Mișcarea Legionară / Legiunea "Arhanghelul Mihail"

Bine ati venit Mișcarea Legionară
Wednesday, December 13 2017 @ 09:07 PM MST

Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Arhivele comunismului: Basarabenii au fost înfometați, la ordinul partidului de Mihai Tașcă

O hotărâre inedită arată că foametea din 1946-1947, care a secerat peste 200.000 de suflete, a fost organizată de autoritățile comuniste. La 30 septembrie 1946, Consiliul de Miniștri al RSSM și Biroul CC al Partidului Comunist din RSSM au pus la cale una dintre cele mai mari crime contra moldovenilor. Actul secret ce demonstrează culpa nemijlocită a ștabilor bolșevici a lipsit până acum din circuitul științific și juridic. Foametea de acum 65 de ani a fost o măsură de "reeducare" și colectivizare forțată a țăranilor. În ultimii 20 de ani s-a scris mult despre foametea din RSSM din anii 1946-1947, care a ucis circa 200.000 de basarabeni. Nu e o noutate că, în pofida secetei, dezastrul putea fi evitat, dacă oamenii ar fi fost scutiți de așa-numita "postavka" - norma obligatorie de cereale livrată la stat și dacă nu era exportată recolta din anii precedenți, ci era folosită pentru acoperirea necesarului de consum. S-a demonstrat deja că URSS a recoltat în acei ani un surplus de grâne și chiar a exportat.

INSTAURAREA DICTATURII ÎN AGRICULTURĂ
Apropierea sovieticilor de hotarele Basarabiei în primăvara anului 1944 a însemnat și reluarea măsurilor de instaurare a dictaturii în agricultură. Iată doar câteva exemple. Încă la 7 august 1944 (operația Iași-Chișinău avea să înceapă la 23 august) gospodăriile individuale țărănești situate la o distanță de până la 18 kilometri de linia frontului au fost supuse obligativității de a preda cereale la stat.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

PREDEAL 2011: PREZENT!

La Predeal, în cadrul manifestarilor comemorative care au avut loc în aceasta luna în memoria eroilor legionari reînhumati crestineste în cimitirul legionar din acest oras în toamna anului 1940 (victime ale pogromului salbatic din 21-22 Septembrie 1939), au fost prezenti si membrii Legiunii Arhanghelul Mihail dimpreuna cu alti sustinatori ai crezului verde, în principal din orasul Bucuresti.
Parintele Vitan Lucian, parohul biserici Sf. Nicolae, a tinut slujba de pomenire a celor cazuti pentru credinta lor în Legiune, iar la sfarsit, a tinut sa aminteasca în câteva cuvinte despre tineretea si crezul celor înmormântati acolo, insistand asupra faptului ca i-a unit în viata si în moarte nu numai credinta legionara dar si dragostea crestineasca, astfel ca ceea ce este legat pe pamânt va fi legat si în cer, referindu-se în mod special la necesitatea unitatii celor din ziua de azi: nu poti sa spui ca ai credinta legionara dar fata de aproapele tau, care are aceeasi credinta, sa nu manifesti dragoste crestina.
La final, s'a cântat Sf. Tinerete Legionara si Imnul Legionarilor Cazuti. S'a citit Acatistul Martirilor Legionari si s'a facut în totalitate apelul celor 252 de legioanri ucisi în credinta legionara la 21-22 Septembrie 1939, victime ale regimului sanguinar condus de Carol al II-lea, la care apel au fost adaugate numele Capitanului Legiunii (asasinat din ordinul aceleiasi camarile), numele eroilor Ion Mota si Vasile Marin, numele celor din grupul Nicadorilor si Decemvirilor, toti eroi legionari.
- Predeal, Prahova, 24 Septembrie 2011
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Circulația elitelor... de Traian Brăileanu

