"Libertatea", New York. Director: Nicolae Niță. Anul 6, Nr. 58-59, Iunie-Iulie 1987

Natiunea este o "comunitate umana, cel mai adesea instalata pe acelasi teritoriu, si care poseda o unitate istorica, lingvistica, religioasa, economica, mai mult sau mai putin puternica". Am citat definitia natiunii numai dupa "Larousse", caci celelalte mari eniciclopedii mondiale o reiau in esenta, si am tradus-o cuvant cu cuvant pentru a marca precizia ei.
Prima conditie pentru circumscrierea unei natiuni si prima trasatura a ei este unitatea istorica. In timpurile moderne, din conceptul de unitate istorica s'a desvoltat conceptul de legitimitate istorica, acesta semnificand totalitatea drepturilor pe care le are o natiune in teritoriul in care traieste, inclusiv dreptul de a stapani teritoriul respectiv.

"Libertatea", New York. Director: Nicolae Nita. Aprilie-Mai, Nr. 45-46, 1986

Cartea "Lupta Ungariei pentru nimicirea minoritatilor ei nationale", lucrare bazata pe documetne secrete maghiare de Zenobius Paclisanu, aparuta in editura Studii istorice romanesti, Miami Beach, 1985, sub ingrijirea dlui Traian Golea se arata a fi un studiu de mare rigurozitate stiintifica, autorul fiind de altfel un cunoscut istoriograf, specializat in problemele Transilvaniei.
Pe baza documentelor secrete unguresti se analizeaza starea nationalitatilor conlocuitoare, in primul rand cea romana ca preponderenta dar nu sunt neglijate populatiile sarbe, germane, chiar rutena, sub dualismul austro-ungar dintre anii 1868-1918.

"Libertatea", New York, Nov. 1983

Sosită de curând în lumea nouă, mi-a căzut sub ochi - cu putină întârziere, e adevărat - lucrarea dlui Traian Golea, "Transylvania".

Ardeleancă din cap până'n picioare, coborîtoare din neamul memorandistului Vasile Lucaciu, n'am putut să nu citesc cu interes deosebit o lucrare atât de bine documentată si la obiect.

S'au scris multe despre acest subiect, si fiecare cu opinia lui mai mult sau mai putin documentată si sprijinită de fapte si izvoare istorice, ca să nu amintim de publicatiile iredentiste maghiare care par a nu se mai termina in ce priveste furnizarea de informatii privitoare la soarta Transilvaniei. Controversa este fără rost si nelalocul ei, lipsită de bun simt chiar, atâta vreme cât toată lumea stie "ca toti Români suntem, si cei din Moldova si cei din Tara Românească, si cei din Ardeal, si cu totii de la Râm ne tragem."

Apărut în "Libertatea", New York, Anul VI, Nr. 50, 1986

La 14 Nov. 1234 Papa Grigore al IX lea trimite regelui apostolic al Ungariei Bela al IV-lea o scrisoare cu următorul text: "Am înteles ca în episcopatul Cumanilor (Bihor, nn) se află niste popoare care se numesc Români si cu toate ca se socotesc a fi crestini, totusi au diferite rituri și datine ce sunt contrare cu numele de crestin.

Dispretuesc biserica romană, nu primesc tainele de la episcopul Cumanilor din acea dioceză, ci de la niste pseudo-episcopi de ritul Grecilor, si multi Unguri, Teutoni și altii trec la dânsii, făcându-se un popor cu Românii si primind prescrisele taine de la ei" (Stefan Metes, Istoria Bisericii, Vol..I, Arad, 1918, pag. 36).

LIBERTATEA, New York. Director: Nicolae Niță. Anul VI, Nr. 56, Aprilie, 1987

Merită oare un raspuns aceasta propaganda care, pentru a demonstra in fata lumii ca Ardealul nu este romanesc, nu se da inapoi de la cele mai josnice calomnii acuzandu-ne pe noi romanii de ucidere in masa a maghiarilor ramasi in Ardeal? Raspunsul la aceasta intrebare nu ar trebui sa fie decât un DA categoric. Da! Trebue să răspundem cu toate mijloacele compatibile cu standardul moral al unui popor civilizat dar fara crutare si mai ales fara ura.

S'ar parea ca intr'o chestie atat de simpla si evidenta nu ar trebui sa fie diferente de opinii. Si totusi! Parerile sunt impartite, o insemnata parte a romanilor din Exil este de parere contrarie. Noi sa ne abtinem de a raspunde.

LIBERTATEA, New York. Director: Nicolae Nita. Anul VII, Nr. 55, Martie 1987

Acum patru luni, in Decembrie trecut, in Ungaria a aparut o carte monumentala, Istoria Transilvaniei in 3 volume, insumand cca. 2.000 pagini, editata de Academia de Stiinte din Budapesta; ca redactor semneaza actualul ministru al Culturii, Bela Doepecz.

