Mișcarea Legionară / Legiunea "Arhanghelul Mihail"

Bine ati venit Mișcarea Legionară
Monday, October 16 2017 @ 06:02 PM MDT

Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

Pentru România de Victor Popescu

România voia să fie România. Și cât pret a dat pentru aceasta! Tot ce-i era mai scump, a dat, si fiii ei: a ajuns de-a dat si trupul ei. Pentru că voia să fie. Le este multora greu să priceapă dorinta unui neam de a fi, nu numai de a se afla, geografic, undeva într'un colt de pământ. Mai cu seamă noi, aveam o istorie în spate, un drept de a ne impune si istoriei timpurilor noastre. Popoarele care nu tin seamă de însemnătatea prezenteiistorice, în zadar încearcă încercuirea în spatiul unor hotare pământesti. Fiindcă un popor nu este un număr de oameni, și o anumită organizatie, dar este un act creator, de răscolire, este o istorie a lui.
Fără dorinta violentă, și realizarea acesteia, de a rupe - să spunem - granitele unei "banalităti istorice", un popor nu are dreptul să trăiască. Ce îngrozitoare senzatie trebue să simtă cetăteanul unui stat care în fiece dimineată trezindu-se își poate spune: Fericita mea tară, mă pot culca pe partea cealaltă, fiindcă ai tot ce-ti trebue, și mai bine să nu schimb nimic.
Este întruparea banalitătii istorice, aceasta, dar ea ridică drep­tul la viată al popoarelor. Sunt însă unele natiuni cari obișnuesc să se îmbete în dulcile iluzii ale unor asemenea beatitudini. Li se pare mai greu și mai cu seamă periculos - în fond dacă popoarele nevolnice și-ar da seama că periculos este un termen fără sens înistoria creatoare, evolutia omenirii ar fi oprită -, li se pare periculos spuneam, să rupă firul atât de simplu al existentei lor. Tot ce-i înconjoară este bun. Toată lumea este multumită. Dece dorinta de a o face mai multumită? Superba mediocritas! Să nu uităm că Iisus Christos ne-a spus să ne ajutăm pe noi înșine, dacă voim să fim ajutati de el.
Dacă toată lumea-i multumită, ea nu va mai fi, dacă noi nu încercăm să o facem și mai multumită. Dacă toate-s bune ele se vor strica, de nu încercăm să le facem mai bune. Vai de neamurile cari nu pricep acestea. Cele ce-au fost, au căzut de mult, - ce tragic! - în uitare. Acolo, în cumplita uitare, vor rătăci în vecii vecilor, și nimeni nu se va gândi să le curme suferinta, fiindcă nimeni nu se poate gândi la ele: sunt uitate!
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

NOI NU SUNTEM INFRÂNȚI de Victor Popescu

Noi nu suntem înfrânti. Chiar dacă soarta a voit neapărat să ne lovească, noi nu vom uita că nici-o logică nu poate întelege o cât de mică ruptură din Ardeal. Fiindcă pentru românism Ardealul nu este o provincie, dar este o spiritualitate. Ardealul nu este o bucată de pământ, ci este trup din trupul neamului nostru. Putem fi coplesiti, si capul să ni se plece cum de atâtea ori în decursul istoriei am fost nevoiti să o facem, apărând civilizatia si precum astăzi ni se cere acelas lucru, - de-ar pricepe lumea tragedia noastră! - dar noi nu uităm cine suntem. Si dacă în vremuri, desbinati, am privit neputinciosi cum Apusul ne-a lăsat singuri să-l apărăm de păgâni, cum un papă, din puterea și mărirea lui a trimis doar niște elogii mândrului Ștefan cel Mare, astăzi suntem cunoscători ai unirii și puterii noastre și vom ști să arătăm lumii nu numai dreptatea noastră, dar datoria dreptății ei, care nu este doar, și de astă dată, a ne trimite elogii. Va trebui să facem, oricum, să răzbată dreptul nostru, fiindcă alt scop nu ne mai poate călăuzi. Dacă ne-am jertfit încă odată pentru civilizație, noi nu mai voim să fim doar admirați, ci să se recunoască ce este al nostru.
Noi nu suntem înfrânți. Și va trebui să dovedim că nimic nu ne poate înfrânge. Nici îndelungata stăpânire străină din trecut nu ne-a îngenunchiat și orice încercare de a înfrânge idealurile noastre, de ori unde ar mai veni, nu va sfărâma în noi sentimentul și credința lor. Va trebui să arătam tuturor că poporul român se întinde și în Maramureș, și în Năsăud, și în Bihor, și în Someș, și peste tot unde unii au crezut că nu suntem. Și va trebui să ne dăm întreaga suflare pentru acest ideai. Iar dacă nici atunci nu ni se va recunoaște dreptul la viață, va trebui să reîncepem, și vom reîncepe lupta și va trebui să isbândim. Fiindcă noi, nu suntem înfrânți.

