 329 (103 municipii) Comune - 2.894 (112 suburbane) Sate-13.520.
Sursa: http://lupta-ns.blogspot.com
din 11.03.2010
Se
adânceşte prăpastia dintre judeţe - Interviu cu
Csutak Istvan, expert în politică regională al UDMR
Actuala împărţire
regională a României nu serveşte alinierii regiunilor mai
rămase în urmă - opinează Csutak Istvan, cel care a
elaborat planul de reorganizare regională a României. Prin
intermediul noii împărţiri, propusă de el, şi
regiunile mai sărace ar putea depune proiecte cu mai multe
şanse.
- UDMR a depus un
proiect de lege referitor la reorganizarea regiunilor de dezvoltare
economic, conform acestei propuneri, în locul celor 8 regiuni de
dezvoltare de până acum ar fi nevoie de 16 regiuni de
dezvoltare, pentru ca banii provenind din resurse europene să
poată ajunge la scopul lor iniţial, adică pentru ca
şi comunităţile izolate să se poată alinia.
De ce nu a fost eficientă actuala împărţire în
regiuni?
- Motivul principal al
eşecului se ascunde în eterogenitatea regiunilor: în aceeaşi
regiune au fost cuprinse judeţe cu indicatori economici foarte
puternici şi judeţe cu indicatori economici foarte slabi.
Totodată, la nivel naţional, sistemul, printr-o metodă
foarte discutabilă, a avut grijă ca regiunile calificate
drept defavorizate să primească mai multe resurse, iar în
cadrul regiunilor, judeţele puternice să ia resursele din
faţa judeţelor slabe. Deci, în actuala concepţie
regională, acest mecanism nu poate funcţiona eficient.
Intre judeţe se desfăşoară o luptă aprigă
- o numim concurenţă pentru atragerea resurselor - iar câinele
mai puternic învinge. Astfel, foarfeca intraregională se
deschide şi mai puternic: prăpastia dintre judeţele
dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate se adânceşte,
în parte, care rezultat al politicii regionale.
- Deci, principiul pe
baza căruia s-a realizat planul de reorganizare este acela ca
judeţele ce beneficiază de capacităţi,
indicatori economici asemănători să ajungă în
aceeaşi regiune, în interesul echilibrării şanselor?
- Există anumiţi
parametri: obligaţia contribuţiei proprii, capacitatea
resurselor umane şi aş putea continua enumerarea. Un judeţ
care beneficiază de centre universitare mari - de exemplu, judeţele
Timiş sau Cluj - pot concura cu mult mai mult succes pentru
resurse decât, să spunem, judeţele Sălaj, Bistriţa-Năsăud,
Teleorman sau Giurgiu. In afară de aceasta, chiar şi
sistemul instituţional în sine este un stat în stat, care
este astfel structurat încât cea mai mare cocoaşă pe
spinarea acestui sistem este tocmai concurentul - şi acesta
este un rezultat al structurii regionale apărută. Trebuie
să pornim de la faptul că scopul sistemului de sprijin al
politicii de dezvoltare a Uniunii Europene este îmbunătăţirea
calităţii vieţii, alinierea, apropierea nivelului de
viaţă al regiunilor rămase în urmă de media
Uniunii Europene. La aderare, România a trebuit să îşi
asume obligaţia de a respecta şi aplica sistemul juridic
unional. Infiinţarea regiunilor de dezvoltare este stabilită
prin norme separate - acestea ating acele ţări în care nu
au existat unităţi administrative de dimensiunea unei
regiuni de dezvoltare. Această normă ar trebui respectată
şi aplicată. Mai ales că, un studiu al Institutului
European din România a semnalat încă în 2004: împărţirea
regională a României nu funcţionează, nu serveşte
la alinierea regiunilor mai rămase în urmă.
- Ce criterii formulează
norma europeană pentru împărţirea regională?
- De exemplu, se
stabileşte că populaţia regiunilor trebuie să
fie cuprinsă între 800 de mii şi 3 milioane de locuitori.
In România există două regiuni care depăşesc
acest prag - acestea trebuie reorganizate în mod obligatoriu,
astfel, în mod automat, s-ar modifica componenţa a cel puţin
4 regiuni. In 2006, Eurostat - Oficiul de Statistică al Uniunii
Europene - a somat oficial România să modifice două
regiuni cu populaţie prea mare, cea din Moldova şi din
sudul României, la prevederile normelor europene. După cum se
ştie, acest lucru nu s-a produs. Aceeaşi normă
stabileşte: unităţi sau zona asemănătoare
din punct de vedere geografic, istoric, social, economic trebuie să
ajungă în aceeaşi regiune. Experienţa europeană
arată că, succesul politicii de dezvoltare regională
poate fi văzut acolo unde elementele de bază ale regiunii
sunt omogene, acolo unde nu există dezbinare. Acolo unde
elementele de bază - în cazul nostru judeţele - nu joacă
unele împotriva celorlate, ci proiectează împreună, fac
paşii împreună. Dar să vedem actualele regiuni: judeţele
Buzău şi Vrancea au puţine trăsături comune
cu judeţele Constanţa şi Tulcea, dar ce asemănare
există între judeţele Bihor şi Maramureş, sau
între judeţul Alba şi judeţele Harghita sau Covasna
- în opinia noastră, nici una. Dacă o regiune este omogenă,
atunci scopurile comune, în spatele cărora se aliniază
judeţele pentru realizarea acestor, pot fi formulate mai uşor.
- Anterior aţi
declarat presei că, în ultimii 90 de ani, modificarea
limitelor administrative ale ţării s-au făcut
permanent în dauna comunităţii maghiare. Conform
propunerii UDMR, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş
ar forma împreună o regiune. Cât este de reală şansa
de realizare a unei regiuni viabile a Tinu tului Secuiesc?
- Se poate vedea că
politicul din România este atins sensibil de această temă,
acesta doreşte să descopere tot felul de intenţii
ascunse în această propunere. Intotdeauna sunt surprins atunci
când văd că de la aceasta, toată lumea devine
nervoasă pe malul Dâmboviţei. Noi am făcut o
propunere în 2008, iar revolta provine de la faptul că, la
Bucureşti este ciudat dacă cineva îşi susţine
consecvent concepţiile. Toată lumea credea că această
istorie cu regiunile este o întâmplare de îmbunătăţire
a imaginii, apoi o vom ascunde într-un sertar. Revenind la întrebare:
este o evidenţă ce poate fi susţinută şi
profesional faptul că de fapt, aceasta ar fi o refacere a unei
situaţii normale: regiunea formată din judeţele Mureş-Harghita-Covasna
este o regiune mult mai omogenă decât cea actuală, formată
din judeţele Alba - Mureş - Harghita - Covasna - Braşov
- Sibiu. Toată lumea ştie că judeţele Harghita
şi Covasna se situează în rândul unităţilor
administrative cu situaţie defavorabilă - venitul mediu
este mic, rata şomajului este mare, infrastructura nu există
sau este deplorabilă. Rezultatele regiunilor se măsoară
în medii statistice şi, deoarece dotarea cu infrastructură
a judeţelor Sibiu şi Braşov, venitul mediu al populaţiei
se situează deasupra mediei pe ţară, în această
situaţie statistică cuprinzând şi judeţele
Harghita şi Covasna are drept rezultat faptul că, de
exemplu, starea drumurilor din judeţele Harghita şi
Covasna este deasupra mediei pe ţară. Un alt exemplu: în
momentul de faţă, în judeţul Harghita, venitul mediu
este unul dintre cele mai mici din ţară, dar în regiune,
conform statisticii, venitul mediu este peste media pe ţară,
deoarece situaţia bună a judeţelor dezvoltate modifică
în sus datele statistice.
- Dacă se
reorganizează regiunile, atunci judeţele mai sărace
ar avea mai multe posibilităţi pentru atragerea de resurse
şi, prin intermediul acestora, pentru aliniere?
- Conform proiectului
înaintat de UDMR, judeţele mai puternice ar ajunge într-o
regiune în care ar avea contracandidaţi demni pentru obţinerea
de proiecte, concurenţa ar fi mai strânsă, iar judeţele
cu indicatori economici ar avea şanse mai multe pentru obţinerea
banilor. Astfel, la nivel naţional ar trebui regândite
procedurile de alocare a resurselor, respectiv, dacă se aplică
procedurile actuale, aceste regiuni ar primi mai multe resurse decât
în momentul de faţă. Este vorba despre politica de
dezvoltare, iar pentru dezvoltare este nevoie de bani. In mod clar,
nu vorbim despre resurse normative, banii nu ar sosi în mod
obligatoriu în regiune, ci ar veni pe calea proiectelor.
- In legătură
cu modelul de reorganizare teritorială al UDMR s-au făcut
paşi înainte: acesta a fost adoptat tacit de către Senat.
Credeţi că există şanse ca acest proiect să
fie adoptat şi de Camera Deputaţilor?
- Proiectul de
reorganizare a regiunilor a ajuns deja pe masa Camerei Deputaţilor,
acolo se va decide soarta propunerii. Reîmpărţirea
regională ar putea fi iniţiată în 2012, perioada de
tranziţie ar mai necesita cel puţin un an, iar pentru
elaborarea planurilor financiare pentru strategia de dezvoltare ar
mai fi nevoie de cel puţin un an. Astfel, dacă proiectul
nostru va fi adoptat, putem intra în perioada de proiectare
2014-2020 cu o nouă împărţire regională. Acum,
a început perioada negocierilor politice, a negocierilor între
partidele parlamentare şi, după cum ştim, în politică
se poate întâmpla orice.
