Mișcarea Legionară / Legiunea "Arhanghelul Mihail"

Bine ati venit Mișcarea Legionară
Monday, October 16 2017 @ 06:17 PM MDT

Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

HAIDUCEASCĂ de Teofil Lianu

Bade, cruce de voinic,
Cruce de pământ despic:
Mândră masă
De mătasă
Și pe ea colaci de soare
Și ștergare,
Mari ștergare.

Fluier, fluieraș de fag,
Scrie lună peste prag.
Fluier, fluier de argint
Scrie trupul pe pământ;
Scrie'n lemn frumos de soc,
Sprâncene de busuioc.

Zână albă,
Grea de nalbă.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

CĂLĂTORIE de Ion Șiugariu

Cu sufletul în palme, ca arhangheli, vom veni
Prin versurile-aceste simple, astăzi lângă voi,
Tăcerile să le gonim din inimi în cimpoi,
Cum toamna strâng în ochi ciobanii drumurile gri.

In gândurile noastre va surâde Dumnezeu,
Și câmpurile albe, oglindite în azur,
Vor ridica spre soare tânăr, sufletul mai pur
Și nu vom ști cum plânge prin ogradă traiul greu.

In plete vor solfegia caișii melodii
Și buzele vor murmura spre stele rugăciuni.
In codrii, cerbi vor spune basme iepurilor buni
Și primăvara va aprinde albe simetrii.

ION ȘIUGARIU
Gând Românesc, Anul VI, Nr. 5-12, 1938
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Praznicul Invierii

Odată cu venirea primăverii întreaga natură își îmbracă haina verde de sărbătoare. Din nou impulsul de viață al firii, după puținul timp de vegetare, își ia avântul său primenitor. Omul însuși, ca parte integrantă a naturii, ia parte la noul ritm de viață, prin dife­ritele munci ale câmpului, pentru nevoile materiale viitoare. Dar dincolo de bucuriile redeșteptării naturii cu atâtea legitime năzuinți, speranțe și bucurii pentru om, Creatorul i-a orânduit și o altă sărbătoare cu mult mai adânci înțelesuri și rosturi: aceia a învierii Mântuitorului Iisus.

Prin actul învierii, Mântuitorul nu numai că săvârșește marea biruință asupra morții, pecetluind definitiv dumnezeirea sa și în­ treaga învățătură creștină, dar aprinde în suflete cel mai măreț dor al omului: dorul mântuirii sale. învierea este gajul indiscutabil al reînvierii noastre în viața viitoare. De aci pornește marea însu­ flețire a primilor creștini, ale căror manifestări nu cunosc nici o piedică; de aci eroismul dus până la jertfă al atâtor mucenici; de aci certitudinea invincibilă a îndeplinirii Lumii făgăduite; și de aci întreg procesul de transfigurare a omului creștin, timp de atâtea veacuri, atunci când în duh nou și curat el participă la marele praznic al învierii.

Este, fără îndoială, cel mai măreț prilej de reculegere, de reflexiune și de orientare al omului. El ne duce cu gândul la cea mai mare cotitură a istoriei, dela care întreaga față a lumii ia altă des­fășurare. E momentul crucial din viața omenirii, când catapeteasma vechilor așezări omenești cu inechitățile ei se frânge, punându-se noui temelii ancorate în forța de granit a credinței în minunea învierii. Prin aceasta centrul de greutate al preocupărilor omenești se schimbă, dela exterior spre interiorul omului, dela cele mate­ riale spre cele spirituale, și dela cele vremelnice spre cele veșnice.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Rezistența Anticomunistă între eroi și turnători