Extras din "Circulația elitelor si demogagia". In "Sociologia si arta guvernării" - Articole Politice, Ed. Cartea Românescă, Ed. II-a, Bucuresti 1940
...Problema "dreptei" cere o expunere mai amplă pentru a înlătura neîntelegeri si interpretări tendentioase.
Mai întîiu "stînga", nu înseamnă democratie, ci dictatură jidovească. Aceasta este definitia reală a cuvîntului. Că altă dată cuvîntul a avut altă semnificatie, că originea sa se datoreste cutărui uz parlamentar, etc., toate aceste nu ne interesează. Că astăzi mai există între Romîni imbecili cari identifică "stînga" cu progres si democratie e regretabil, cînd orice jidan stie ce înseamnă în realitate acest cuvînt. Mai regretabil însă este că între Romîni există oameni destepti, dar venali, lasi si trădători de neam, cari profitînd de imbecilitatea imbecililor pregătesc dictatura teroristă a jidanilor în tara romînească.
Dreapta este miscarea care se opune imperialismului iudaic, care organizează în mod sistematic si rational rezistenta împotriva revolutiei jidovesti, împotriva războiului civil, pe care jidanii vreau să-l deslăntuiască la noi cu ajutorul demagogilor venali si corupti.
Si noi suntem demagogi. Dar nu demagogi constituiti în cluburi, ci în tabere de muncă. Demagogia noastră de dreapta este pilda de jertfă, de disciplină, de morală, de păstrare a credintelor si traditiilor, a cîntecului romînesc, a virtutilor cetătenesti. Noi suntem condusi de un demagog care agită multimea nu prin artă oratorică, prin adunări electorale, printr'o presă, venală si de santaj, ci prin pilda sa de "nationalist".
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

CAZINCA SAU CAVOUL JILAVEI de Ion Cârja

(fragment din lucrarea "Intoarcerea din Infern" de Ion Cârja, Vol. I, Ed. "Dacia", Madrid 1969)
..."Pentrucă a venit vorba de morti, am să-ti povestesc pe scurt cum au murit cei cari au fost cu mine la Cazincă."
Cerul peste Muntii Apuseni se înstelase cu ghirlande de lumini si oamenii din curte se răriseră. Amicul meu dădea semne de precipitare, simtind si aierul rece al primăverii cum ne pătrundea prin hainele de doc. Dar, pentrucă ne dădeam seama ca nu vom prinde o a doua ocazie asa de favorabilă, el mi-a depănat pe scurt cum s'au sfârsit câtiva dintre aceia cari fuseseră si ei martorii unor crime sau a unor atentate împotriva lor, atât de coplesitoare încât nu este surprinzător ca rezultatele să fie acelea la care au ajuns.
"Moartea a apărut printre noi in luna Septembrie, anul 1959. Atât eram de hărtuiti cu problemele existentei si atât ne consumaseră încât socoteam că moartea nu poate să ne turbure. Dimpotrivă, credeam că va fi o binefacere, dacă ne vom întâlni cu ea. Asa cum stii din proprie experienta, fiecare puscărias cu un stadiu mai mare de detentiune, dupăce ai fost redus la simple necesităti biologice si la desmierdarea unor iluzii îndepărtate, instinctul de conservare individuală subsistă misterios de puternic. Parcă, fiindcă nu mai ai decât viata, tii la ea, din inertie sau din înversunarea unor conditii nefavorabile. Rational ai anulat utilitatea existentei, dar instinctual acest lucru este ireductibil.
"Asa si noi. Dupăce, după grele suferinte, anemiat complet, înfrânt de o infectie intestinală pe care eu nu o cunosc, într'o noapte am aflat că a murit avocatul Valeriu Negulescu, ne-am dat atunci seama că acest eveniment este destul de cutremurător, si că nu ne este chiar indiferent.
Vica Negulescu s'a stins încet, aproape imperceptibil. Suferintele lui durau de atâta timp fără a fi fost consultat de vreun medic si fără a i se fi dat vreun medicament, încât cei cari erau cu el nu mai puteau sti când acesta avea convulsii intermitente cari apăreau si se astâmpărau, sau când, într'adevăr, a fost in pragul agoniei si s'a stins deodată ca o lumânare, peste care se abate un curent de aier neprevăzut. Nu a lăsat niciun mesaj, pentruca nu credea că va muri atât de stupid si, probabil, in starea de tensiune nervoasă in care se trăia in acele celule nici nu ar fi avut cui face o confidentă.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

RĂVAȘ FRATELUI CHINEAȚĂ de N.S. Govora

Dlui Pamfil Șeicaru

Era plină de grâu și de secară, Țara,
Și tu frate Chineață, adesea te culcai flămând, sara.
Din făina de grâu, doară de sărbători îți făcea nevasta o burcă.
Totuși, foarte rar, te-ai încruntat, ai tras o sudalmă și ai pus mâna pe furcă.

Te sculai de cu noapte, când holdele erau pline de rouă,
Dar din rodul muncii tale, tu nu luai nici una din două.
Sau alții, totdeauna alții, care trăgeau foloasele,
Și tu bietul de tine, te alegeai cu ponoasele.

Ca țiganul cu scânteia, te învățaseși cu răul,
Treceau anii și dacă se schimba ceva, era doar călăul.
Numai când la hotare năvaleau ca lăcustele, dușmanii,
Și-aminteau boierii că cei mulți și bravi, erau frații tăi Chineață: țăranii.

