INTRODUCERE

 

Romania este vecina nemijlocita a Rusiei si ca atare ea a avut de suferit pe propria ei piele nemiloasa consecinta a expansiunii rusesti. Istoria Europei este bogata in incidente In care armata rusa a violat frontierele vecinilor sai cu scopul a de le inghiti in vastul imperiu tarist. Expansiunea a fost de altfel caracteristica principala a istoriei acestei tari, expansiune care cateodata aparea imbracata In haina panslavismu-lui, alta data a panortodoxismului, sau in zilele noastre In haina extinderii revolutiei comuniste.

Provincia romaneasca Basarabia, situata de-alungul frontierei cu Rusia, cu o suprafata de 44 kmp si o populatie de 4.000.000, inainte de cel de al II-lea razboi mondial, a fost In mai multe randuri victima invaziei ruse. In pragul celui de al II-lea razboi mondial, ca o urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 August 1939, prin care Germania nazista si Rusia Sovietica au impartit intre ele restul Europei dupa bunul lor plac, Rusia Sovietica la 26 Iunie 1940 a dat un ultimatum Romaniei prin care cerea Basarabia si Nordul Bucovinei, o alta provincie romaneasca situata la Nordul tarii care, spre deosebire de Basarabia, niciodata nu a fost sub ocupatie ruseasca. Sub presiunea Germaniei, Romania a fost nevoita sa cedeze aceste teritorii. A fost aceasta pierdere teritoriala care a determinat intrarea Romaniei in cel de al II-lea razboi mondial alaturi de Germania.

Inspre sfarsitul razboiului, in Aprilie 1944, Molotov a facut o declaratie oficiala, prin care a anuntat ca Uniunea Sovietica nu urmareste sa anexeze teritorii streine. Cu toate acestea, la Conferinta de Pace din Paris din Februarie 1947 Basarabia, cu aprobarea Aliatilor Vestici, a fost din nou smulsa Romaniei si inglobata In colosul sovietic, cum au fost si Tarile Baltice si partea de rasarit a Poloniei. Astfel, cedarile teritoriale facute de Hitler lui Stalin prin Pactul Ribbentrop-Molotov au fost confirmate si sanctionate de victorioasele "democratii" Vestice.

Istoria desminte astfel falsa pretentie ca cel de al doilea razboi ar fi fost motivat de dorinta de a repara nedreptatile Pactului Ribbentrop-Molotov, anume pentru a onora obligatiile asumate de Marea Britanie Inainte de Inceperea razboiului fata de Polonia, prin care i se garantau frontierele.

Charta Atlanticului, aceasta declaratia solemna, semnata de Roosevelt si Churchill la 14 August 1941, la care a aderat mai tarziu si Uniunea Sovietica, recunoaste ca frontiere defi-nitive In Europa acelea existente la 2 Septembrie 1939 si mentioneaza ca nu se vor putea face transferuri teritoriale fara consultul populatiei respective. Si totusi Puterile Vestice la Tratatul de Pace din Paris, 1946, au sanctionat ocupatiile abuzive ale Uniunii Sovietice, anuland astfel propria lor sem-natura. Din asta rezulta ca Charta Atlanticului a fost declarata doar ca pretext ca sa se motiveze intrarea Aliatilor Vestici In razboi alaturi de Uniunea Sovietica cu scopul ca sa extirpe national-socialismnul si sa raspandeasca comunismul peste restul Europei rasaritene. Corespondenta secreta a lui Roose-velt cu Stalin, prin intermediul lui Zabrousky, din Februarie 1943 (vezi "Romania si NATO" , Traian Golea, Rom. Hist. Studies 1997, apud "State Secrets", LIon de Poncins), nedesvalue ca aceasta hotarIre a fost luata de catre "Consiliul National al Izraelului", (care juridic ca stat In acel moment Inca nu exista), mai de mult si i-a fost comunicata lui Roosevelt doar cu 10 luni Inainte de Intalnirea de la Teheran, atunci cand s'a intrat In faza de executare al planului de Impartire a Europei. Cu aceasta ocazie si In acest scop Izrae-lul l-a desemnat pe Roosevelt ca executor al planurilor sale . Scrisoarea spune: "Cum am avut placerea de a va marturisi atat Dvs., (Zabrousky) cat si dlui Weiss, sunt profund miscat de faptul ca Consiliul National al tanarului stat Izrael a avut marea bunatate de a ma alege pe mine ca mediator pe langa prietenul nostru comun Stalin, In aceste momente critice...."

