Mișcarea Legionară / Legiunea "Arhanghelul Mihail"

Bine ati venit Mișcarea Legionară
Monday, October 16 2017 @ 06:07 PM MDT

Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

DRAGOSTE ȘI TRANSFIGURARE de Ernest Bernea

Dumnezeu din prisosul ființei lui a făcut lumea. Dumnezeu din prinosul inimii lui iubește creatura, dela firicelul de iarbă până la om.

Dragostea este începutul lucrurilor, din dragoste se hrănește totul. Nimic nu se poate face, nimic nu spo­rește, nimic nu dăinue fără dragoste: dragoste de Dum­nezeu și de om, dragoste de tot ceeace ne străjue și ne întovărășește viața aceasta atât de plină și nesocotită.

Un val de aer ușor și cald acoperă sufletul, îl pu­rifică și îl înalță spiral în inima cerului. Prin dragoste, omul călătorește în lumea dorurilor lui turnate de la început în cupele sufletului.

Dragostea ne duce la Dumnezeu, ne descoperă omul și lucrurile, ne deschide porțile înțelesului. Cel ce iubește e plin, e frumos, e luminat iradiind numai pace și încântare. Sufletul lui cântă rodul nepieritor, cântecul de răscruci al luminilor. Fața lui e albă străvezie, cu priviri în adâncimi astfel descoperite, pasul lui liniștit și stăpân.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

"Frumosul românesc" de Dan Botta

Conferinta la Radio Bucuresti in 21 iunie 1934, eseu publicat in revista "Gandirea", Anul 14, Nr.8, Octombrie 1935, inclus in volumul "Limite", 1935, colectia Gandirea a editurii Cartea Romaneasca, in "Scrieri", 1968, vol.4, Eseuri si recent in volumul "Limite si alte eseuri", 1996...

Opera de arta rasfrange - cum ar rasfrange marea coloritul specific al coastei - stilul pamantului in care s'a nascut. Si precum marea nu restitue caracterul momentan, local, pitoresc, al pamantului, ci poarta pana la mari departari nuanta indefinita, coloritul as spune liric, general, al acestuia, tot asa stilul pamantului nu e restituit niciodata de operele de pitoresc, de dorita coloare specifica, ci de acelea care intind pana departe sufletul lor inspirat. E un paradox acesta - si semnul unei damnatii, desigur, - ca tocmai acele lucrari care ating un maximum de abstractie si tind a se desrobi de timpul si spatiul contingential, poarta mai limpede si mai viu, sa zicem, caracterele patriei.

Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

DOUĂ DESTINE de NICOLAE NOVAC

Revista Scriitorilor Români, Nr. 22, Munchen,1985

Ne mutaserăm de curând în noua noastră casă, când, într'o dimineată, o aud pe mama strigându-mă:

- Copile, vino sa-ti arăt ceva... O s'avem noroc în casa asta... Uite, îsi fac cuib sub streasină rândunelele... Să nu-l strici!... Si când vei avea si tu copiii tăi, sa-i înveti si pe ei la fel... Casa sub streasina căreia îsi fac cuib rândunelele, e binecuvântată de Dumnezeu!...
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

JUNCANII LUI MOS BÂRSAN de EUGEN POPESCU

Revista Scriitorilor Români, Nr. 20, Munchen,1983

Pe lângă Sebes-Alba era un mic santier pentru prospectiuni geologice, dotat cu o sapă rotativă actionată de un motor Diesel si în jurul ei erau 5-6 muncitori si un maistru geolog căruia muncitorii i se adresau „domnule inginer". Mai era un fel de gospodar care avea la dispozitie o mică autodubă necesară transportului pentru nevoile santierului de alimente si materiale.

Timpul era mohorît, de toamnă târzie, cu multe ploi, iar în timpul noptii cu frig si cerul înnourat.

Intr'o bună zi, cei de pe santier au auzit niste strigăte ce veneau pe aripile vântului dinspre pădurea din apropiere si care păreau a fi ale unui om care se afla în necaz. Se auzea mereu: hi-i-ho-o, hi-i-ho-o, iar aceste sunete se repetau la intervale aproape regulate.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

APOSTOL APOSTOL de J.N. Manzatti

La restaurantul "Continental" din Bucurestii de odinioară, chelnării roiau ca bondarii în toate părtile. Situat în inima Capitalei, în incinta hotelului cu acelasi nume din piata "Teatrului National" îsi avea o intrare chiar prin Calea Victoriei si o alta prin strada Regală, care dădea în grădina restaurantului.

La orice oră ai fi intrat, privirea îmbrătisa o societate de oomeni reprezentând floarea literelor si artei românesti. Se lăsau ademeniti de deliciul bucatelor, de arcusul fermecat al lui Grigoras Dinicu, sau de serviciul impecabil al chelnărilor si directiunei localului, care se întreceau în a satistace exigentele publicului cosmopolit. Intr'adevăr, restaurantul era cercetat si de nenumărati străini în trecere prin Bucuresti. Acolo, într'o seară, după un concert al său la Ateneul Român, faimosul violonist Jasho Heifetz venise să îsi asculte „colegul", pe Grigoras Dinicu. Intre alte melodii executate în cinstea alesului oaspe, Grigoras interpretase si compozitia sa „Hora Staccato" cu virtuozitatea ce îl făcuse faimos în toată Europa.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

FILM BUCURESTEAN de I. Manzatti1)

Revista Scriitorilor Români, München, Dir. Constantin Sporea. Nr. 13, 1975

Locuinta noastră din Clopotarii Noui, colt cu Cometa, avea peste drum o cârciumă dărăpănata tinută de un negustor grec, Dumitru Xinos. Inaintea venirii sale, un alt consângean, Tache Zottu, deschisese acolo o modestă băcănie "La Vapor", pe care o părăsi din pricina concurentei dughenei "La doi Flăcăi" din Calea Dorobanti. Cei doi bătrâni flăcăi erau greci la rândul lor, însă mult mai iscusiti, deoarece în afară de sticle de lămpi, sare, făină, otet "Cocos", icre toramă si ghiudem, importau produse alimentare de cea mai fină calitate din tările mediteraneene.