Sursa:
cotidianul Kronika, nr. 50 din 12.03.2010,
autor Gyergyai Csaba
România,
o hartă politică trasă frumuşel din condei
Uniunea Europeană
vrea să regionalizeze România. Politicienii spun că dacă
nu răspundem acestei cerinţe am putea ajunge chiar în
situaţia de a nu mai beneficia de fonduri europene.
Problema, care ar putea
fi una strict administrativă, a declanşat însă o
adevărată furtună politică. Unele partide
vorbesc despre desfiinţarea judeţelor şi
reorganizarea ţării pe regiuni, despre altele s-a spus că
vizează crearea de regiuni autonome pe criterii etnice.
Cum facem?
Nu e pentru prima dată
când clasa politică românească e pusă în faţa
acestei probleme. Tentativele anterioare de reorganizare
administrativ-teritorială au eşuat tocmai din cauză că
politcienii nu s-au înţeles, iar termenul-limltă,
2013-2014, mai suporta amânare. Acum, un proiect de lege privind
regionalizarea a trecut prin Senat, fără dezbateri, prin
aprobare tacită.
Intr-un recent
comunicat de presă, deputatul PNL Lucia Varga a cerut
Guvernului Boc să abordeze cu responsabilitate problema.
Aprobarea tacită nu oferă răspunsuri şi soluţii
la o problemă reală a României, a declarat Lucia Varga .
Deputatul PNL este de părere că organizarea celor opt
regiuni de dezvoltare existente azi în România a fost un semi eşec
pentru că acestea nu au statut de unităţi
administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, nici
autorităţi publice deliberative şi executive, alese
prin vot, fiind deci lipsite de dreptul şi capacitatea efectivă
de a soluţiona şi gestiona treburile publice.
Nehotărâţi
Senatorul PSD Ioan Mang
spune că problema regionalizării nu a fost încă tranşată
nici măcar în interiorul partidului. Liderul social-ciemocraţilor
bihoreni spune însă că varianta cea mai proastă este
cea a preşedintelui Băsescu şi a PD-L. Varianta celor
12 regiuni este o mare prostie, susţine Mang.
Există şi
ipoteza unei noi organizări administrative, în care regiunile
să nu se suprapună pe conturul actualelor judeţe, ci
să fie asemănătoare regiunilor de până în
1965, care e, poate, mai bună.
Senatorul PSD spune că
nu doar regiunea Harghita - Covasna - Mureş ar favoriza UDMR,
ci chiar şi aceea din care ar urma să facă parte
Bihorul, împreună cu judeţele Satu Mare şi Sălaj.
Am avea o regiune în care minoritatea maghiară ar reprezenta
circa 30% din populaţie. Crearea unor structuri administrative
regionale, deasupra judeţelor, ar însemna şi o structură
de putere în plus, a adăugat preşedintele PSD Bihor.
Mai vedem
PD-L spune că,
pentru bihoreni, o regiune adminstrativă din care vor face
parte judeţele: Sălaj şi Satu Mare este o victorie.
Intr-o astfel de organizare Bihorul ar avea un statut superior
raportat la celelalte două judeţe. In ceea ce priveşte
cererea
UDMR privind
organizarea regiunii Harghita - Covasna - Mureş, pedeliştii,
chiar dacă sunt aliaţi la putere cu Uniunea, spun că
lucrurile nu trebuie neapărat, să fie
aşa. S-a creat o
sensibilitate pe tema asta, dar legea nu va trece aşa, nu se
poate numai cum vor unii, spune Mircea Matei, secretarul general al
PD-L Bihor, convins că opoziţia partidului său faţă
de acest subiect nu va rupe alianţa.
Senatorul Petru Filip
spune că judeţele sunt structuri prea nuci pentru cerinţele
UE. Discuţia legată de propunerea UDMR, privind
organizarea unei regiuni pe structura celor trei judeţe, nu e
singura şi organizarea altor regiuni e discutabilă, spune
liderul PD-L Bihor, convins şi el că legea organizării
regiunilor nu poate fi adoptată fără o dezbatere
serioasă.
Ba da!
Preşedintele
executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon , apără ideea regiunii
Harghita-Covasna-Mureş.
E uşor să acuzi mereu UDMR-ul, dar e şi mai evident că
actualele regiuni nu corespund câtuşi de puţin nevoilor
reale de dezvoltare regională, spune politicianul. Din punctul
său de vedere, judeţul Bihor nu are nimic în comun cu
Bistriţa Năsăud, judeţ partener in actuala formă
organizatorică. E clar, orice s-ar spune, că formula
propusă de noi e cea mai apropiată de realitate, spune
Szabo Odon, adăugând că ipoteza sa poaie fi stusţinută
cu argumente economice şi istorice.
Cum va fi redesenată
România, niciun politician nu poate spune în clipa de faţă.
Un singur lucru e sigur, trasarea noilor regiuni are toate şansele
să fie un proces îndelungat şi complicat.
Mihai Drecin,
universitar şi lider al PRM Bihor, spune că, propunând o
regiune în a cărei componenţă ar urma să intre
judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, UDMR nu face decât
să-şi urmeze consecvent propriile interese. Ei doresc să
reînfiinţeze Regiunea Autonomă Maghiară, chiar în
centrul ţării, şi alte micro regiuni autonome, la
extrema vestică, în judeţele: Bihor, Satu Mare şi Sălaj.
Având în vedere faptul că toate partidele au avut nevoie de
voturile UDMR s-au făcut multe compromisuri. Noi nu suntem pregătiţi
ca, în limitele legislaţiei europene, să ne apărăm
interesele, spune Mihai Drecin.
Sursa:
publicaţia săptămânală Spinul
Bihorean, nr. 98 din 11.03.2010, autor
Florin Budea
UDMR
a propus reorganizarea regiunilor
Judeţele mai
bogate sunt avantajate de actuala împărţire regională,
însă cele sărace, nu prea, deoarece, acestea din urmă
nu au posibilitatea de a accesa surse financiare pe lângă cele
bogate.
Din acest motiv, UDMR a
propus reorganizarea regiunilor. Fondurile europene destinate pentru
dezvoltare sunt absorbite de judeţele mari şi dezvoltate.
Astfel că acestea se dezvoltă, în continuare, iar cele sărace
rămân în urmă. Actuala împărţire regională
a fost gândită încă, în 1998. De atunci, nu a mai fost
modificată. Se şi vede acest lucru!
In această împărţire
judeţele sărace nu au nici o şansă de aliniere.
Dacă ne privim la ultimii 10 ani, atunci vom observa că
indicatorii arată că judeţele mari au absorbit
majoritatea fondurilor. Judeţele Cluj, Braşov şi
Constanţa au accesat majoritatea covârşitoare a
resurselor financiare. In actuala împărţire, regiunile nu
îşi îndeplinesc sarcinile.
Marko Bela: Aceste zone
ar trebui să soluţioneze împreună foarte multe
probleme culturale, de învăţământ, respectiv ar
trebui să participe împreună la concursurile de proiecte.
Deci, locuitorii de aici, au nişte tradiţii comune care ar
trebui promovate, cumva, chiar şi în acest secol 21.
Sursa: postul
de televiziune: Erdelyi TV din 24.02.2010, autor
Simon Emoke
Ce
putem realiza cu regiunile?
Ce înseamnă de
fapt regiunile de dezvoltare?
Regiunile de dezvoltare
sunt parte integrantă a grupei denumite NUTS 2, respectiv NUTS
1 - macroregiuni şi statul, NUTS 3 - judeţele şi NUTS
4 - ţinutul. Denumirea NUTS provine din prescurtarea franceză
NUTS (Nomenclature des Unites Territoriales Statistiques).
La înfiinţare în
anul 1988, NUTS a reprezentat o statistică a UE, având rolul
de a contribui la delimitarea teritorială. In cele mai multe
state membre ale UE, graniţele regionale coincid cu administraţiile
locale. Nu este cazul României care, în baza deciziei din 1988 a
decis crearea NUTS 2 - respectiv şapte regiuni de dezvoltare însă
fără a avea administraţie proprie, acest palier rămânând
la nivel de administraţii locale.
Pe unele paliere de
activitate au fost înfiinţate agenţii regionale (în
principiu conform finanţărilor europene), respectiv în
domeniul mediului, agriculturii, instituţiei statistice şi
a dezvoltării
Concret, administraţia
locală şi decizia politică a rămas la nivelul
judeţelor
Este posibil ca odată
cu organizarea regională acest lucru să sufere modificări.
Astfel, dacă organizarea regiunilor de dezvoltare ar fi corelată
cu administrarea noilor regiuni (context în care administraţiile
judeţene şi-ar înceta activitatea) regiunile şi-ar
schimba statutul în cadrul UE devenind adevărate administraţii
unitare şi nu regiuni statistice virtuale.
In această situaţie
nu ne este indiferent care vor fi graniţele şi nici de ce
regiune vom aparţine.
Propunerea de
regionalizare iniţiată de UDMR se referă la maghiarii
din Ardeal
Deşi iniţiativa
UDMR din noiembrie 2008, precum şi propunerea adoptată de
Senatul României din data de 12 februarie a.c. nu face referire la
acest aspect, declaraţiile de presă tot mai insistente ne
confirmă această intenţie. Nu este exclus ca la sfârşitul
procedurilor să fie desfiinţate judeţele. Dacă
se va ajunge la un astfel de final, respectiv ca aceste noi regiuni
să cuprindă adevărate instituţii de drept şi
administrative atunci noi maghiarii trebuie să luăm în
calcul şi criteriile etnice.