Un timp ale tale au fost toate, pământul, plugul, boruna,
Și erai fericit, căci în totdeauna, tu și pământul ai fost una.
Dar liniștea nu avea să fie lungă,
S'a răsturnat, lumea și într'o noapte iar a bătut clopotu'n dungă.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

GLIA de N.S. Govora

Patrie, Patrie, în glia scumpă a ta,
Plugurile rastoarnă brazdă adâncă și grea.
Dârzi, stau încovoiați pe coarnele lor, țăranii,
Cum au făcut-o părinții, bunicii și strămoșii lor, Dacii și Romanii.

Întotdeauna au stat neclintiți în fața furtunii,
Ca și frații lor din codri, gorunii.
Dușmanii au venit, au plecat sau și-au găsit aicea mormântul.
Dar țăranii au rămas, căci îi legau plăvanii, plugurile și pământul.

Unii dintre năvălitori au fost așa de negri la suflet, așa de câinoși.
Veneau din Răsărit și Miazănoapte, din codri întunecoși
-Că luau tot ce găseau, treceau totul prin flacări și sânge,
Și nu lăsau țăranilor decât ochii pentru a plânge.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

VASILE GHERASIM de Vianor Bendescu

Revista "Drum", Anul 6, Numarul 3, Iulie - Septemvrie 1970. Director: Vasile Posteuca
(Vasile Gherasim: Născut 26 Noembrie 1892, Marginea / judetul Rădăuti; Decedat 10 Februarie 1933, Cernăuti).
Vasile Gherasim s'a stins din viată la o vârstă când altii încep deabia să trăiască si să creieze. Totusi el n'a trăit in întelesul vulgar al cuvântului, ci a creat mult in raport cu cei 40 de ani ai săi, - mult si in diferite domenii, incât ne cuprinde mirarea cum trupul său plăpând, chinuit de o boală de cord, putea suporta sfortările unei munci atât de intense.
Erudit interpret al culmilor filozofiei si fin psiholog noologic, ale carui studii despre: Spinoza, Schopenhauer, Jodl, Strindberg, Conta, Pârvan, lorga etc. i-au adus elogiile unor savanti cu renume mondial, V. Gherasim chiar dacă nu a creat un "sistem filozofic", ne-a lasat totusi in studiile sale, elementele unei viziuni realiste a valorii vietii si idei interesante asupra natiunii ca factor bazal in sistemul energiilor constiente ale lumii, cari au contribuit in perioda dintre cele două războaie mondiale la resurectia metafizica a neamului, alături de conceptiile culturale ale unui Lucian Blaga, Rădulescu-Motru, Traian Brăileanu, Ion Petrovici, etc.
Compententa lui apreciere de către cele mai cunoscute cercuri de specialitate ale vremii sale, ne umple sufletul si azi de mândrie nationala: a fost membru corespondent la "Societas Spinozana", la "Kant-Gesellschaft", colaborator la editia a 2-a a monumentalului tratat de istoria filozofiei, redactat de Ueberweg.
Prodigioasa, fertilă si deschizătoare de noi drumuri a fost apoi si activitatea sa pe terenul istoriei literare, a lingvisticei, pedagogiei, a prozei literare si a organizării national-culturale a Bucovinei, dovedind sensibilitate pentru nuante, obiectivitate in aprecieri si energie.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Reeducarea prin tortură a studenților din închisoarea Pitești (1949-1952) de Ruxandra Ceșereanu

Intre 1949-1952, in Romania comunista, a avut loc in inchisoarea de la Pitesti (considerata de unii analisti ca alcatuind "laboratoarele diavolului") un fenomen abominabil cunoscut sub numele de "reeducare studenteasca". Eseistul Virgil Ierunca l-a numit "fenomenul Pitesti" (in cartea cu acelasi titlu).

In general (deci cu mult inainte de a fi fost adaptata de comunisti), reeducarea tine de o pedepsire necorporala, de meliorismul rationalist al secolului luminilor, de sentimentul de corijare dorit de justitie care isi impune, dupa un lung razboi atroce impotriva corpului, abstinenta si recuperare etica. Reeducarea se naste initial dintr-un fel de penalitate platonica: nu corpul trebuie pedepsit, caci el este oricum decazut, ci sufletul, singura materie ispititoare si demna de recuperat (adevarata reeducare de acest tip va avea loc in aproape toate inchisorile din Romania, inainte de marea amnistie din 1963-1964, dar mai ales la Aiud, in cadrul "cluburilor de reeducare").

