INTRE DOUĂ TABERE de Traian Cotigă
Suntem pe două baricade vrăjmașe. Deoparte, noi ăștia cari credem cu îndărătnicie încă în forțele creatoare ale neamului românesc, 
cari socotim un drept istoric și moral ca românul să-și cârmuiască brazda lui apărată cu sânge și muncită cu grea obidă, noi cari gândim că nu se cuvine ca două milioane de venetici, - ce n'au făcut nimic pentru țara aceasta decât s'o vândă în vremuri de restriște și s'o stoarcă de vlagă până la secătuire, - să pună picior de stăpânire pe toate bogățiile ei și să batjocorească comoara scumpelor noastre moșteniri.
Noi, nu ne știm târgui credințele și nici să ne închinăm conștiința.
Slugarnici, n'am bătut la ușile politicienilor pentru căpătuială, ci mai de grabă ne-am oțelit în suferință și lipsă, pregătind viața cea nouă ce se arată zămislită în durere și umilință.
Săraci și hotărîți, ne ridicăm din realitățile românești, din frământările vieții valahilor dela Dunăre, mărturisind pentru un neam și o credință.
Dincolo, în față ne stau străinii - dușmanii de totdeauna ai neamului românesc - cetățeni cu proaspete certificate și cu năravuri bătrâne, politicieni cu gurile însătoșate după țâța vistieriei statului prin care să sugă truda istovitoare a unui neam prea răbdător.
Oameni cu suflete de slugă și nervi de iască, plini de păcate cari n'au curajul acțiunii hotărîte.
Am pornit la drum și ne-am pregătit pentru luptă mare.
Nimic nu ne poate opri. Vom dezlănțui furtuna și grăbim ceasul răfuelilor mereu amânate.
Și pentru ca reușita să ne fie asigurată, întocmai ca legendarul meșter Manole, cimentăm aici CEEACE AVEM MAI SCUMP sânge, creer și cu suflet.
Singura satisfacție ce o căutăm: datoria împlinită.
Altceva, nimic pentru noi.
Prietenilor le oferim doar un loc, alături de noi, în învălmășeala pe care o pregătim.
Deocamdată îi așteptăm să treacă sus, pe baricadă.
Semnalul l-am dat.
Traian COTIGĂ
"DREAPTA", (Foae de cultură, informație și luptă). Gazeta Centrului Studențesc București, săptămânal condus de Traian Cotigă. Anul I, Nr. 3, 18 Ianuarie 1932
cari socotim un drept istoric și moral ca românul să-și cârmuiască brazda lui apărată cu sânge și muncită cu grea obidă, noi cari gândim că nu se cuvine ca două milioane de venetici, - ce n'au făcut nimic pentru țara aceasta decât s'o vândă în vremuri de restriște și s'o stoarcă de vlagă până la secătuire, - să pună picior de stăpânire pe toate bogățiile ei și să batjocorească comoara scumpelor noastre moșteniri.Noi, nu ne știm târgui credințele și nici să ne închinăm conștiința.
Slugarnici, n'am bătut la ușile politicienilor pentru căpătuială, ci mai de grabă ne-am oțelit în suferință și lipsă, pregătind viața cea nouă ce se arată zămislită în durere și umilință.
Săraci și hotărîți, ne ridicăm din realitățile românești, din frământările vieții valahilor dela Dunăre, mărturisind pentru un neam și o credință.
Dincolo, în față ne stau străinii - dușmanii de totdeauna ai neamului românesc - cetățeni cu proaspete certificate și cu năravuri bătrâne, politicieni cu gurile însătoșate după țâța vistieriei statului prin care să sugă truda istovitoare a unui neam prea răbdător.
Oameni cu suflete de slugă și nervi de iască, plini de păcate cari n'au curajul acțiunii hotărîte.
Am pornit la drum și ne-am pregătit pentru luptă mare.
Nimic nu ne poate opri. Vom dezlănțui furtuna și grăbim ceasul răfuelilor mereu amânate.
Și pentru ca reușita să ne fie asigurată, întocmai ca legendarul meșter Manole, cimentăm aici CEEACE AVEM MAI SCUMP sânge, creer și cu suflet.
Singura satisfacție ce o căutăm: datoria împlinită.
Altceva, nimic pentru noi.
Prietenilor le oferim doar un loc, alături de noi, în învălmășeala pe care o pregătim.
Deocamdată îi așteptăm să treacă sus, pe baricadă.
Semnalul l-am dat.
Traian COTIGĂ
"DREAPTA", (Foae de cultură, informație și luptă). Gazeta Centrului Studențesc București, săptămânal condus de Traian Cotigă. Anul I, Nr. 3, 18 Ianuarie 1932