Oricum ar fi creionate
noile regiuni, noi maghiarii vom avea o proporţie mai mică,
comparativ cu ceea ce avem acum în interiorul judeţelor. In
situaţia Tinutului Secuiesc, după o pauză de 52 de
ani avem posibilitatea să reînviem o administraţie locală
unitară a regiunii, iar prin drepturile administrative am putea
obţine ulterior o formă a autonomiei apropiată de
autonomia teritorială.
Insă, dacă ne
referim la statistica locuitorilor celor trei judeţe (n.l. care
ar putea aparţine de Tinutul Secuiesc)realizată în 2002,
atunci am realiza faptul că numărul maghiarilor din cele
trei judeţe se ridică la 59%. Singurul judeţ care ar
avea efecte pozitive ar fi Mureşul unde maghiarii reprezintă
39%, în timp ce în Harghita suntem 84%, iar în judeţul
Covasna 74%.
In situaţia unei
posibile regiuni formate din judeţele Bihor, Satu Mare şi
Sălaj, maghiarii ar reprezenta 29%, în timp ce pe structura
actualelor judeţe, în Satu Mare maghiarii reprezintă 35%,
în Bihor 26% şi în Sălaj 23%. Această variantă
nu este agreată de partenerii de coaliţie, membrii PD-L,
demonstrate şi de alocuţiunile preşedintelui formaţiunii
PD-L din Camera Deputaţilor - Daniel Buda. Acesta susţine
necesitatea alipirii judeţului Sălaj de regiunea de nord a
Ardealului, respectiv cea a Clujului. In schimbul acestui judeţ
Partium ar primi în compensare judeţul Maramureş.
Localităţile
estice din judeţul Sălaj aparţin mai degrabă
regiunii Cluj - fiind locuite în majoritate de români, în timp ce
partea vestică - locuită în majoritate de maghiari ar
corespunde judeţelor Satu Mare şi Bihor.
Această împărţire
ar fi dezavantajoasă pentru judeţele partium, însă
ar ajuta cetăţenii maghiari din judeţul Maramureş
- respectiv maghiarii ar ajunge într-o regiune mai puternică.
In proiectul UDMR în regiunea de Nord a Ardealului constituită
din judeţele Cluj, Bistriţa Năsăud şi
Maramureş, maghiarii reprezintă 12%, în timp ce
individual, pe judeţe precum Cluj, Sălaj sau Bistriţa
Năsăud aceştia reprezintă 16%.
La toate acestea mai adăugăm
şi faptul că, la această ultimă regiune centrul
ar fi Clujul, în timp ce în varianta care include Maramureş,
lujul va trebui să împartă supremaţia cu Baia Mare.
In prezent raportul maghiarilor în judeţe este următorul:
Cluj - 17%, Bistriţa Năsăud - 6$%, Maramureş -
9%. Judeţul Cluj ar fi avantajat în varianta unei regiuni cu
judeţul Sălaj.
Desigur, reorganizarea
regională a României nu are ca motor criteriile etnice.
Potrivit normelor europene, înfiinţarea regiunilor are la bază
criterii geografice, de mediu, economice, istorice, culturale, etc.
Proiectul UDMR, cu excepţia regiunii de nord, corespunde
acestor criterii. Pentru a obţine tot ceea ce şi-a propus
proiectul, zona de nord pare a fi o rămăşiţă.
Regionalizarea produce
efecte pozitive la nivelul maghiarilor din Ardeal?
Consider că în
situaţia în care acestea vor rămâne şi pe viitor
doar regiuni de dezvoltare, fără competenţe
administrative, răspunsul este da.
Nu în ultimul rând,
pentru o mai bună împărţire a fondurilor, ar fi
necesar ca centrele să aparţină unor localităţi
importante.
In situaţia în
care regiunile şi-ar extinde competenţele şi în
domeniul administrativ, judeţele maghiare din Ardeal ar fi
dezavantajate. Deşi, la nivelul celor 16 judeţe, actuala
structură pare neputincioasă, se confruntă cu multă
birocraţie, totuşi acest regim este mai avantajos, este
cea mai bună posibilitate de a avea avantaje şi de a putea
să intervenim în problemele locale.
Putem avea
reprezentativitate la nivelul mai multor consilii judeţene,
fiecare judeţ are propriile instituţii de învăţământ
şi cultură ceea ce ne măreşte şansele de
participare şi decizie.
In situaţia
regiunilor mari, poziţia maghiarilor s-ar diminua. In Tinutul
Secuiesc, în Partium, în partea de sud sau nord a Ardealului, iar
de Banat nici nu mai vorbim. Autonomia teritorială a Tinutului
Secuiesc (văzută de cei mai mulţi realizată pe
criterii etnice) nu ar fi înlocuită de o regiune de dezvoltare
cu o puternică autonomie administrativă în care românii
ar fi reprezentaţi în proporţie de 40% sau ar fi fost
reprezentaţi conform statisticilor realizate în 2002. Ar putea
eventual să existe corecţii, în sensul că regiunile
nou create ar permite ca în interiorul lor să apară
regiuni mai mici cu administraţie proprie. Dacă noile
graniţe propuse corespund criteriilor etnice însoţite de
administraţii autonome, există şanse ca cu ajutorul
politicului totul să rămână neschimbat.
Deci, reducerea
teritorială a regiunilor de dezvoltare nu este ceva rău,
doar în situaţia în care nu creăm şi administraţie
teritorială. Părerea mea este că ar trebui să
susţinem ca administraţia şi puterea politică să
fie lăsată în sarcina judeţelor, în condiţiile
în care împărţirea teritorială a maghiarilor din
Ardeal este prea fărâmiţată.
Sursa: www.manna.ro
din 24.02.2010 , autor Czika Tihamer
Sacrificarea
Maramureşului
Reorganizarea
regiunilor de dezvoltare nu este altceva decât o prefaţă
a unui proces mult mai complex denumit reîmpărţirea
administrativ-teritorială a României. Partidele guvernamentale
au bătut palma pentru 16 regiuni (nu 9, nu 12, cum s-a
vehiculat în urmă cu un an). Udemeriştii au fot cei care
şi-au dorit un număr cât mai mare de regiuni, astfel încât
să existe un multiplu de trei în algoritmul reorganizării.
Aşa a fost posibilă recomasarea judeţelor Harghita,
Covasna şi Mureş, care va duce la reînfiinţarea
controversatei Regiuni Autonome Maghiare din perioada septembrie
1952 - februarie 1968. Evident, capitala de regiune va fi adjudecată
de Târgu Mureş.
In partea de nord a
Transilvaniei se vor înfiinţa alte două regiuni. Cel mai
probabil, ele vor fi alcătuite din Cluj, Bistriţa şi
Maramureş, respectiv Bihor, Sălaj şi Satu Mare. Este
cât de poate de evident faptul că judeţele din prima urnă
valorică (Cluj şi Bihor) vor asigura şi comandamentul
regiunilor.
Cum a pierdut Baia Mare
şansa de a deveni capitală de regiune? Foarte simplu. Aşa
cum a pierdut şi toate finanţările în infrastructură,
ceea ce a transformat judeţul nostru într-o zonă
subdezvoltată, plină de istorie şi mister. Singura
variantă câştigătoare era combinaţia Maramureş,
Satu Mare, Bistriţa, dar cine a mai văzut două săbii
într-o teacă? Pentru ca Oradea să prindă primul loc
în grupă, trebuia să fie despărţită de
Cluj, iar asta nu se putea face decât prin sacrificarea Maramureşului.
Consecinţele pe
termen mediu vor viza redimensionarea (ca personal şi logistică)
a instituţiilor descentralizate, a Consiliului Judeţean, a
Prefecturii etc. et,. Asta înseamnă o reducere consistentă
a numărului de bugetari (deci şomaj!) şi economii
substanţiale pe zone administrative.
Cei care îşi fac
iluzii că toate acestea nu se vor petrece să nu uite că
preşedintele Băsescu a anunţat ferm obiectivul pentru
al doilea mandat: reforme (politice), reforme (administrative),
reforme (militare).
Sursa:
cotidianul Glasul Maramureşului
din 17.02.2010, autor Dorin Stef
PDL
acceptă Tinutul Secuiesc sub formă de judeţ nou
Reîmpărţirea
teritorială a României în 16 microregiuni de dezvoltare, începând
cu 2012, la propunerea UDMR, a fost primită de PDL mult mai
bine decât lasă de înţeles în ieşirile publice
liderii acestui partid, reiese din declaraţiile preşedintelui
filialei clujene a Uniunii, Laszlo Attila.
Acesta a confirmat
duminică, pentru citynews.ro, că democrat-liberalii
sprijină proiectul UDMR de reîmpărţire a României
în 16 microregiuni de dezvoltare, însă cu două condiţii:
redesenarea regiunii Cluj şi acordarea de rol administrativ
noii scheme, astfel încât regiunile să devină, practic,
judeţe. Citynews.ro a relatat la sfârşitul săptămânii
trecute că Tinutul Secuiesc are şanse să fie
recunoscut oficial de România în 2012, odată cu reîmpărţirea
administrativă în 16 noi regiuni administrativ-teritoriale,
care vor grupa câte trei din actualele judeţe.
Laszlo Attila susţine
că liderul PDL Cluj, preşedintele Comisiei Juridice din
Camera Deputaţilor, Daniel Buda, i-a confirmat într-o discuţie
privată că democrat-liberalii agreează rearanjarea
propusă de maghiari, cu două amendamente. Din discuţiile
avute cu Daniel Buda reiese că ei se gândesc ca microregiunile
să aibă şi un rol administrativ. Mai este o divergenţă
pe poziţia judeţului Sălaj. In timp ce noi insistăm
să fie microregiunea Cluj - Bistriţa-Năsăud -
Maramureş, PDL vrea să fie Cluj - Bistriţa-Năsăud
- Sălaj. Astea-s divergenţele, în mare, a declarat
liderul UDMR Cluj.