Detinutul politic de la Pitesti infirma aceasta penitenta autoimpusa a justitiei: el nu mai este un subiect juridic in sens clasic, ci un cobai, iar corpul si sufletul lui nu mai sunt o investitie morala si sociala, ci un deseu. In cadrul reeducarii de la Pitesti, supliciul devine un spectacol dilatat al agoniei cu usile inchise. Tortura "clasica" era cruda si rigida, dar reglata, nu dezlantuita ca in lumea moderna. Lentoarea supliciului "clasic" depindea nu atat de agonia corporala, cat de incercarea de salvare a sufletului penitentului. In reeducare, scopul este mutilarea prin terfelire a sufletului, dupa o schingiuire trupeasca atroce. Dat fiind ca anticomunismul era considerat crimen majestatis, supliciul din reeducare era un ceremonial al unei Puteri care simte ca ofensa orice ii scapa de sub control si care, ca atare, cere razbunare.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Calamități ale secolului al XX-lea: foametea care a devastat Moldova în 1946-1947 de Florian Banu

Un dicton medieval spune ca, adesea, "dupa razboi invinsul plange iar invingatorul e ruinat". Situatia Romaniei dupa cel de-al doilea razboi mondial ilustra pe deplin acest lucru. Incheind razboiul in tabara invingatorilor, Romania nu avea nici un motiv sa se felicite. In ciuda armistitiului incheiat in septembrie 1944 si a eforturilor uriase facute pentru infrangerea Reich-ului, Romania era considerata tara invinsa si se afla sub una din cele mai aspre regimuri de ocupatie militara din istoria sa.

Prima zona a Romaniei care s-a confruntat cu "omul nou" sovietic a fost Moldova. Ca urmare, in primavara anului 1945, aici tifosul facea ravagii si numeroase familii nu mancau decat o data la doua zile, nereusind ca de sarbatorile Pastelui sa aiba macar malai pentru o mamaliga. Armata Rosie a jefuit intinse zone ale tarii, dupa care a urmat spolierea oficiala a Romaniei prin indeplinirea prevederilor Conventiei de Armistitiu. Pentru satisfacerea necesitatilor Armatei Rosii, Romania livrase pana la 31 mai 1945 urmatoarele cantitati de alimente: 15.357 vagoane de cereale si derivate, 10.407 vagoane de leguminoase si zarzavat, 1.885 vagoane de carne, 387 vagoane de conserve de carne, 163 vagoane de grasimi, 124 vagoane de produse lactate, 88 vagoane de peste, 27 vagoane cu delicatese si 20 vagoane cu fructe si derivate. Pentru executarea art. 11 din Conventia de Armistitiu Romania mai livrase, in acelasi interval, 34.988 vagoane de cereale precum si 8.662 bucati vite.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Ion Golea - Condamnat la moarte prin împușcare

Am încercat să reconstitui viața scurtă a acestui tânăr, care la 29 de ani sfârșea sub gloanțele plutonului de execuție, undeva, într-o curte interioară a închisorii Jilava. Două cărți, una scrisă de tatăl său, Nicolae Golea, o alta scrisă de un prieten foarte bun, medicul brașovean Teofil Mija și puținele însemnări ale fratelui, Traian Golea, m-au ajutat să reconstitui câteva din cele mai importante momente ale vieții acestui tânăr curajos care, după 1944, a reușit să organizeze un grup de rezistență armată în zona Târnavelor. La Bahnea există azi, un mic monument ridicat după 1990 de fratele său Traian, în memoria celui care a fost Ion Golea. Celor ce trec prin Bahnea, o cruce fără mormânt le amintește de lupta fără șansă împotriva comunismului a unui tânăr entuziast.

Odorhei, Dumbrăveni, Sighișoara

Ion Golea provenea dintr-o veche familie de țărani cu stare. Familie numeroasă, de gospodari recunoscuți și puternic implicați în viața comunității de români și maghiari din Bahnea, a beneficiat, ca de altfel toți ceilalți copii ai familiei, de toate cele necesare pentru a urma studii. Tatăl său, Nicolae Golea, la fel și bunicul său, Gemu Golea, au fost primari de mai multe ori și sub regimul austro-ungar, dar și sub români. Nici unul din membrii familiei nu a învățat ungurește, dar asta nu i-a împiedicat să aibă relații bune cu maghiarii din localitate. Ridicarea Școlii Românești și a Bisericii Ortodoxe din Bahnea, se datorează, în bună măsură, neamului Golea.