Eugen St. Holban: "Prin veacurule învolburate ale Moldovei dintre
Prut si Nistru", Ed. Cãpriana, Paris, 1991
• 3.1.1938. Ambasadorul sovietic la Bucuresti, Mihail Ostrowski, adresîndu-se
functionarilor Legatiei Sovietice, vorbeste deschis despre intentia URSS de
a ocupa Basarabia.
• 16.VI.1938. Ministerul Afacerilor Externe Sovietic face cunoscut legatiei
române de la Moscova, ca el nu va mai accepta notele românesti in
care vorbindu-se de Basarabia, se va folosi expresia "teritoriu român".
La fel nu va mai accepta expresia "fluviu român Nistru", nici
acela de "frontierã" si nici chiar acela de "grãniceri
români".
• 20.VIII.1939. Printr-o telegramâ adresatã lui Stalin, Hitler
acceptã proiectul pactului de neagresiune, care peste cîteva zile
se va semna la Moscova.
• 23.VIII.1939. Ribentrop si Molotov semneazã la Moscova, pactul
de neagresiune. Pactul continea un protocol secret, care s-a desvãluit
in 1948. Acesta prevedea la art.3: "In ce priveste sud-estul Europei, URSS
subliniazã interesul pe care îl poartã Basarabiei. Germania
declarã ca ea nu are nici un interes politic in aceastã regiune".
• 24.VIII.1939. Guvernul Marii Britanii comunicã României,
cã garantiile acordate, rãmîn in vigoare.
• 1.X.1939. Cu prilejul unei vizite fãcute la Berlin, Hitler îi
spune lui Ciano: "Dacã România îsi modificã politica
de strictã neutralitate, atunci Germania va încuraja atacul contra
României, ea va ajuta prin toate mijloacele Rusia, Ungaria si Bulgaria,
care vor fi tarile destinate a lichida problema românã".
• 15.X.1939. Generalul Palasse, atasatul militar francez la
Moscova, ccnfirma
informatiile Statului Major Român, asupra concentrãrii a trei grupe
de forte armate sovietice în apropierea frontierii de pe Nistru.
• 4.XI.1939. Insãrcinatul cu afaceri român la Riga, Grigore
Niculescu-Buzegti, trimite un raport la Bucuresti: "In timpul negocierilor
pentru tratatul militar ruso leton, seful delegatiei sovietice, Isakov, vice-comisar
pentru marinã si rãzboi, a declarat sefului de stat major leton,
cã dupã terminarea negocierilor cu Finlanda, va trebui sã
se astepte o actiune sovieticã contra Basarabiei si cã în
acest scop, importante contingente se gãsesc, de pe acum, în zonele
militare Harkov si Odessa".
• 14.XII.1939. William L.Shirer, corespondent american la Moscova, scria:
"Toatã lumea la Moscova, în frunte cu Stalin, îsi imagina
cã armata rosie va fi la Helsinki, într-o sãptamînã,
de la declansarea atacului. Ei erau atît de siguri, de aceasta, încît
ei au fixat data de 6 decembrie pentru atacul Basarabiei, însã
ei l-au contramandat în ultimul moment.
• 26.XII.1939. La Roma, contele Ciano, primeste pe Victor Antonescu, reprezentantul
României si îi spune: "dacã Rusia atacã România
si dacã aceasta opune rezistentã armatã, Italia nu se va
sustrage de a-i da asistenta, prin toate mijloacele posibile".
• 29.III.1940. In sedinta Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, V.M.Molotov
spune: "Printre tãrile meridionale vecine, pe care eu le-am citat,
este una cu care noi nu avem un pact de neagresiune, Romania. Aceasta se explicã
prin existenta unei chestiuni litigioase, nerezolvate, aceea a Basarabiei, a
cãrei anexare de cãtre Romania, nu a fost niciodatã recunoscutã
de Uniunea Sovieticã, cu toate acestea, noi nu am pus vreodata chestiunea
înapoierii Basarabiei, pe cale militarã. Astfel nu existã
nici un motiv de agravare a relatiilor sovieto-române".