Afirmaţiile lui
Laszlo sunt susţinute atât prin declaraţiile liderului
UDMR, Marko Bela, cât şi prin dezvăluirile arhitectului
planului maghiar de reorganizare teritorială a României,
Csutak Istvan. Marko Bela a declarat sâmbătă, în timpul
Consiliului Reprezentanţilor Unionali, că în privinţa
reorganizării regiunilor de dezvoltare, în Camera Deputaţilor
va avea loc o dezbatere, însă PD-L este de acord că
trebuie dublat numărul acestora, la 15-16, potrivit Agerpres.
De asemenea, Csutak
Istvan a declarat pentru citynews.ro că un acord politic de
culise între UDMR, şi PSD în privinţa regionalizării
pe sistem maghiar există deja de cel puţin patru ani, atât
secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, cât şi cel al PDL,
Vasile Blaga, confirmându-i că cele două partide îşi
doresc ca noile microregiuni să aibă şi rol
administrativ.
Deputatul Daniel Buda
afirmă că a avut, într-adevăr, o convorbire cu
Laszlo Attila, însă tema discuţiei a fost întărirea
capacităţii de absorbţie de fonduri pe care ar avea-o
noile regiuni. Buda a subliniat, însă, că reorganizarea
propusă de maghiari nu se va putea face pe criterii etnice
şi a opinat că proiectul celor 16 microregiuni, adoptat
deja în mod tacit de către Senat, ar trebui respins în Cameră.
Vreau să ne înţelegem:
aceasta (schema celor 16 microregiuni - n. red.) este o propunere a
UDMR, iar orice formă trebuie să respecte prevederile
Constituţiei. In niciun caz nu putem accepta reorganizarea pe
criterii etnice, a declarat Buda. Intrebat dacă în discuţia
cu Laszlo Attila subiectul a fost legat de acordarea de capacitate
juridică noilor judeţe şi de redesenarea regiunii
Cluj, Daniel Buda a nuanţat informaţiile. Discuţiile
s-au purtat în jurul întăririi capacităţii de
absorbţie de fonduri. Cred că, dată fiind noua
configuraţie politică (prezenţa UDMR la guvernare -
n. red.), acest proiect ar trebui respins sau amendat în mod
consistent, astfel încât să răspundă unor exigenţe
ale momentului. Dacă în Camera Deputaţilor nu se va
ajunge la un consens, ar fi mai bine să fie respins, urmând ca
Guvernul să vină cu un alt proiect, în conformitate cu
cerinţele europene şi după efectuarea unor studii de
impact, a declarat Buda.
Atât liderul PDL,
premierul Emil Boc, cât şi Daniel Buda au atacat duminică
subiectul reorganizării teritoriale care ar urma să dea naştere,
de facto, Tinutului Secuiesc, în două interviuri anunţate
să apară în aceeaşi zi. Astfel, Boc clarifică
problemele privind relaţiile cu UDMR şi discuţiile
referitoare la regiunile de dezvoltare într-un interviu ce va fi
difuzat luni de Mediafax, iar Daniel Buda comentează cerinţele
UDMR într-un interviu pentru Ziua de Cluj, programat tot pentru
luni.
Sursa:
www.citynews.ro/mures
din 14.02.2010, autor Vlad Alistar
V.
Articole privind propuneri de
modificare a Legii electorale
Crin
Antonescu, Ion Iliescu şi Marko Bela vor să schimbe VOTUL
UNINOMINAL
Pro Democraţia a organizat, săptămâna trecută,
o dezbatere pe tema votului uninominal. In cadrul acesteia, au fost
prezentate rezultatele unui sondaj CCSB, care dovedesc fie că
alegătorul român este complet neinteresat de senatorul/
deputatul care îl reprezintă în Parlamentul României, fie că
sistemul este atât de complicat şi ineficient, încât
electorul pierde urma alesului, care ar trebui să-l reprezinte.
Indiferent de situaţie, atât marea masă a electoratului,
cât şi liderii partidelor politice vor schimbarea actualului
sistem - vot uninominal cu reprezentare proporţională.
Potrivit sondajului
CCSB, prezentat de Pro Democraţia, 78% dintre respondenţi
nu ştiu numele deputatului care le reprezintă colegiul în
Parlament, 89% nefiind la curent cu numele senatorului trimis de
colegiul lor în legislativ. De asemenea, cei intervievaţi nu
cunosc, în proporţie de 63%, respectiv 76%, partidul din care
provine deputatul sau senatorul care îi reprezintă. Intre 71%
şi 78% dintre alegători nu s-au întâlnit niciodată
cu deputatul sau senatorul care îi reprezintă în Parlament.
în consecinţă, 70% din electorat doresc schimbarea
sistemului de vot. Dintre susţinătorii schimbării,
38% spun că sistemul cel mai indicat este votul pe liste, 30% -
sistemul de vot mixt, iar 20% - sistemul uninominal.
La rândul lor,
politicienii vor să scape de votul uninominal cu reprezentare
proporţională, actualmente în vigoare, despre care afirmă,
la unison, că şi-a dovedit limitele.
Liderii partidelor
importante au declarat pentru gândul că au deja pregătite
ori se află în fază finală proiecte legislative care
vizează modificarea legii electorale.
Părerea mea despre
votul uninominal este bună, dar vorbesc despre votul uninominal
pur, curat. Si anume, formula în două tururi. Noi am şi
luat o hotărâre în acest sens, anume că PNL susţine
votul uninominal în două tururi, la Parlament, la preşedinţia
Consiliului Judeţean şi, de asemenea, la primari, ne-a
declarat liderul liberal. El susţine că, în acest moment,
se petrece un fel de confuzie la nivelul electoratului şi nu
numai. Forma actuală, care a dezamăgit multă lume
şi şi-a reliefat inconvenientele, este luată drept
vot uninominal. Or, nu e chiar aşa. E o combinaţie care
respectă proporţionalitatea şi face relativ aleatoriu
rezultatul votului uninominal. Părerea mea de principiu este că
trebuie să mergem pe o variantă clară.
Antonescu spune că
este de ales între proporţionalitate - vot pe liste , şi
principiul uninominalului adevărat, în sensul că, într-adevăr,
cine câştigă colegiul din două tururi, acela e
parlamentar. PNL a luat hotărârea să suţină cea
de-a doua variantă. Vom iniţia un proiect de modificare,
urmând să vedem ce poziţie au şi celelalte partide,
a mai spus Antonescu.
Preşedintele de
onoare al PSD s-a declarat dezamăgit de actualul sistem de vot,
care este evident că trebuie schimbat. In partid se lucrează
la un astfel de proiect, inspirat din experienţa germană.
Sistemul îmbină votul uninominal cu votul pe listă,
variantă care sporeşte avantajele şi diminuează
dezavantajele votului uninominal simplu, ne-a declarat Iliescu.
Fostul preşedinte social-democrat mai spune că este o temă
care merită discutată pentru a se găsi un numitor
comun. Oricum, actualul sistem promovat la repezeală s-a
dovedit ineficient. Proiectul nostru elaborat de un grup coordonat
de Adrian Năstase este foarte interesant şi poate deveni o
bază de discuţii, a precizat Ion Iliescu.
Preşedintele UDMR
Marko Bela a afirmat într-o conferinţă de presă că
actualul sistem de vot uninominal este unul fals, declarându-se
pentru o schimbare rapidă şi radicală a sistemului
electoral. Sistemul vechi era mai bun, vă spun sincer. A
asigurat o intrare de pe listă. Nu s-a creat această
contradicţie, că eşti reprezentantul colegiului
şi totuşi ai ieşit minoritar acolo, pe locul doi sau
trei, şi cel care a ieşit pe locul întâi nu a intrat în
Parlament. Nu e nicio problemă dacă iau în considerare că
voturile au existat în altă parte. Dar, totuşi, e un fals
sistem uninominal, a declarat Marko Bela.
El a precizat că
UDMR propune schimbarea sistemului electoral, după modelul prin
care sunt aleşi preşedinţii consiliilor judeţene:
Un sistem prin care să existe colegii uninominale cu un singur
tur de scrutin, dar din care să intre întotdeauna cel care a
obţinut primul loc şi dacă este vorba despre o
majoritate relativă. Pentru echilibrare şi pentru a nu
risipi voturile partidelor am face şi o listă naţională.
Prin echilibrare să intre de pe o listă naţională
câteva persoane, conform procentajului obţinut, a specificat
liderul UDMR.
La rândul său,
Gyorgy Frunda crede că sistemul cel mai bun ar fi un sistem
preferenţial pe liste. Ceea ce înseamnă ca la nivelul
judeţelor să existe liste, fiecare partid putând propune
de două-trei ori mai mulţi candidaţi decât numărul
de locuri al deputaţilor, respectiv senatorilor. Aceştia
s-ar afla pe liste în ordine alfabetică şi, astfel, alegătorul
ar avea posibilit atea să aleagă dintre candidaţii înscrişi
pe cel care îl consideră cel mai bun. O modalitate de a putea
alege nu numai între candidaţii diferitelor partide, ci şi
între candidaţii aceluiaşi partid, a explicat Frunda.