De numele lui Ion Gavrilă Ogoranu este strîns legată lupta anticomunistă din Țara Făgărașului. Astăzi, la șapte ani de la moartea sa, îl evocăm ca pe un erou al neamului nostru. A fost făgărășeanul care s-a luptat cu regimul comunist în timp ce alții au așteptat cuminți sub papucul sovietic finalul luptei. Dintre cei care au semnat pactul cu comuniștii îndrăznesc astăzi să spună că Ion Gavrilă Ogoranu și Rezistența Anticomunistă nu sînt susținute de istorie din lipsa documentelor. Sînt călăii celor care au suferit în lagăre, închisori, în beciurile securității comuniste sau urmașii lor. Iar celor care organizează conferințe, evenimente și simpozioane cu scopul de a demitiza eroii neamului nu le-ar strica o întîlnire față în față cu victimele lor, acelea care mai sînt în viață. Vor întîlni ochii îmbolnăviți de teroare, suferințe, nedreptăți, marginalizări și moarte ai luptătorilor din Rezistența Anticomunistă cărora, dacă pot, să le expună în față slovele lor pline de ,,istorie".
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Românii din Timoc - amenințați cu pistoalele, iar presa românească din Ucraina - cu lichidarea

Închiderea redacției de limba română a postului "Radio Ucraina Internațional" și lupta românilor din Valea Timocului pentru școli și biserici românești au fost principalele probleme discutate la Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români, desfășurat în localitatea Donji Milanovac, Serbia.

Congresul Internațional al Jurnaliștilor Români, ediția a IV-a, sub genericul Europa - Manipulare - Minoritate, s-a desfășurat în perioada 5-7 aprilie în localitatea Donji Milanovat din Serbia. La acest eveniment a participat și autorul acestui reportaj, în calitate de reporter al ZdG. Cu o zi înainte de începerea Congresului, am mers la Iași, pentru a participa la o dezbatere despre Basarabia - de la tragismul istoriei la integrarea europeană, organizată de Asociația Chronos împreună cu Muzeul Unirii.

Din Chișinău spre Iași am luat un maxi-taxi. Alături, stătea o femeie ce avea vârsta trecută de 40 de ani, care venise recent de la muncă din Italia. Mergea la un medic din Iași. Pe drum femeia s-a arătat bucuroasă că a primit dublă cetățenie. A scos din geanta de culoare maro pașaportul românesc, pe care îl ținea într-o bucată de celofan. "Am fost de mai multe ori la Piatra-Neamț. Ultima dată tot pe la Sculeni am trecut. Da' nu văd dacă mi-au pus ștampilă". La rândul meu, am întrebat-o dacă este și cu sufletul aproape de România sau doar se bucură de avantajul pe care îl oferă cetățenia română basarabenilor pentru a pleca mai ușor în străinătate.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Opinie. Presa care eliberează și eroii naționali

La eliberarea lui Nastase din urmă cu doua minute.

Privita prin ochii presei nationale, Romania pare un betiv ce sta in cap cu pantalonii peste ochi. O imagine care ingretoseaza. Se intampla sa vedem asa ceva, pentru ca eroii nationali nu mai sunt ce-au fost. Acum, chiar azi, Adrian Nastase este un erou, un detinut politic, dupa cum crede actuala Putere si trusturile aservite ei. "Eroul" Nastase a fost eliberat pentru buna purtare si activitate intelectuala dupa ce presa lui Voiculescu a tras salva dupa salva spre justitia noastra. Una chiar azi prin editorialul lui Dan Constantin, redactor-sef la Jurnalul national si fost cenzor al presei pe vremea lui Ceausescu. Editorialul are un nume care zice tot: Calvarul lui Adrian Nastase trebuie oprit. Despre ce calvar este vorba puteti citi la finalul articolului, unde o sursa RV ne-a furnizat exact cat de bine i-a fost in cantonament fostului premier al Romaniei. Cavaleria coruptilor l-a insotit pe politicianul supranumit Bombonel in toate aventurile sale. Pana si la lansarea cartii-blog pe cand se afla in puscarie. Victor Ciutacu, un alt redactor-sef de la Jurnalul national, a prezentat volumul la lansare. Nu mai insist pe subiect pentru ca avem alti eroi nationali: un Sobaru care sare de la balcon si acum paraseste Romania, de fapt un tip cu ceva probleme la colivie, si un locotenent care dorea dictatura militara in Romania si a ramas fara epoleti. Sa nu o uitam pe invatatoarea care s-a infomentat si acum este parlamentar USL, dar sa nu-l omitem nici pe Radu Mazare, papagalul suprem al politicii romanesti. Ei sunt eroii (sau erorile mai degraba) pe care-i vedem tatuati pe fundul betivului de care spuneam.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