O carte sau un tratat de istorie este produsul unuia sau a mai multor istorci care o publica sub semnaturile lor. Implicatiile la care da nastere o astfel de carte depind de autoritatea stiintifica si morala a autorilor ei. In cazul nostru, avand de a face cu o carte pusa in slujba revizionismului unguresc, prin publicarea ei de catre un for oficial si prezentata publicului de catre un membru al guvernului, ea reprezinta punctul de vedere oficial atat stiintific cat si politic al Ungariei. Este o luare de atitudine din care rezulta o seama de implicatii de o gravitate foarte serioasa pentru relatiile dintre Romania si Ungaria.

Ziarul "Libertatea", New York. Director: Nicolae Nită. Anul VI, Nr. 53-54, Ian.-Feb. 1987

CATEVA LAMURIRI IN PRIVINTA REVIZIONISMULUI UNGURESC

Actiunea exilului unguresc de a denunta pretinsele persecutii ce le-ar suferi minoritatea maghiară în Transilvania din partea actualului guvern român a fost si este privită de către românii exilati sub unghiuri diferite si uneori chiar contradictorii.

Plângerile Ungurilor au fost si sunt mereu însotite de câteva afirmatii care nu au nicio legătură cu pretinsele persecutii. De ce trebue aceste proteste, memorii si scrisori ale lor, ce sunt adresate forurilor politice din lumea liberă, să fie mereu însotite de afirmatii că ei ar fi stăpânit Transilvania o mie de ani, ceeace nu-i deloc adevărat; că ei ar fi 2,8 milioane în Transilvania, ceeace este o exagerare cu peste 50%, sau că ei ar fi fost supusi in România unei politici de desnationalizare sub toate regimurile, când toată lumea stie că si asta este o minciună sfruntată. Prezenta insistentă a acestor afirmatii în protestele ungurilor au determinat pe unii români - si pe bunã dreptate - să vadă in aceste plângeri ale lor ceeace ele cu adevărat sunt: o actiune revizionistă. Alti compatrioti mai cred încă că am avea de a face cu o agitatie de conjunctură, pusă la cale de sus, de conducătorii comunisti, pentru a manevra masele, a le abate spre alte preocupări, ca să poată fi mai usor tinute in frâu.

"LIBERTATEA", New York. Director: Nicolae Nită. Anul IV Nr. 37-38, Aug.-Sept. 1985

Afirmatia de mai sus pare sa constituie culmea cinismului, mai ales ca vine din partea celor pe care in mod indirect, N. Iorga i-a ajutat cel mai mult. Dar sa vedem despre ce este vorba.
In numarul 1158 al publicatiei israeliene "Revista mea", un oarecare Vaisman Ancel-Petah Tikuva nareaza cum că odată ca niciodată, pe timpul furtului sulurilor sfinte din chivotul sinagogii din Aiud, marele istoric Iorga a trimis pe unul din conducatorii organizatiei iorghiste din Putna sa se milogeasca pe langa seful Federatiei Comunitatilor evreiesti din Romania - Dr. W. Filderman si pe langa rabinul sef Niemerower, ca sa-i faciliteze iminenta vzita in America pe langa organizatiile evreiesti de acolo. Ca urmare a interventiei lui Filderman, vizita prof. Nicolae Iorga s'a desfasurat in cele mai bune conditii.

"LIBERTATEA", New York. Director: Nicolae Nită. Anul III, Nr. 33-34, Aprilie-Mai 1985

In toamna anului 1982, Papa Ioan Paul al II-lea a primit in audienta pe leaderul de atunci al PLO [Organizatia Palestiniana de Eliberare]. Intalnirea a deslantuit un atac fara precedent impotriva catolicismului si papalitatii, facuta peste noapte instigatoarea Inchizitiei, Cruciadelor si a pogromurilor din Europa de Est si in cazul paticular al lui Arafat, de legitimizare a unei organizatii al carei scop il constituie completarea solutiei finale pentru evrei a lui Hitler.
"The Jewish Press" intr'o tipica inversare silogistica afirma ca Papa, acceptandu-l pe Arafat in audienta, a incurajat terorismul si ca masacrele a sute de civili [femei, copii, batrani] in lagarele de refugiati din Sabra si Shatila din Liban, au fost comise de militienii crestini aflati sub... ghidajul Papei.

"LIBERTATEA", New York. Director: Nicolae Nita. Anul 3, Nr. 32, Martie, 1985

La inceputul lunii Martie, adica pe ziua de 9 Martie 1985, Agentia de presa AP, [American Press], transmitea din Washington urmatoarea depesa pe care o reproducem integral mai jos, in traducere pre romaneasca noastra limba:

"WASHINGTON, [AP] -Aproape jumatate din membrii Congresului, intr'o scrisoare adresata Presedintelui Reagan, au cerut ca administratia sa inceapa convorbiri cu Uniunea Sovietica cu privire la permisiunea unei emigrari libere pentru evrei.
"Este [aceasta], o chestiune a drepturilor umane, ce depaseste politicul", a spus Deputatul republican din Statul New York, Jack Kemp, care a dat in vileag aceasta scrisoare, impreuna cu Senatorul democrat Daniel P. Moynihan, [tot din Statul New York].