El spune că mai
există o variantă în care jumătate dintre candidaţi
ar fi aleşi nominal, iar jumătate pe liste. Dar cred că
este un sistem mixt fără roade, pentru că în
ţări care au astfel de sistem, Ungaria de exmplu, vedem că
uninominal nu intră nici 10 procente dintre candidaţi, a
conchis Gyorgy Frunda.
Sursa:
cotidianul Gândul, nr. 1723 din 29.11.2010,
autor Marian Sultănoiu
Reînvierea
votului pe listă ameninţă uninominalul
PSD va demara în
această săptămână procedurile parlamentare de
modificare a legii electorale. Scopul este reapariţia parţială
a votului pe listă. Schimbarea este susţinută de
UDMR, dar şi de unii parlamentari PDL.
Preşedintele PSD,
Victor Ponta, a declarat ieri că partidul său va propune
reintroducerea votului pe listă pentru jumătate din Camera
Deputaţilor, Senatul urmând să cuprindă reprezentanţi
ai autorităţilor locale. De asemenea, preşedintele
UDMR, Marko Bela, a declarat recent că Uniunea ar putea lansa
propria variantă de modificare a legii electorale. Votul
uninominal nu este favorabil Uniunii pentru că ajută
partidele mari, dar senatorul Gyorgy Frunda a explicat că este
necesară schimbarea sistemului de vot şi din alte motive:
S-a ajuns, în mod paradoxal ca în Parlament să intre candidaţii
de pe locurile 2,3 şi 4, iar unii, care au câştigat
alegerile, au rămas acasă.
El
spune că legea actuală este o lege proastă şi
pentru că încurajează traseismul politic şi adaugă
că cea mai bună variantă ar fi votul mixt de tip
german sau ungar, adică jumătate de Cameră prin vot
uninominal, iar cealaltă jumătate pe listă. Actuala
lege electorală cuprinde articole neconstituţionale, aşa
că ea trebuie modificată neapărat până la următoarele
alegeri, fie că vor avea loc la termen sau nu. Potrivit
procedurilor parlamentare, se va constitui o comisie electorală
care trebuie să cuprindă toate partidele parlamentare
pentru a iniţia proiectul de modificare. Gradul mare de
complexitate a fiecărui sistem electoral în parte ar prelungi
extrem de mult negocierile dacă fiecare partid ar încerca să-şi
promoveze singur proiectul de lege până în plen.
In PDL părerile
sunt împărţite: unii vor vot uninominal în două
tururi, alţii, vot mixt sau chiar numai pe liste. Senatorul PDL
Orest Onofrei a declarat acum două zile că votul
uninominal aşa cum a fost introdus în 2008, s-a dovedit a fi
un eşec. A scăzut foarte mult răspunderea partidelor
politice şi a produs mari distorsiuni ale voinţei
poporului, a subliniat Onofrei. Mircea Toader, liderul deputaţilor
PDL, îmbrăţişează, în schimb, soluţia
propusă de PSD: Eu prefer varianta combinată, vot şi
pe liste şi uninominal, pentru că trebuie satisfăcute
şi nevoile şi cerinţele partidului de a impune oameni
valoroşi pe liste, dar şi pe cele ale alegătorilor, a
spus Toader. In acelaşi timp, colegul său de partid,
vicepreşedintele Ioan Oltean, a ţinut să precizeze că
nu s-a discutat în PDL despre modificarea legii electorale. Nu este
momentul oportun pentru o nouă lege electorală.
Au apărut unele
disfuncţionalităţi în aplicarea votului uninominal.
Dar nu putem proba acest sistem de vot decât după câteva
scrutine, să avem o imagine generală asupra fenomenului
electoral, a mai spus Oltean. Acest punct de vedere este împărtăşit
şi de europarlamentarul Cristian Preda. Revenirea la votul pe
liste ar fi un handicap pentru România.Eu aş merge pe varianta
unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, a spus
Preda. Acest tip de vot favorizează însă primii doi clasaţi,
iar PDL a trecut în ultima perioadă pe locul trei. Liberalii
susţin că este prea devreme să se vorbească
despre modificarea legii electorale. Partidul nostru susţine un
principiu care trebuie să fie aplicat în toate legile
electorale: votul să fie proporţional. Actuala lege
respectă acest principiu, a declarat deputatul Mihai Voicu.
Directorul executiv al
IPP, Adrian Moraru, crede că liderii partidelor vor să se
reîntoarcă la votul pe listă, fie şi parţial,
pentru că le este teamă de confruntarea directă în
alegeri. Le este frică să candideze uninominal, nu au încredere
în forţele proprii. Aşa că vor să se ascundă
în spatele listelor. Aşa vor beneficia de structura de partid
care va lucra pentru ei, a precizat Moraru. în schimb, preşedintele
asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, susţine
că toate partidele vor să se întoarcă la formula iniţială
a legii uninominalului. în proiectul Pro Democraţia, care a
fost preluat în 2008 de PNL, PSD şi PDL, se introducea votul
mixt, de tip german: pe listă şi uninominal. Dar, în urma
negocierilor din 2008, partidele au ales un vot uninominal
nefericit, de tip românesc, a declarat Pârvulescu. Acesta a mai
spus că, nu trebuie făcute decât mici modificări la
legea actuală. Doar se va introduce principiul proporţionalităţii,
iar votul va reflecta dorinţa electoratului, a spus Pârvulescu.
Legea actuală
spune că din fiecare colegiu trebuie să plece spre
Parlament un deputat şi un senator. Candidatul care reuşeşte
să obţină 50% plus 1 din voturi în colegiul său
intră în Parlament în prima etapă, restul voturilor din
colegii se adună la nivel judeţean în etapa a doua şi
trimit în Parlament alţi candidaţi, iar numărul de
voturi rămas la judeţe se adună la nivel naţional
şi stabileşte ultimii câştigători în etapa a
treia. Astfel, în ciuda faptului că alegătorul alege un
nume, rezultatele votului se transformă, la nivel jude ţean
şi naţional, în liste de nume, dar de această dată
stabilite nu de partide, ci de numărul de voturi obţinut
de reprezentanţii uninominali ai diferitelor partide.
Sursa:
cotidianul România liberă din 29.09.2010, autori
Costel Oprea, Diana Lazar
UDMR
propune modificarea legii electorale
UDMR se pregăteşte
să propună în coaliţie modificarea legii electorale,
pregătit în acest sens un proiect de lege. Preşedintele
Uniunii, Marko Bela, a arătat la şedinţa Consiliului
Reprezentanţilor Unionali (CRU) , sâmbătă, 25
septembrie, că deocamdată, discuţiile despre
parlamentul unicameral sunt vorbărie demagogică.
Nu văd să se
ajungă la o părere omogenă. Am vrea modificarea
constituţiei dar nu cred că vom reuşi în lunile ce
vin. Sunt multe discuţii şi puţine fapte. UDMR va
propune modificarea legii electorale, un sistem proporţional
transparent de candidare şi reprezentare şi care va duce
la un parlament mai bun. UDMR va avea grijă să candideze
cu oameni pregătiţi. Vom propune modificarea legii
electorale şi vom prezenta un proiect de lege, a precizat
liderul UDMR.
UDMR s-a adunat astăzi
la şedinţa CRU, unde s-au discutat inclusiv posibilitatea
ieşirii de la guvernare. Insă reprezentanţii Uniunii
mai au câteva deziderate de îndeplinit, printre care legea învăţământului
şi legea minorităţilor, astfel că deocamdată
nu se pune problema ieşirii din coaliţie.
CRU a avut loc în 25
septembrie, la Târgu Mureş.
Sursa:
www.citynews.ro
din 25.09.2010, autor Adelina Burcea
Un
PDL-ist dă tonul revenirii la votul pe liste
Senatorul Orest Onofrei
deschide discuţia despre reintroducerea votului proporţional.
Senatorul PDL Orest
Onofrei propune reîntorarcerea la alegerea parlamentarilor pe liste
de partid. El a anunţat că va iniţia o propunere
legislativă pentru reintroducerea votului proporţional.
Propunerea sa nu are susţinerea oficială a PDL.
Democrat-liberalii însă
iau în calcul o variantă de vot mixt. Această variantă
este susţinută şi de PSD. Voi iniţia un proiect
de lege împreună cu parlamentari din toate partidele pentru
revenirea la votul proporţional, a declarat senatorul PDL de
Suceava, Orest Onorfrei.
Sefii săi de la
partid spun că nu susţin un demers prin care să se
renunţe la uninominal. Gheorghe Flutur, preşedinte al PDL
Suceava şi prim-vicepreşedinte al democrat-liberalilor,
spune că nu se pune problema renunţării la
uninominal. Nu, nu a fost discutată în partid o asemenea
propunere. PDL a susţinut întotdeauna votul uninominal. Putem
discuta eventual o perfecţionare a uninominalului, dar nici
vorbă de reîntorcerea la listă, a declarat Gheroghe
Flutur pentru EVZ.
Neoficial, liderii PDL,
presaţi de scăderea în sondaje, ar suţine revenirea
la votul pe liste. Surse din PDL au declarat că actualul sitem
de vot este o loterie şi partidul ar fi dezavantajat. Din acest
motiv, PDL ia în calcul varianta de vot mixt: jumătate din
parlamentari aleşi pe listă, jumătate uninominal.
Schimbarea legii electorale a fost discutată şi cu UDMR.
De altfel, Marko Bela,
preşedintele Uniunii, s-a pronunţat recent pentru
revenirea la liste. Votul uninominal este greşit, UDMR va
propune modificarea legii, ca să fie un sistem proporţional
transparent, a declarat Marko.
