Mișcarea Legionară / Legiunea "Arhanghelul Mihail"

Bine ati venit Mișcarea Legionară
Sunday, November 19 2017 @ 05:25 AM MST

TORTIONARUL ION FICIOR A FOST PUS SUB ACUZARE PENTRU GENOCID

Torționarul Ion Ficior (85 de ani) a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului General sub acuzația de genocid în dosarul privind moartea unor deținuți la Colonia de muncă Periprava, unitate pe care Ficior a condus-o în perioada 1958-1963. Potrivit procurorilor, în perioada în care Fecior a fost comandant au murit peste 100 de persoane. Acesta este al doilea torționar acuzat de genocid, primul fiind Alexandru Vișinescu.
Procurorii arată că, din probele administrate până în prezent, rezultă că regimul de detenție aplicat de Ion Fecior ar fi fost "unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici" prin metode precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente, lipsa hranei adecvate, frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă, lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre, lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată, aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament, condițiile de muncă foarte grele la care erau supuși toți deținuții, indiferent dacă erau inapți sau bolnavi. Deținuții nu ar fi fost echipați corespunzător pentru muncile efectuate deși erau obligați să suporte condiții meteorologice extreme. De asemenea, deținuții ar fi fost obligați să depășească norma de muncă "cu orice preț", iar dacă nu se supuneau erau foarte aspru pedepsiți. Mai mult, printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deținuții primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârșeau abateri de la regulament, alergarea deținuților cu calul și bătăi crunte primite cu ciomagul. Din cauza condițiilor inumane din această închisoare (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condițiilor elementare de trai, neasigurarea condițiilor medicale necesare deținuților bolnavi), și a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar și pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare. "Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deținuților, în intervalul 01.08.1958-1.11.1963 în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 deținuți, toți făcând parte din colectivitatea contrarevoluționarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani", mai arată procurorii. O statistică realizată privind cauzele de deces indică o pondere mărită a afecțiunilor aparatului digestiv și excretor, afecțiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecțiunilor cardiace, precum și enterocolitelor.
Avocata lui Ion Ficior a confirmat, joi, la ieșirea din Parchetul General, că acesta a fost pus sub acuzare de procurori pentru infracțiunea de genocid, precizând că fapta este gravă, "dar în realitate lucrurile nu stau chiar așa".
"Dacă ne gândim la fapta de genocid, atunci, da, ea este gravă, dar în realitate lucrurile nu stau chiar așa", a spus avocata.
Aceasta a precizat că în continuare se vor face toate demersurile pentru o apărare corespunzătoare.
"La acest moment nu s-au adminsitrat probe suficiente. Veți fi informați la momentul oportun de modul în care se desfășoară ancheta", a mai spus avocata lui Ficior.
Ion Ficior a stat la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție aproximativ 30 de minute, timp în care procurorii i-au adus la cunoștință acuzația de genocid în dosarul deschis în urma denunțului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de muncă Periprava de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Parchetul General a înregistrat pe 19 septembrie denunțul formulat de IICCMER împotriva colonelului (r) Ion Ficior.
IICCMER a arătat în denunț că Ion Ficior, în virtutea funcțiilor de comandant și locțiitor de comandant deținute în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva categoriei deținuților politici aflați la Periprava. Reprezentanții IICCMER au arătat că regimul de exterminare pus în aplicare de Ion Ficior era caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor și a îngrijirilor medicale, bătăi și alte violențe, lipsa condițiilor elementare de trai și, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.
"Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunțului că a identificat cel puțin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deținuților politici de la Periprava, perioadă în care numitul Ficior Iosif Ioan a exercitat funcții de conducere a coloniei de muncă", a precizat Parchetul General într-un comunicat.
Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.
IICMER a identificat peste 50 de supraviețuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foști deținuți politici. Pe 18 septembrie, IICCMER a solicitat PICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torționar prezentat, după Alexandru Vișinescu.

Primul român acuzat de genocid după 1989

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru omor deosebit de grav.
Pe 9 august, Parchetul General a preluat de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torționarului Alexandru Vișinescu.
Parchetul Instanței Supreme anunța, pe 3 septembrie, că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.
Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal (lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți)".

Vișinescu, primul torționar pus sub acuzare pentru genocid după 1989

Pe 3 septembrie, Alexandru Vișinescu a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte pentru săvârșirea infracțiunii de genocid.
Pe 9 septembrie, Tiberiu Nițu, procurorul general al României, a declarat că nu se pune problema prescrierii faptelor de care este acuzat torționarul Alexandru Vișinescu. Nițu a arătat că dacă ar fi existat această situație, nu s-ar fi ajuns la măsura începerii urmăririi penale.
"La prima vedere nu se pune problema prescrierii pentru că dacă s-ar fi pus din start (...) nu s-ar fi ajuns la măsura începerii urmăririi penale. Bineînțeles că în cursul investigațiilor, în cursul urmării penale, pot apărea mai multe excepții de natură procesuală și atunci le vom examina pe fiecare în parte", a explicat procurorul general al României.
Legat de acuzarea unei persoane de genocid, pentru prima oară după Revoluție, Nițu a ținut să precizeze că există o diferență între a pune sub învinuire și a pune în mișcare acțiunea penală.

Acuzațiile care i se aduc torționarului

Torționarul Alexandru Vișinescu (88 de ani) este urmărit penal pentru genocid. Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963, este acuzat că i-ar supus pe deținuții politici la bătăi și alte violențe, i-ar fi lipsit de hrană și medicamente. Printre cei care și-au pierdut viața în penitenciarul condus de Vișinescu se numără și Ion Mihalache.
Dacă va fi găsit vinovat, Vișinescu riscă închisoarea pe viață. Pe 30 iulie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat începerea urmăririi penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat pentru omor deosebit de grav.
Aceștia și-au bazat cererea pe investigațiile desfășurate de reprezentanții institutului, care susțin că au identificat mai multe probe ce indică faptul că, între anii 1956 și 1963, când Vișinescu a deținut funcția de comandant al penitenciarului de la Râmnicu Sărat, s-au înregistrat cinci cazuri de deces cauzate de colaps cardio-vascular, insuficiență circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecțiuni ale aparatului digestiv - în procesele verbale de constatare a decesului fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriției.

Adevarul.ro

Trackback

Trackback URL for this entry: http://miscarea.net/geek/trackback.php?id=20131024041619232

No trackback comments for this entry.