• 9.IV.1940. Regele Carol II, consemneazã in notele lui zilnice,
o convorbire avutã cu atasatul militar al Italiei, in care îi spune
acestuia cã "URSS duce in Romania si mai ales in Basarabia o actiune
de spionaj si de propaganda, la scarã planetarã".
• 10.IV.1940. Molotov convoacã pe Davidescu, ministru român
la Moscova si îi reproseazã o serie de incidente la frontiera,
care "depãsesc orice limitã" si adaugã ca "guvernul
sovietic va sti sã nu tolereze repetarea unor asemenea cazuri".
Dupã efectuarea anchetei, de cãtre autoritãtile românesti,
incidentele se dovedesc a fi imaginare.
• 13.IV.1940. Ministrul Italiei la Bucureti, Pelegrino Ghigi, într-un
raport cãtre Ciano, sublinia cã Ministrul Germaniei la Bucuresti
a admis posibilitatea unei actiuni URSS in Bssarabia.
• 19.IV.1940. Molotov a convocat pe ministrul roman la Moscova, la orele
22,30 si îi reproseazã, pe un ton arnenintãtor, "incidentele"
de frontierã. El pretinde cã in 15 cazuri trupele române
au tras spre frontiera URSS.
• 22.V.1940. Grigore Gafencu, ministru de externe, a atras atentia ministrului
german la Bucuresti, Fabricius, asupra neobisnuitei concentrãri de trupe
sovietice la frontiera Nistrului. Acesta dã de înteles cã
România trebuie sã se inteleagã cu vecinul din Est. Cerînd
relatii suplimentare, Fabricius îi rãspunde: "rusii se plîng
ca Odessa este un port lipsit de activitate, deoarece este prea aproape de frontierã
si cum nu se poate muta Odessa din locul ei, s-ar putea muta frontiera ceva
mai departe."
• 15.VI.1940. Dupã ultimile informatii parvenite guvernului român,
26 divizii rusesti, se aflã concentrate in lungul frontierii Basarabiei
si Bucovinei.
• 20.VI.1940. Ambasadorul Italiei la Moscova, Augustu Posse, in urma unei
convorbiri avute cu Molotov, transmite într-un raport punctul de vedere
al lui Molotov privind relatiile cu Romania: "Uniunea Sovieticâ doreste
sã-si realizeze pretentiile ei asupra Basarabiei, de preferintã
fãrã rãzboi, dar dacã acest lucru nu este posibil,
este hotãrîtã sã recurga la forta".
• 22.VI.1940. Franta capituleazã. Una din puterile garante ale
României cãzuse, cealalta, Anglia suporta bombardamentele germane,
cãuta sã-si salveze armata din Franta si se pregãtea sã
preîntîmpine invazia. Era un moment potrivit pentru Rusia Sovieticã
de a cotropi Basarabia. Peste patru zile, ea va adresa României ultimatumul
si va trece la agresiurea armatã.
• 23.VI.1940. Ambasadorul german la Moscova informa Berlinul, discutia
avutã cu Molotov: "Guvernul sovietic se mai strãduieste încã
sã realizeze o solutionare pasnicã a problemei Basarabiei, însa
este hotãrîta sã foloseascã forta in caz ca guvernul
român refuzã o întelegere pasnica".
•24.VI.1940. Hitler a primit nota, care reamintea acordul secret, in care
nu era cuprinsã Bucovina si cind a aflat cã revendicãrile
rusesti cuprindeau acum si Bucovina, el ar fi strigat: "Nu vreau sã
fiu luat drept un imbecil, de cãtre rusi".(Apoi, se va conveni,
la o parte din Bucovina).
• 25.VI.1940. Ambasadorul german la Moscova transmite nota guvernului
sau: "Germania respectã angajamentele luate prin pactul de la Moseova
si protocoalele sale secrete, din 23 aug.1939. Pentru aceasta ea nu se intereseazã
de problema Basarabiei, ci numai de soarta celor 100.000 de germani..."