Varianta votului mixt
este susţinută şi de PSD. Noi vom sprijini mai degrabă
votul mixt, tip german: jumătate pe liste, jumătate
uninominal pur. şi îl vom ruga pe Cristian Pârvulescu să
fie de acord să conducă acest proiect. Oricum, nu mai vrem
sistemul actual!, a declarat Ponta pentru EVZ.
Propunerea senatorului
PDL vine la doar câteva zile după ce şeful statului,
Traian Băsescu, a repus pe tapet ideea modificării legii
electorale în sensul adoptării unei variante de uninominal
pur.
Sursa:
cotidianul Evenimentul zilei din
27.09.2010, autor Florin Ciornei
Francisc
Halasz, preşedintele UDMR Timiş: Un partid care neaga ca
vrea sa fie la putere minte!
Liderul UDMR Timis,
Francisc Halasz, recunoaste ca organizatia pe care o conduce nu mai
poate trece de pragul electoral fara ajutorul celorlalte minoritati
locale. Ce planuri au maghiarii in Timis si in Romania puteti afla
din interviul urmator.
- Cum se pozitioneaza
UDMR fata de evenimentul petrecut in 15 martie la Miercurea Ciuc,
anume spanzurarea papusii care il intruchipa pe Avram Iancu?
- Aceasta situatie
intra in categoria acelor evenimente care cred ca, intr-o lume
civilizata, de organizatii democratice nu poate fi tolerata. Chiar
daca nu avem neaparat pareri pozitive despre o personalitate, nu
cred ca astazi, in secolul XXI, acesta este modul potrivit de
manifestare a acestor opinii. O astfel de opinie poate fi exprimata
in scris sau oral in termeni civilizati. Cred ca asemenea
manifestari nu isi au locul. Dincolo de asta, in istoria noastra
putem gasi multe momente in care am fost in conflict, dar daca ne
raportam mereu la aceste momente, inseamna ca viitorul va fi
compromis. Ele trebuie discutate la nivel de istorici, nu trebuie sa
ne ascundem, aceste momente au existat. Repet: aceste manifestari nu
sunt normale, chiar daca avem pareri negative despre un anume
eveniment.
- Asistam la o
faramitare a bazinului electoral al UDMR. Au aparut pe langa UDMR
alte doua formatiuni politice. Mai aveti aceeasi forta de negociere?
- Daca ne uitam la
programele politice ale diferitelor factiuni politice maghiare, o sa
constatam ca scopurile finale sunt aceleasi: autonomia pe criterii
etnice, autonomia culturala si autonomia personala. Diferentele
intre factiuni sunt date de modul in care se doreste a fi obtinute
aceste drepturi. UDMR a dovedi ca este adeptul pasilor marunti.
Poate ca unii si-au pierdut rabdarea, pentru ca totusi lucrurile se
misca destul de incet - au trecut deja 20 de ani de la revolutie, de
cand vorbim de aceste forme de autonomie. Noi dorim sa obtinem
aceste drepturi prin lege, adica sa fie legiferate, iar aici
partidele romanesti sunt reticente. Pana reusim sa ii convingem ca
aceste drepturi nu se indreapta impotriva comunitatilor romanesti,
ci reprezinta cel mult o discriminare pozitiva fata de minoritati,
trece mult timp.
- Pai tocmai de aceea
au aparut aceste factiuni, mai radicale, Partidul Civic Maghiar si
Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care vor rezultate mai
rapide
- Este vorba despre
oameni care si-au pierdut rabdarea. Ei nu cred ca participarea la
guvernare a UDMR va aduce rezultate in aceasta lupta pentru
autonomie. Ei cred ca, aflat la guvernare, UDMR si-a pierdut
capacitatea de apelare la structurile europene pentru a pune
presiune asupra autoritatilor romane de a accepta aceste forme de
autonomie. La inceput a fost vorba doar despre o opozitie in sanul
partidului, dar apoi ea s-a externalizat si a dus la formarea
primului partid despre care vorbeati, Partidul Civic Maghiar. Cel
de-al doilea este in curs de constituire si este format in jurul
personalitatii lui Laszlo Tokes.
- Dar Tokes nu a fost
membru al UDMR Timis?
- Domnul Tokes este
membru al UDMR Timis. Daca a semnat lista de adeziune la celalat
partid, si-a pierdut aceasta calitate.
- Acest lucru se
intampla automat? Sau trebuie exclus din UDMR?
- Este o chestie de
interpretare. Regulamentul de functionare al UDMR spune ca daca
cineva nu isi plateste cotizatia o anumita perioada, isi pierde
calitatea de membru.
- Si Tokes nu a platit-o?
- Eu nu am cunostinta
ca Laszlo Tokes sa isi fi platit cotizatia pe anul trecut.
- La alegerile locale
din 2008 ati participat alaturi de celalte minoritati la alegeri.
Aveti de gand sa faceti acelasi lucru si in 2012?
- Noi, pana in momentul
de fata, am mers pe aceasta idee. Ne intalnim periodic cu celelalte
minoritati, in special cele slave. S-ar putea sa inlocuim
comunitatea italiana cu cea slovaca. Deocamdata, preconizam sa
mergem impreuna la alegeri. Asta pentru ca, pentru noi, acest prag
electoral de 5% este greu de atins, desi ponderea noastra a
maghairilor se cifreaza undeva la 7 %. Asta si pentru ca votul etnic
in Banat functioneaza cel mai putin din toate regiunile tarii. Mai
mult, inregistram si o scadere a populatiei maghiare. Din pacate,
ungurii nostri traiesc in proportie de 65% in casatorii mixte si
asta e drumul cel mai drept spre asimilare. In aceste conditii, avem
nevoie de sprijin de la celelalte minoritati pentru a atinge acel
prag de 5% care sa ne permita accesul in consiliile locale si in cel
judetean.
- Ce
asteptari aveti de la alegerile din 2012?
- Daca ne referim la
alegerile locale, atunci tinta cea mai clara este sa revenim, dupa 8
ani, la Consiliul Judetean . In 2008 am fost foarte aproape, ne-au
lipsit 27 de voturi. De aceea va spun ca acest prag de 5% este o
realitate cruda pentru noi. Sa constati ca voturile a 11.600 de
oameni care au votat cu UDMR nu coneaza, ba mai mult sunt folosite
de alte formatiuni politice, nu e tocmai placut.
- Va ganditi la
intelegeri si cu alte partide politice?
- Probabil ca
intelegeri pre-electorale vom face doar cu minoritatile. In ceea ce
priveste eventuale intelegeri post-electorale suntem deschisi
colaborarii cu oricine.
- UDMR este formatiunea
politica din Romania care a stat cel mai mult la guvernare Cu mici
pauze ati fost mereu la guvernare. Cat e de vinovat UDMR pentru
situatia in care se afla Romania in prezent?
- Responsabilitatea
guvernarii ne-am asumat-o mereu. Suntem cei mai longevivi la
guvernare Ce sa facem daca partidele romanesti obosesc repede, din
patru in patru ani, si au nevoie de repaos? Intodeauna cand am fost
la guvernare, dincolo de urmarirea obiectivelor specifice
comunitatii maghiare, ne-am implicat si in rezolvarea problemelor
generale ale tarii. Desi am fost cu toata lumea la guvernare pana
acum, eu vreau sa spun ca intotdeauna cand ne-am angajat in actul de
guvernare, nu am schimbat macazul la jumatate de drum si am fost
fideli unui principiu pana la sfarsitul mandatului. Asta e un lucru
foarte important pentru ca lumea spune ca suntem neseriosi pentru ca
am trecut ba cu unii, ba cu altii. Mai mult, UDMR a intrat in
Parlament prin forte proprii, nu ne-am urcat pe listele altora.
- Dar trebuie sa le dam
dreptate si celor care spun ca UDMR a santajat mereu puterea pentru
a-si atinge scopurile
- Eu cred ca o
organizatie politica ce neaga faptul ca vrea sa fie la putere, sa
conduca, sa guverneze, minte! Toata lumea participa la viata
politica pentru a conduce. Ma deranjeaza comparatia guvernarii cu
ciolaniada Este clar ca acela care e la putere are in mana resursele
unei tari. Dar eu cred ca am demonstrat prin ministrii nostri, prin
primari, ca atunci cand am acupat vreo functie nu am facut-o doar
pentru unele avantaje economice, ci am avut si responsabilitatea
ocuparii acelei functii. Acum ce sa facem, cu cei 7% nu putem sa
guvernam singuri Romania Sigur, in utimii ani, in Romania nici un
partid nu a obtinut majoritate la alegeri asa ca a fost nevoie de
UDMR pentru crearea unei coalitii care sa fie capabila sa guverneze.
- Sunteti prea diplomat
Este santaj sau nu?
- Eu zic ca nu e santaj.
- Dar ce e?
- Eu nu consider ca
acele drepturi pe care noi le cerem reprezinta o problema de santaj.
E deranjant ca in conduita partidelor romanesti nu exista o
consecventa in politica fata de minoritati. PNL-ul, cand am fost
impreuna la guvernare, a spus ca legea minoritatilor este in regula.
Acum, cand sunt in opozitie, spun ca nici vorba, nu se p oate asa
ceva Acest dualism trebuie sa dispara. Asa cum trebuie sa dispara si
accentele nationaliste, pentru ca vezi-doamne, in Transilvania devii
simpatic daca spui ceva rau de unguri. Pana cand aceste metehne nu
vor disparea, eu cred ca partidele politice infiintate pe criterii
etnice sunt necesare in Romania. Dar sa nu credeti ca tot ceea ce
s-a obtinut pana acum pentru minoritati a fost primit pe tava. Ne-am
luptat pentru tot. Daca nu era o permamenta presiune pe partidele
din guvern, nu obtineam tot ceea ce am obtinut pana acum.