In ce priveste Impartirea Europei, scrisoarea precizeaza ca: "In Europa, Franta va gravita In orbita Barei Britanii. Spania Portugalia, Italia si Grecia se vor desvolta si ele sub protectia Angliei. Noi acordam URSS-ului acces la Medite-rana, acceptam dorintele ei In ce priveste Polonia si Tarile Baltice, vom cere Poloniei sa adopte o atitudine de Intelegere si compromis. Stalin va pastra un mare camp de expansiune In micile tari inconstiente din rasaritul Europei si va recupera toate teritoriile care au fost temporar smulse Marei Rusii."

Ar trebui - dupa atata timp - sa luam si noi act si sa tragem concluziile care se impun din faptul ca a fost Con-siliul National al Izraelului acela care a decis impartirea Europei dupa cel de al II-lea razboi moindial, si nu Roose-velt, Churchill si cu Stalin, cum e facuta lumea sa creada. Ei au fost papusile care au jucat pe scena politica. La fel ca si astazi, In 1997, cand se pune problema intrarii Romaniei In NATO, refuzul ca Romania sa intre In NATO nu Inseamnaaltceva decat respectarea vechii hotariri (poate usor modificata, nuantata) a Consiliului National al Izraelului in ce priveste impartirea Europei, ca adica "micile tari inconstiente din sud-estul Europei " sa ramana in continuare sub influenta Rusiei, care la randul ei Isi joaca In continuare rolul de al doilea brat al Consiliului National al Izraelului In procesul de guyvernare a lumii, primul brat fiind Statele Unite.

Aceasta este o schematica prezentare a cadrului In care au loc relatiile romano-ruse, cadru care conditioneaza jocul poli-tic actual. Profunda aversiune a Romanilor pentru tot ce este internationalism, comunism si rusism este justificata prin rela-tiile noastre istorice cu Rusia cat si prin si caracterul nostru national. Celelalte popoare din Centrul si Sud-Estul european, cum sunt Bulgarii, Yugoslavii, Ungurii, Cehoslovacii, lipsin-du-le amara experienta a nemijlocitei vecinatati cu Rusia de-alungul secolelor, si prin originea lor asiatica comuna, au fost si sunt mult mai receptive la melodiile care adie dinspre Moscova.

Repulsia Romanilor pentru tot ce este rusesc, a mai fost Intarita si de comportarea armatei ruse pe teritoriul Romaniei In timpul celui de al II-lea razboi mondial si dupa aceea. Cand Romania a devenit aliata Rusiei si a deschis calea arma-tei rosii spre Centrul Europei, populatia a fost Ingrozita de jafurile, violurile si omorurile savarsite de aceasta armata "aliata " . Prin comportamentul lor soldatii sovietici s'au dovedit a fi mult mai salbateci decat navalitorii barbari condusi de Genghis Khan si Atila al Hunilor. O scurta dar foarte graitoare ilustrare a comportamentului lor ne-o dau emisiunile la radio Moscova ale lui Ilya Ehrenburg din anii 1944-45, In care el Indeamna soldatii sovietici sa: Ucideti!Ucideti! Nu exista German nevinovat nici In viata si nici Inca nenascut. Frangeti mandria femeii germane! Ele sunt prada voastra! Ucideti! Ucideti" In urma acestor Indemnuri soldatii sovietici au dat si mai mult frau liber pornirilor lor asiatice. Au fost tot atat de barbari In Romania, aliata Germa-niei, ca si in Germania.