"Ca să nu calc pe urmele părinților, spre Siberia, m-am refugiat spre Sibiu"

Pe strada George Coșbuc din Sibiu, situată în zona istorică a orașului, locuiește doctorul Vasile Hodorogea. În 1944, când armata sovietică revenea pe teritoriul Basarabiei, bătrânul, care atunci avea doar 16 ani, s-a refugiat în România, ca să nu le calce pe urme părinților săi, care, în acea perioadă, fuseseră condamnați și deportați în lagărele din Siberia. La cei 84 de ani ai săi, cu lacrimi în ochi și privirea îndreptată spre cer, cu amintiri din cel de-al Doilea Război Mondial și plin de speranțe, bătrânul se arată convins că nu vor mai trece multe generații până când neamul românesc va forma o singură familie. "Basarabia e cu un picior amputat. Asta o dezechilibrează momentan. Dar să nu uităm că suntem același neam, vorbim aceeași limbă, avem aceleași tradiții, avem... și vom avea Unirea cu Patria-Mamă".

Vasile Hodorogea, fiu al Basarabiei (așa se prezintă d-lui - n.r.), s-a născut la 25 iunie 1928, în satul Slobozia-Hodorogea, comuna Biești, plasa Chiperceni, județul Orhei. Din 1944, a locuit în mai multe orașe din România, ca, într-un final, să se stabilească la Sibiu, la 600 km distanță de localitatea în care s-a născut.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

LEGIONARI de M. Viforeanu

Din jertfa celor ce-au știut să moară
S'a ridicat duh luminos în țară
Și din a prigonirilor furtună
Al biruinții imn acum răsună.

Legionari ne'nvinși ai țării sfinte
Ne sunteți azi icoane din morminte
Și cu evlavie vă înconjoară
Întreaga nație legionară.

Porunca Căpitanului ni-i lege
Și inima ni-i către noul Rege
Nădejdea biruinții viitoare
În lupta pentru dreptele hotare.

Să ne-arătăm vrednici de 'naintașii
Ce ne-au purtat spre biruință pașii
Si 'nspre victorie, tot înainte
Legionari ai țării noastre sfinte!
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

"BASARABIEI" de M. I. Cosma

Zână din pridvorul țării,
Maramă lungă de safire
Din caeru-albăstrui al zării
Din spuma stelelor sării,
Țesut-a Domnul în urzire
De îngerești războaie de-aur
Să mi te'nfășure - tezaur -
In Prut și Nistrul românesc
Cu mătăsosul sfor șerpesc.

Zână din pridvorul țării,
Au adăstat pe hături luna
Și soarele 'n drumeagul zării
Și ți-au turnat pe trup o iie
Cu holde de-aur și de vie
Cu-arnici de floare roz-albie
Cum numai Dacele în codru
Fugite 'n vremuri fără modru
Țeseau din suflete deschise
Pentru voinici plecați în vise
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

PLUGUȘORUL CU ȘASE BOI

Aho, aho, plugusor mititel
Cu rotitele de fier
Trag băieti vârtos de el;
Plugusor cu sase boi,

Cei dinainte
Cu coarnele frânte,
Cei de la mijloc
Cu coarnele de busuioc,
Cei de la roată
Cu coarnele'n baltă.
Hăi, hăi!

Hai mai iute cu colacul
Că fărâmă boii pragul.
S'avem jug de putregai
Cu protapul de mălai.

S'avem a trece
Peste-o apă rece
Unde stau leii-paraleii,
Cu gurile căscate,
Cu limbile lăsate,
Să ne-apuce pe la spate.
Hăi, hăi!