- Vreti sa spuneti ca e
presiune, nu santaj?
- Hai sa-i spunem ca e
presiune, daca vreti dumneavoastra
- Cat de normal vi se
pare ca o persoana care are cetatenie maghiara sa poata conduce o
institutie a statului roman?
- Raportul statului
fata de persoana cu dubla cetatenie este diferentiata in Europa. Un
stat democratic, cum este Germania, nu tolereaza dubla cetat enie.
Sunt tari unde aceasta dubla cetatenie nu reprezinta o problema. Eu
cred ca pot sa obtin cetatenia maghiara si sa raman sa traiesc aici
in Romania.
- Conducand institutii
publice romane?
- Eu imi desfasor
activitatea aici, in aceasta tara, platesc impozi te aici. In funtea
institutiei fac politica statului roman. Daca se descopera ca fac
altcvea, atunci putem avea o astfel de discutie. Eu imi fac datoria
fata de aceasta tara, chiar daca am si cetatenia maghiara pe langa
cea romana. Mi se pare firesc sa existe aceasta incredere in mine ca
imi voi face datoria fata de Romania.
- Dar v-ati luat
cetatenia maghiara?
- Inca nu. Am pregatit
toate actele pentru ca sa le depun pentru a obtine si cetatenia
maghaira.
- Veti lua si pasaport
maghiar?
- Este o buna intrebare
Pasaportul maghiar reprezinta un avantaj daca vrei sa calatoresti in
SUA sau Canada, pentru ca nu iti trebuie viza. Si in plus, daca
circuli in Europa si prezinti un document romanesc, atragi de multe
ori nu tocmai priviri bune.
- Iar nu imi raspundeti
Va luati pasaport maghiar sau nu?
- Nu stiu. Chiar nu
m-am gandit!
- S-a constituit
aceasta alianta USL. In ce masura va tenteaza o colaborare cu ei?
- In mometul de fata
exista aceasta coalitie a opozitiei, care, intr-adevar reprezinta o
forta pe scena politica de la noi. Si acestora, ca sa ajunga la
guvernare le lipsesc cei 5-6% Probabil ca de aceea ne curteaza pe
noi.
- Schimbati barca?
- Deocamdata, nu se
pune problema. Nu pana la alegerile parlamentare din 2012. Asta
chiar daca si noi stim ca aceasta guvernar ea nu ne-a priit foarte
mult.
- Bun, si dupa alegeri?
- Dup a alegeri, totul
este posibil
Sursa: www.opiniatimisoarei.ro
din 25.03.2011, autor Ciprian Voin
Coaliţia
reduce pragul electoral pentru UDMR
Deşi ministrul
Elena Udrea susţinea miercuri că protocolul Coaliţiei,
proaspăt semnat de preşedinţii PDL, UDMR, UNPR şi
de liderul minorităţilor, nu conţine nici un document
suplimentar, peste câteva zile, luni, aceleaşi personaje îşi
vor pune semnăturile pe anexa protocolului, care ar cuprinde,
potrivit unor surse guvernamentale, în afară de calendarul
adoptării priorităţilor legislative, detalii legate
de modificarea sistemului electoral.
Astfel, aşa cum
s-a specificat deja de principiu în protocolul oficial al Coaliţiei,
vor fi modificate legislaţia electorală şi Legea
administraţiei publice locale. Astfel, primarii vor fi aleşi
uninominal într-un singur tur de scrutin, după modelul preşedinţilor
de Consilii Judeţene, şi vor face parte din Consiliul
Local, pe care îl vor prezida. Pragul electoral pentru alegerile
locale va fi redus de la 5% la 3%, la cererea UDMR, maghiarii
justificându-şi solicitarea prin dorinţa de a asigura
reprezentarea comunităţii maghiare la nivelul administraţiei
locale în toate comunităţile unde trăiesc maghiari.
In ceea ce priveşte
alegerile parlamentare, vor fi redesenate colegiile electorale, dar
asta după alegerile locale, PDL aşteptând să vadă
ce primării va câştiga în iunie 2012. Si sistemul de vot
se va modifica, înţelegerea partidelor din Coaliţie fiind
aceea de a susţine sistemul uninominal mixt, după modelul
german. Acesta presupune ca o parte din candidaţi să
participe la alegeri pe listă, desemnaţi de la centru, iar
cealaltă parte să candideze pe actualul sistem,
uninominal. Este un sistem complicat, inventat pentru a oferi o
selecţie personalizată a reprezentanţilor partidelor,
păstrându-se parţial compoziţia politică a
Parlamentului aşa cum ar fi rezultat ea dintr-un vot pur
politic, de partid. Aceste modificări pot schimba spectaculos
reprezentarea politică.
Una dintre problemele
apărute este lipsa de vizibilitate a celor desemnaţi de
partid pe locurile oferite în compensare. Altă problemă
ar fi instabilitatea coaliţiilor de guvernare. Ca şi
sistemul pur proporţional, sistemul mixt tinde să nu
permită coagularea unei majorităţi clare. Mai mult,
există parlamentari care migrează de la un partid la altul,
iar alegătorii votează nişte partide şi, în
final, sunt reprezentaţi de altele.
Sistemul mixt acordă
o putere foarte mare partidelor mici, care pot şantaja
partidele mari cu ieşirea din coaliţia de guvernare.
Acest amănunt care
favorizează partidele mici se cumulează cu un altul,
şi anume intenţia Coaliţiei de reducere a pragului
electoral şi pentru alegerile parlamentare, de la 5% la 3%.
Sursele citate susţin că acest lucru este susţinut atât
de UDMR, cât şi de UNPR, ambele formaţiuni aflându-se în
sondaje sub actualul prag electoral. Insă, înainte de a deveni
realitate, reducerea pragului electoral a fost criticată chiar
din interiorul UDMR. Deputatul Olosz Gergely, contracandidatul lui
Kelemen Hunor la şefia UDMR, a acuzat, într-un comunicat de
presă, faptul că prin propunerea de reducere a pragului
electoral la 3%, Kelemen Hunor îşi asumă un proiect
politic de scădere a reprezentativităţii UDMR în rândul
comunităţii maghiare şi deschide poarta reîntoarcerii
lui Corneliu Vadim Tudor pe scena politică din România.
Oficial, liderii PDL
susţin că încă nu s-au decis amănunte legate de
modificarea legislaţiei electorale. După semnarea
protocolului vom avea o discuţie în Coaliţie, se va forma
o comisie mixtă pentru legile electorale, fiecare partid îşi
va desemna reprezentanţi şi vom stabili atunci ce sistem
de vot vom susţine şi ce prag electoral, a declarat
vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur pentru Jurnalul Naţional.
Intrebat
dacă anexa la protocolul Coaliţiei care va fi semnată
luni cuprinde referiri la modificarea legilor electorale, Flutur a
explicat că este doar un calendar în care stipulăm clar
termene-limită pentru adoptarea legilor pe care le-am convenit.
Vicepreşedintele
PDL Cristian Boureanu a declarat pentru Jurnalul Naţional că
speră ca liderii Coaliţiei să îşi pună
semnătura pe modificarea sistemului de vot, pentru că
actualul sistem a arătat că este viciat, cu un vot
uninominal care a permis ca oameni de pe poziţia a treia să
intre în Parlament. Uninominalul mixt mi se pare a fi cea mai bună
soluţie şi cred că şi PNL ar fi de acord cu o
asemenea variantă, mai ales că fostul premier Tăriceanu
a susţinut acelaşi sistem acum câţiva ani, a spus
vicepreşedintele PDL, care a explicat că uninominalul mixt
respectă proporţionalitatea dintre numărul de voturi
primite de un partid şi numărul de parlamentari obţinut
de acel partid.
Anexa secretă nu a
fost semnată, deoarece, potrivit unor surse guvernamentale,
membrii Coaliţiei nu au reuşit să cadă de acord
asupra modificărilor concrete ale principalelor legi prevăzute
de protocolul parafat miercuri. Este vorba mai ales despre Statutul
minorităţilor, a cărui adoptare este impusă de
UDMR. O altă problemă spinoasă este revizuirea
Constituţiei, astfel încât să fie desfiinţate jude
ţele şi să fie înfiinţate regiunile teritoriale,
conform dorinţei UDMR. Revizuirea Constituţiei ar trebui să
pună însă în practică şi planul lui Traian Băsescu
privitor la Parlamentul unicameral.
Sursa:
cotidianul Jurnalul naţional,
nr. 5607 din 04.03.2011, autor Adriana Duţulescu
Szasz
Jeno vrea ca maghiarii să aibă rezervate 7%din locurile
din Parlament
Liderul PCM, Szasz Jeno,
susţine că autonomia înseamnă că minoritatea
are dreptul la procentul deţinut din totalul populaţiei în
toate, de la administrarea fondurilor până la reprezentarea în
Parlament, afirmând că maghiarii ar trebui să aibă
rezervate 7% din locurile din Parlament.
Szasz Jeno a declarat,
joi (24.02.2011), într-o conferinţă de presă la Târgu
Mureş, că proiectul Legii privind statutul minorităţilor
naţionale promovat de UDMR nu asigură o autonomie reală
a comunităţii maghiare, transmite corespondentul Mediafax.