Victor POPESCU
"Universul Literar" Anul XLIX, Nr. 37, Sâmbătă 7 Septembrie 1940
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

RĂSPUNDERILE de Pamfil Seicaru

Ziarul "Curentul", Anul XIII, Nr. 4521, Joi 12 Septembrie 1940
( E X T R A S E )

"...Dela un capat al tarii, exista un singur cuvant de raliere, o singura forma de a reda sufletului romanesc increderea devastata: RĂSPUNDERILE!... Nu o raspundere de forma... - ci o raspundere efectiva.
A ostenit rabdarea Tarii, tot asteptand ca raspunderile sa defineasca vinovatia unor persoane si sa li se aplice pedeapsa cuvenita...
...Politicienii*) au descoperit o instantă în fata careia sunt dispusi sa dea socotelile: nu vor sa raspunda decat "in fata istoriei"...
Ce inseamna aceasta instanta?... Vor fi judecati de istorie. Posteritatea le va face dreptate!
Iata o instanta foarte comoda, pentru acesti hamesiti ai actualitatii, pentru acesti rasfatati ai prezentului...
Natia cere legiuitele socoteli!...
In doi ani si jumatate s'au succedat o serie de acte menite sa inspaimante; cand incerci sa le recapitulezi, iti pare un vis ingrozitor, un delir al abuzului de putere.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

PROCLAMAȚIA DELA TIMIȘOARA

Populatia orasului Timisoara a fost initiatoarea Revolutiei romane. Intre 16 si 20 decembrie 1989, ea a purtat, de una singura, un inversunat razboi cu unul dintre cele mai puternice si mai odioase sisteme represive din lume. A fost o inclestare cumplita pe care noi, timisorenii, o cunoastem la adevaratele ei proportii. De-o parte populatia neinarmata, de cealalta parte Securitatea, Militia, Armata si trupele zeloase de activisti ai partidului. Toate metodele si mijloacele de reprimare s-au dovedit insa neputincioase in fata dorintei de libertate a timisorenilor si hotararii lor de a invinge.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

CHELINȚA, MARAMUREȘ: ELEMENTE DE ISTORIE LOCALĂ

Secvente toponimice referitoare la localitatea Chelinta, judetul Maramures

Satul Chelinta, apartinător actualmente orasului Ulmeni, judetul Maramures, este asezat la deschiderea dinspre vest a Strâmtorilor Ticăului (rest de munti calcarosi), acolo unde începe cea mai frumoasă luncă a Somesului. Situat în partea sud-vestică a districtului Chioar, a apartinut la sfârsitul sec.X si la începutul secolului următor voievodatului lui Menumorut. Ca localitate componentă a judetului Solnocul de Mijloc, s-a aflat, pe tot parcursul evului mediu, sub autoritatea principilor Ardealului.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

FECIORII DIN BOIAN (BUCOVINA) de Vasile Posteucă

Am găsit fotografia alăturată în casa compatrioatei noastre din Elvetia, Lucia Popovici, si m'am mirat până la lacrimi, uitându-mă la feciorii din Boian (judetul Cernăuti), jucând voiniceste bătuta. M'am bucurat ca si cum as fi aruncat o privire, prin fereastra inimii, până'n zarea si'n plaiurile de-acasă. In plaiurile natale, în care odată am avut într'adevăr România Mare si liberă, si neam mândru si muncitor, stăpân pe destinele lui, si adânc temător de Dumnezeu. O aruncătură de priviri în satele noastre bucovinene: Boianul, Octrita, Stănestii, Poienii, Plaiul Cosminului, Cuciurul Mare, Voloca, Sipenitul, Tristiana, Ceahlăul, Mănăstiristea, sate în care răsuna doina din fluer si din frunză de-alungul serilor, pe marginea obcinelor, în care se ridicau până la cer cântecele secerătorilor în după-amiezile de vară, iar seara se rânduiau jocurile la clăci, pline de veselia tineretii, de chiote si strigături, de acea comoară unică a folclorului, ce constituie zestrea neamului nostru pe lume. O privire repede, napădită de amintiri, satul în care m'am născut, pe cărările copilăriei...

