RADU (Demetrescu) GYR - Poetul martir

   Cunoscut poet legionar, ajuns celebru in timpul detentiei impuse de regimul comunist, Radu Gyr ramane in memoria contemporanilor si a posteritatii sub titlul, mai mult sau mai putin oficial, de poetul-martir al Neamului romanesc. Profesor la Universitatea bucuresteana, laureat al multor premii acordate de Societatea Scriitorilor Romani si de Academia Romana, Radu Gyr a facut parte din promotia intelectuala, interbelica alaturi de alti colegi de generatie considerati superprodusi ai culturii romane: Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Petre Comarnescu, Constantin Noica, Emil Cioran, Eugen Ionescu, fratii Acterian, Paul Costin Deleanu si altii.

   Radu Gyr s-a atasat de timpuriu crezurilor spirituale si politice etalate de Miscarea Legionara. Component al grupului "Axa"(valoare) si redactor la revista cu acelasi nume, Radu Gyr s-a simtit atras, captivat de ethosul legionar si de personalitatea lui Corneliu Codreanu, considerat liderul, "invatatorul" "noii generatii". Adeziunea lui Radu Gyr s-a produs concomitent cu integrarea altor intelectuali de valoare din generatia sa. Animatorul grupului "Axa" era binecunoscutul Misu Polihroniade, jurist, istoric si publicist care, alaturi de Radu Gyr, poate fi reclamat drept "raspunzator" pentru "glisajul" nationalist al gruparii "Axa" si mai tarziu al fostilor criterionisti. Cert este ca afluxul intelectual al anilor '30, resimtit de Miscarea Legionara, a contribuit substantial la fixarea unor elemente doctrinare legionare si la asigurarea unui imens prestigiu in lumea culturala romaneasca pentru Legiune. Activitatea legionara a poetului este strans legata de publicistica de dreapta a vremii. A colaborat la "Buna Vestire" - oficiosul Miscarii, la "Convorbiri Literare", "Familia", "Porunca Vremii", "Gandirea" si la prestigiosul "Iconar" redactat de grupul bucovinean de la Cernauti(Leon Topa, Barbu Slusanschi, Mircea Streinu), aflat sub obladuirea stiintifica a profesorului de sociologie Traian Braileanu. A ocupat functii de mare responsabilitate in Miscare si a detinut gradul de comandant legionar. Dupa actul de la 6 septembrie 1940, in conditiile proclamarii Statului National Legionar(14 septembrie '40), Radu Gyr a fost in fruntea Directiei Generale a Teatrelor si Operelor. A contribuit, gratie statutului sau in Miscare, la intemeierea teatrului evreiesc "Baraseum", iar printr-o decizie oficiala a marit numarul personalului si actorilor evrei, ba mai mult, a majorat substantial salarizarea acestora(argumente ale celui mai "barbar antisemitism").

Evenimentele din ianuarie 1941 au condus la arestarea si intemnitarea poetului. A participat la razboiul antibolsevic fiind grav ranit pe front. Instituirea regimului comunist in Romania a aruncat Miscarea si implicit pe Radu Gyr intr-o noua prigoana. Cutremurator si totodata inaltator ni se pare astazi "ultimul cuvant" in fata Tribunalului Poporului pronuntat la 2 iunie 1945 de catre poetul idealului rapus. Rapus prin monstruoasa cardasie sovieto-occidentala, ridicata la rang de "real politik", tradat consecutiv 20 de ani, de catre clasa noastra politica interbelica, inconstienta si incapabila in a mentine si apara granitele Romaniei Mari:

   "Intr-adevar, sunt naufragii sufletesti. Eu am avut o credinta(legionara, romaneasca si crestina n.a.). Daca as spune altfel, daca as tagadui-o, dumneavoastra toti ar trebui sa ma scuipati in obraz. Indiferent daca aceasta credinta a mea apare astazi, buna sau rea, intemeiata sau gresita, ea a fost pentru mine o credinta adevarata. I-am daruit sufletul meu, I-am inchinat fruntea mea. Cu atat mai intens sufar azi, cand o vad insangerata de moarte…"

   Condamnat la munca silnica pe viata, Radu Gyr a constituit si in puscariile comuniste, pe de o parte tinta detractorilor si tortionarilor, pe de alta parte punctul de atractie al camarazilor sai. Poeziile sale au fost indemnuri la rezistenta si jertfa romaneasca si crestina. In memoria detinutilor anticomunisti ramane nestearsa amintirea competitiei lirice declansate intre Radu Gyr si Nichifor Crainic, un alt colos al culturii romanesti dintre cele doua razboaie mondiale, reprezentant al gandirismului etnocratic.

   Fostii detinuti anticomunisti raman exemple vii ale celei mai cumplite experiente concentrationare din spatiul romanesc. Nu credem ca exista unul care sa nu fi rostit in momentele de grea incercare, versurile plasmuite de Radu Gyr, alaturi de rugaciunile catre Iisus si Maica Domnului. Fara a cadea in pacatul ereziei, credem ca lirica mistica semnata de poetul-martir, temele absolute reevaluate in contextul recluziunii absolute, constituie exemple de profunda traire crestina. Probabil, Radu Gyr va ramane in constiinta culturala romaneasca drept initiatorul unei noi directii lirice alaturi de Vasile Militaru, Vasile Voiculescu, Sergiu Matei Nica, Constantin Dragodan etc.