Legea minorităţilor
naţionale nu asigură autonomia culturală şi
personală a comunităţii maghiare, ci deţinerea
monopolului politic în continuare de către UDMR. Si atunci
UDMR nu va primi finanţarea de la Guvern direct la partid, ci
prin nu ştiu ce instituţie, care se va numi Consiliul
Autonomiei Culturale. Nu se schimbă cu nimic. Autonomie înseamnă
că dacă suntem 7% din această ţară, atunci
avem dreptul la toate, într-un procentaj de 7. Asta înseamnă
şi în administrarea fondurilor. Primim de la stat 7% din
fondurile culturale şi după aceea noi decidem asupra
acestor fonduri, asta înseamnă că primim de la stat 7%
din fondurile pentru educaţie şi gestionăm noi, prin
Consiliul Autonomiei Culturale. Acum se primesc sfărâmături,
nu 7%, a spus Szasz. El a adăugat că ar fi democratic ca
pentru minorităţile naţionale să nu existe prag
electoral, ci fiecare să aibă locuri rezervate în
Parlament, proporţional cu procentul deţinut din totalul
populaţiei, conform datelor de la recensământ.
Si pentru locurile
rezervate - pentru 7%, dacă vorbim în cazul comunităţii
maghiare, să avem noi alegeri libere între mai multe organizaţii
politice, dar să nu se folosească un singur partid, cum
este UDMR, de pragul electoral. UDMR accede în Parlament prin
ameninţare, că dacă nu ne unim, nu vom avea 5%. Dar
nu asta este soluţia democratică pentru o minoritate. In
Serbia, unde acum 10 ani era război civil, să ştiţi
că pragul electoral a fost şters, a fost anulat, acolo
maghiarii nu intră că trăiesc atât de mult, ci
pentru că nu mai există pragul electoral. Si asta ar fi o
soluţie democratică, a spus el.
In opinia liderului PCM,
faptul că în prezent minoritarii turci, ucraineni sau germani
au câte un reprezentant în Parlamentul României este insuficient,
acesta neputând face mare lucru într-un Parlament cu 500 de membri.
Turcii au acum un
singur reprezentant, ucrainenii, unul, germanii unul, dar dacă
am lua democratic, ce poate face un singur reprezentant într-un
Parlament care are 500 de membri? Trăieşte el singur bine
şi între timp comunitatea dispare. Asta a făcut şi
UDMR. Dacă mai lăsăm instrumentele politice la mâna
UDMR, şi noi vom ajunge la soarta celorlalte minorităţi
din această ţară, numai că pe noi nu are cine să
ne cumpere. UDMR s-a obişnuit prea mult cu monopolul politic, a
susţinut Szasz Jeno.
Chestionat cu privire
la reprezentarea parlamentară a unor minorităţi din
România care deţin procente infime din totalul populaţiei,
Szasz Jeno a spus că, dacă procentul deţinut de
minoritatea respectivă în totalul populaţiei nu ar
asigura nici măcar un parlamentar, ar trebui să se facă
o discriminare pozitivă şi să i se aloce unul.
Sursa:
agenţia de ştiri Mediafax din 24.02.2011, autor
Ela Giurgea
Controverse
privind propunetrea de scădere a pragul electoral de la 5% la
3%.,
Naţionalistul Corneliu Vadim Tudor va fi readus în
marea politică din România cu ajutorul propunerii lui Kelemen
Hunor de a scădea pragul electoral de la 5% la 3%., - consideră
Olosz Gergely.
După cum se ştie,
cei doi politicieni candidează pentru funcţia de preşedinte
al UDMR, alegeri ce vor avea loc în cadrul Congresului UDMR din
data de 16 - 27 februarie 2011, la Oradea.
Kelemen Hunor a răspuns
prompt acestor acuzaţii prin intermediul unui comunicat: Olosz
ori dezinformează, ori nu cunoaşte legile. Nu am declarat
niciodată că în cazul alegerilor parlamentare, pragul
electoral ar trebui să scadă de la 5 la 3%. Propunerea mea
se referă la alegerile locale, oferind un prag alternativ
comunităţilor maghiare dispersate.
Sursa:
www.barikad.hu
din 21.02.2011
UDMR
nu îşi propune să reducă pragul electoral
Potrivit lui Marko Bela,
UDMR nu va recomanda reducerea pragului electoral de la actualul 5%.
Potrivit Kronika şi Uj Magyar Szo, liderul politic a
afirmat la Cluj că în cadrul formaţiunii nici măcar
nu s-a discutat de modificarea pragului electoral. Astfel, a respins
versiunile lansate anterior de diverse surse, potrivit cărora,
UDMR doreşte diminuarea procentului/ pragului electoral sub 5%,
pentru ca să aibă asigurată intrarea în Parlament.
Ministrul Culturii din
România, Kelemen Hunor, a afirmat în trecut că ar trebui
modificat pragul electoral la 3%, acest lucru fiind benefic pentru
comunităţile maghiare din diaspora, care ar avea astfel
şansa să aibă un reprezentant în forurile local/
judeţean. Marko a recunoscut că s-a adus în atenţie
această versiune, dar propunerea concretă nu a fost
discutată şi nici nu există o decizie definitivă,
deoarece punctele de vedere nu coincid.
La ora actuală, o
formaţiune politică din România, are nevoie de un prag
electoral de cel puţin 5% pentru a accede în Parlament. Populaţia
maghiară din România, însumează un procent de 6,5%.
Laszlo Tokes şi CNMT au recurs anul acesta la strângerea de
semnături pentru înfiinţarea/ înregistrarea unei noi
formaţiuni politice maghiare, care intenţionează să
participe la viitoarele alegeri din România.
Sursa:
www.mti.hu
din 07.02.2011
Radicalii
vor alianţa anti-UDMR
Preşedintele
Partidului Civic Maghiar (PCM), Szasz Jeno, a lansat la Cluj
proiectul unei mari alianţe de dreapta anti-UDMR. El îşi
doreşte ca principal aliat Consiliul Naţional al
Maghiarilor din Transilvania. Numai că formaţiunea condusă
de Laszlo Tokes nu manifestă apetenţă pentru un
dialog cu civicii.
Guvernarea catastrofală
a UDMR, alături de PDL, ne oferă o şansă unică
să câştigăm alegerile locale, iar, dacă vom câştiga
localele, vom dicta regula jocului şi la alegerile parlamentare,
a declarat Szasz. In acest scop, el îşi propune să
realizeze o alianţă politică. Singura soluţie
este o alianţă de dreapta, ca o alternativă la UDMR,
cum am avut în 2003-2008 cu CNMT şi CNS. Că uneori l-am
jignit eu pe Tokes, că m-a jignit el pe mine, nu contează,
interesul maghiarimii e mai presus de problemele personale,
a afirmat Szasz. El susţine
că şi dacă CNMT se va transforma în partid politic,
alianţa va fi utilă, chiar dacă ar avea în faţă
un prag electoral crescut la 8%. UDMR a fost, însă, mai puţin
consecventă decât PSD, pentru că s-a dus la guvernare cu
toţi. Marko Bela şi ceilalţi s-au curvit la Bucureşti,
ca fata mare de la ţară, care merge la oraş.
Noi, maghiarimea, nu
suntem ca ei, a afirmat Szasz. El a mai spus că, în 20 de ani,
Uniunea n-a făcut nimic pentru etnicii maghiari. Au fost cei
mai longevivi la guvernare, 16 ani din 20, iar pentru binele comunităţii
maghiare rezultatele sunt zero, a comentat Szasz. Preşedintele
regional al CNMT, Gergely Balazs, nu dă mari şanse de reuşită
proiectului şefului civicilor. La congresul de anul trecut au
adoptat decizii contra CNMT şi contra lui Laszlo Tokes. Noi n-avem
ce discuta cu ei până nu retrag tot ce au spus împotriva
noastră. Domnul Szasz îşi continuă atitudinea de
pirat politic, a spus Gergely.
Pentru deputatul UDMR
Mate Andras Levente, Szasz nu reprezintă nici o ameninţare.
Domnul fost primar a pierdut inclusiv susţinerea oamenilor din
oraşul lui, Odorheiu Secuiesc. Nu ştiu nici cum a ajuns
preşedinte în PCM, pentru că Gergely Balasz şi alţii
au plecat din partid tocmai pentru că alegerile n-au fost
corecte şi Szasz s-a înscăunat singur preşedinte.
PCM nu reprezintă un pericol pentru UDMR, iar alianţă
de dreapta nu vor avea cu cine face, pentru că Tokes nu stă
de vorbă cu ei, a comentat Mate.
Sursa:
cotidianul Ziua de Cluj, nr. 1851 din
04.02.2011, autor V.Mălăescu
UDMR
vrea prag electoral de 3 % la alegerile locale
Uniunea Democrată
Maghiară din România va propune partenerilor săi din
Coaliţia guvernamentală coborârea pragului electoral la
3% la alegerile locale, a anunţat, astăzi (29.01.2011), la
Bistriţa, preşedintele executiv al formaţiunii,
Kelemen Hunor. Acesta a precizat că, deşi intenţia
UDMR legată de pragul electoral este cunoscută de către
PD-L, acest aspect nu a fost discutat încă în Coaliţie.
K. Hunor: Consider că
trebuie să avem o atenţie deosebită faţă de
acele comunităţi unde minoritatea maghiară trăieşte
într-un număr mai redus şi poate de aceea noi am propus
şi vom susţine coborârea pragului electoral la 3%, doar
la alegerile locale. Consider că, printr-o
astfel de modificare, putem asigura reprezentarea comunităţii
maghiare la nivelul administraţiei locale în toate comunităţile
unde trăiesc maghiari.
Sursa:
postul de radio România Actualităţi din
29.01.2011, autor Laurenţiu Văduva
Sf.
Gheorghe, 31 martie 2011
Biroul de presă
al CESCH