Pentru că vaporul depe firma lui Tache, cu toate cele sase cosuri fumegânde purtase nenoroc, noul proprietar Xinos se hotărîse a o înlocui cu una nemaivăzută in lumea băcăniilor.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

AM FOST SI VREM SA FIM ROMANI de Zamfir Arbore

(din "Liberarea Basarabiei", 1915)

Românii de peste Prut se adresează românilor din Regat. Către acestia din urmă se îndreaptă in aceste vremuri de mare frământare privirile neamului românesc din Basarabia.

Peste două milioane de români asteaptă dincolo de Prut cuvântul liberator al românilor de dincoace de Prut. Români prin sânge si traditii, români prin amintiri si aspiratii, români prin trecutul comun ca si prin viitorul pe care tot comun îl vroesc, românii basarabeni, tin de a lor datorie sa-si spună cu glas tare cuvântul si dorul.

Am fost si vrem să fim români!
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

PETRE TUTEA DESPRE POPORUL ROMAN

Am dorit intotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema "Aflarea în treabă ca metodă de lucru la Români". La intrebarile fundamentale "De ce?" si " In ce scop?", aporetica rurală romaneasca raspunde :"D'aia!".

A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai asa cum trebuie. Dar Romanul zice : "Merge si asa!"; ca "merge si asa" inseamna ca merge oricum. Nu merge oricum, nu oriunde, nu oricand si nu orice.

La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria Romanilor dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii nu s'au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

STUDENTIMEA SI IDEALUL SPIRITUAL de Radu Gyr

Conferintă tinută în cadrul ciclului cu acelasi nume, organizat de Cercul Studentesc Doljan

Bucuriei mele de a fi fost poftit de către tineretul intelectual al Craiovei să cuvântez despre aspiratiile si idealul studentimii de azi, ca unul al cărui suflet simte o solidaritate deplină cu întreaga dinamică a viselor tinerilor cărturari de pe băncile universitătii, acestei prime bucurii i se alătură, desigur, bucuria de a conferentia în orasul în care am copilărit cu toată limpezimea anilor mei de-atunci, am scolărit si, mai târziu, am vibrat cu toate frământatele lăute ale adolescentei mele.

Au fost ani, aici, în inima Olteniei, peste care am trecut, cu azururile zărilor boltite pe suflet: ani, în a căror lumină m-am îmbăiat ca-n apele de miere ale Amaradiei si pe care n-am să-i pot uita niciodată.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Un luptător neobosit pentru drepturile Basarabiei si Bucovinei, TRAIAN GOLEA

Articol aparut în "Momentul", - Bucuresti, 11 Februarie 1992

Din Miami Beach (SUA) ne-au parvenit recent cateva documente din care reiese prodigioasa activitate pe care o desfasoara de cateva decenii dl Traian Golea pentru a apara cauza romaneasca.

In lucrarea "Romanian Culture in America" autorul, Parintele Vasile Hategan, referindu-se la compatriotul nostru, noteaza:

"Badea Cartan obisnuia sa treaca peste Carpati la Bucuresti, sa-si incarce desagii cu carti romanesti si sa se intoarca acasa, unde le distribuia gratuit oamenilor pentru a le citi. Un astfel de om este Traian Golea din Miami. Dupa ce a trait multi ani in Germania, unde a publicat o serie de carti despre Romania in limbile germana, franceza, engleza si romana, a emigrat in America unde continua sa distribue gratuit carti despre Romania la biblioteci si institutii.."

PETRE TUTEA - CUGETARI

+ Am facut o marturisire într-o curte cu sase sute de insi, în închisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, daca murim toti aici, în haine vargate si în lanturi, nu noi facem cinste poporului român ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el! + Partidele politice sînt cai la carul de aur al istoriei românilor; cînd devin gloabe, poporul român le trimite la abator. + Poporul român, din punct de vedere politic, e greu de glorie. + Fara nemurire si mîntuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are în substanta lui ideea nemuririi si mîntuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaia. + Omul e liber si eliberat numai în templul crestin, acolo, în ritual, cînd se comunica tainele care îi învaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa înlocuiesti infinitul si autonomia gîndirii cu credinta în Dumnezeul crestin: "Robeste-ma Doamne, ca sa fiu liber!" (Imitatio Christi) + Generatia se naste asa: apare un cap sau poate mai multe deodata, care sînt ancorate în acelasi ideal. Si daca idealul este stralucit reprezentat, devine forma modelatoare pentru cei care-l urmeaza. Trebuie acceptata ideea de oameni-model. În vreme ce apostolii se topesc în absolut, modelele se topesc în generatii. Cei ce devin modele sînt creatori de epoca si de curente si astfel hotarîtori pentru cetate.