• 26.VI.1940. Molotov convoacã ambasadorul german de la Moscova
si-i comunicã cã guvernul sovietic îsi limiteazã
cererile, in ce priveste Bucovina, la partea nordicã a acesteia, incluzînd
orasul Cernãuti. Reprezentantul german sugereazã, cã o
solutionare pasnicã s-ar putea realiza, dacã guvernul sovietic
ar restitui României, tezaurul dat in pãstrare. Molotov rãspunde
cã aceastã problemã, nici nu se poate pune, deoarece România
a exploatat, un timp destul de îndelungat, Basarabia.
• 26.VI.1940. URSS adreseazã guvernului român o notã
ultimativã, din care citãm: "In arul 191B, România,
folosindu-se de slãbiciunea militarã a Rusiei, a desfãcut
de la Uriunea Sovietica (Rusia), o parte din teritoriul ei, Basarabia, cãlcînd
prin aceasta, unitatea secularã a Basarabiei, populatã in principal
cu ucraineni, cu Republica Sovieticã Ucraineana". In legãturã
cu cererea de a i se transmite o parte din Bucovina, se spune, printre altele:
"Un astfel de act ar fi cu atît mai just cu cît transmiterea
pãrtii de nord a Bucovinei cãtre URSS, ar reprezenta, este drept,
cã numai într-o mãsurã neînsemnatâ, un
mijloc de despãgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuitã
URSS si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a României in
Basarabia". In final se precizeazã: "Guvernul sovietic, asteaptã
rãspunsul guvernului regal al României in decursul zilei de 27
iunie curent".
• 27.VI.1940. Guvernul român rãspunde notei ultimative
sovietice,
din 26 iunie, in care cere, printre altele guvernului sovietic "sã
binevoiascã a indica locul si data ce doreste sã fixeze"
pentru a desemna delegati si a purta conversatii cu reprezentantii guvernului
sovietic, in legãturã cu nota primitã.
• 27.VI.1940. URSS transmite a doua notã ultimativã, care
poartã un caracter vãdit agresiv: "Guvernul URSS considerã
rãspunsul guvernului României, ca imprecis, deoarece nu se spune
direct cã el primeste propunerea guvernului sovietic de a-i restitui
neîntîrziat Basarabia si partea de nord a Bucovinei",
Referindu-se
la o discutie avutã cu ministrul Davidescu, nota continuã cu un
adevãrat dictat: "1. In decurs de patru zile, începînd
de la ora 14, la 28 iunie, sã evacueze teritoriul Basarabiei si Bucovinei
de trupele românesti. 2. Trupele sovietice, in acelas timp, sã
ocupe teritoriul Basarabiei si Bucovinei de Nord. 3. In decursul zilei de 28
iunie, trupele sovietice sã ocupe urmãtoarele orase: Cernãuti,
Chisinãu, Cetatea Albã". Nota se încheie astfel: Guvernul
sovietic insistã ca guvernul regal al României sã rãspundã
la propunerea sus mentionatã nu mai tîrziu de 28 iunie ora 12 ziua".
• 28.VI.1940. Guvernul român în rãspunsul sãu
la ultimatumul sovietic declarã ca "se vede silit sã accepte
conditiile de evacuare specificate...." si cere ca termenele de la pct.
1 si 2 "sã fie prelungite".(Notele ultimative, cu caracter
de dictat si rãspunsurile guvernului roman, vor fi considerate, in
viitor,
de URSS, "acordul" sau "tratatul" ruso-român, v.20.VI.1944
si 10.11.1947).
• 29.VI.1940. Armata românã pregãtitã pentru
a se lupta si apãra pãmîntul strãmosesc, primise
ordinul de retragere. Tristetea si desnãdejdea cuprinsese pe soldati,
ofiteri si toti românii.
M
Eugen St. Holban: "Prin veacurule învolburate ale Moldovei dintre
Prut si Nistru", Ed. Cãpriana, Paris, 1991