Dar lacrimile bucuriei, pline de lumină, n'au durat decât o clipă.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

O instanță juridică românească a decis că Mișcarea Legionară nu a avut un caracter fascist

Evenimentul zilei nr. 999/4.10.1995

Sentința irevocabilă a fost dată de Curtea de Apel Suceava

Prin Decizia nr. 745, pronuntata in sedinta din 12.07.1995, Curtea de Apel din Suceava este prima instanta romaneasca ce a stabilit ca Miscarea Legionara nu a avut un caracter fascist. Implicata in process, Rahila Gudinov (90 ani), din Gura Humorului, arestata in 1945, in lagarul de la Caracal, a solicitat Comisiei pentru aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990 drepturile banesti ce se cuvin persoanelor care au avut de suferit in urma represiunii comuniste. Comisia respectiva i-a refuzat cererea, pe motiv ca Rahila Gudinov a facut parte din Miscarea Legionara, invocand art. 11 din Decretul 118, potrivit caruia drepturile nu pot fi acordate persoanelor care au facut parte din organizatii politice cu caracter fascist.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

CORNELIU ZELEA CODREANU - PROCESUL ASASINĂRII LUI MANCIU

DEZBATERILE PROCESULUI SI RELATĂRI DIN PRESA TIMPULUI

INTEROGATORIU

Bucuresti, 25 octombrie 1924. Interogatoriul luat lui Corneliu Zelea Codreanu de catre judecatorul de instructie Mihail Esianu in legatura cu uciderea prefectului de politie Constantin Manciu.

Astazi, 25 octombrie anul 1924,

Inaintea noastra Mihail Esianu, Judecator de instructie Trib. Iasi, cab. 1. Asistat de grefierul nostru, comparand inculpatul Corneliu Zelea Codreanu [l-]am supus urmatorului interogator

Cum te chiama? Corneliu Zelea Codreanu. De cati ani esti? 25 ani. Unde esti nascut? Iasi. De ce nationalitate esti? Romana. Ce profesiune ai? Avocat. Unde-ti este domiciliul? Iasi, str. Florilor 20. Cum se numesc parintii? Ioan si Eliza. Si unde locuiesc? Husi, str. Ion Marza nr. 5. Esti casatorit? Nu. Cati copii ai? - . Stii carte? Da. Ai fost condamnat si pentru ce fapt? Nu. De ce instanta judecatoreasca? -. In ce an anume? -. In ce penitenciar ai facut pedeaspa? -. Ai facut armata? Da. In ce regiment? 25 Infanterie. In ce an anume? 1921. Ai fost decorat? Nu. Ce rude sau afini ai? 5 frati si doua surori. Unde locuiesc ei? Husi. Ai pasaport ori hartie de identitate? -. Ce avere ai? N-are. SEMNALMENTELE: Statura - nalta. Fruntea - mica. Ochii - Albastri. Nasul - Potrivit. Gura - Potrivita. Osebite semne aparente -. Parul capului - castaniu. Musteata - n-are. Barba - n-are. Fata - lunguiata
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

LOVITURA DE STAT A GENERALULUI ANTONESCU

[Horia Sima - "Era Libertătii", vol. II]

N-a existat o rebeliune legionară, cum au difuzat "urbi et orbi' sursele antonesciene. A fost o lovitură de Stat a Generalului Antonescu contra Actului Constitutional din 14 Septembrie 1940. Ce-a urmat după aceea, rezistenta maselor populare, n-a fost decât reactia natiunii la lovitura de Stat a Generalului Antonescu. Poporul, neîndemnat de nimeni, a sărit în ajutorul Legiunii, pentru a apăra fiinta Statului National-Legionar.
Trimite stirea unui prieten Vezi Versiunea pentru Imprimanta

TRIBUNALUL INTERNAȚIONAL DE LA NÜRNBERG, PRIN COMISIA DE ANCHETĂ, A SCOS DE SUB ACUZARE MIȘCAREA LEGIONARĂ (I)

Declarațiile și Memorandumul d-lui MIHAIL ENESCU, fost Consul General al României, în Germania, la sfârșitul celui de-al II-lea război mondial:

„1. Platforma politico-diplomatică, în vederea unei explicații cu Învingătorul, a început să fie pregătită din vreme, încă din Decembrie 1944. Atunci nu mai încăpea nici o îndoială cum se va sfârși războiul. Președintele Guvernului Național și Ministerul de Externe mi-au lăsat mână liberă.

2. În scopul menționat era indispensabilă recunoașterea de către guvernul german a unei Misiuni Reprezentative a Guvernului Național Român, ceea ce am obținut în Martie 1945, sub titlul misiunii de Consulat General pentru întregul Reich.