 

Organizarea partidului comunist

 

In ziua in care Romania a fost invadata de catre armata rosie, PCR-ul avea doar 972 membri - dupa declaratia lui Ana Pauker - la o populatie de 22 milioane de locuitori, in ciuda imediatei noastre vecinatati cu patria socialismului, care usureaza infiltrarea agentilor si raspandirea propagandei. La acesti 972 de comunisti li s'au alaturat cca 150 din cei care au fost refugiati In Rusia Sovietica si care s'au Intors In furgoanele armatei rosii de ocupatie. Din moment ce Romanii refuzau orice interferenta cu comunismul, acest partid a fost obligat sa-si recrutaze membrii dintre straini si din pleava societatii romanesti. A recurs chiar si la detinuti de drept comun carora li se iertau pedepsele daca acceptau sa se inscrie in partid. Aceasta a fost compozitia bandelor comuniste chemate sa bage groaza in populatie si sa extirpe "dusmanii poporului" . D usmanii poporului erau fosti proprietari de diferite negustorii, fabricanti, mosieri, chiaburi si oricine avea o intreprindere lucrativa. In plus, din moment ce aceste bande de criminali nu erau obligate sa dea socoteala nimanui de faptele lor, ele considerau drept dusman al poporului pe ori-cine vroiau sa-l jefuiasca si sa-l aresteze. Cu aceste metode criminale a fost Infranta coloana vertebrala a societatii roma-nesti si adusa "pe linie" .

 

Dărâmarea structurii sociale si culturale

 

Viata normala a unei natiuni, cu o structura sociala si culturala natural desvoltata, a fost demolata dupa un plan metodic si minutios preparat. El urmarea sa-i reduca pe oameni la nivelul biologic al unui animal de munca, un sclav al statului. Institutiile care dadeau caracterul unei vieti civilizate au fost daramate sistematic, atacate din doua unghiuri: baza economica a fost anihilata prin nationalizare si confiscare, In timp ce ambientul cultural si spiritual a fost obiectivul unei serii de decrete de reorganizare . Imediat dupa ce au pus mana pe putere, dupa 6 Martie 1945, sarcina de capetenie a guvernului marioneta a fost sa sfarame toate organizatiile care nu erau sub controlul direct al guvernului. In 1947 Crucea Rosie a Romaniei si-a pierdut autonomia, ur-mata de Eforia Spitalelor din Bucuresti si Iasi, administrate si ele de un for autonom, ca si toate cluburile, asociatiile sportive, fraternale, ca cea a pensionarilor sau veteranilor de razboi, literare, muzicale, stiintifice, caritative, asociatiile de tineret, toate au fost interzise si averea lor confiscata de guvern. In cartea sa "Destin de la Roumanie" (Paris, Editions Berger-Levrault, 1954), Henri Prost ne da o dare de seama amanuntita a metodelor folosite de catre guvernul marioneta de la Bucuresti pentru a infrange rezistenta Romaniei:

"In Iunie 1948", scrie Prost, "a fost randul Academiei Romane, o institutie veche, ale carei noi membri erau alesi de cei existenti, dupa modelul Academiei Franceze. Academia Romana poseda averi pe care reforma agrara din 1945 le-a respectat, si avea cea mai cuprinzatoare biblioteca a Roma-niei. Guvernul a impus contopirea ei cu Academia de Medi-cina si cu Academia de Stiinte, formand "Academia Republicii Populare Romane " Aceasta noua Academie a fost pusa sub controlul Presedintiei Consiliului de Ministri. Fara a se tine cont de cum au fost achizitionate bunurile Academiei, ca Inzestrari de Stat sau donatii particulare, totul a fost expropriat si Impartit Intre diferitele ministere. Membrii reactionari, sau cei etichetati ca atare, au fost iepurati. Membrii acestei Institutii fost autonoma si inde-pendenta, sub noul regim au devenit niste functionari ai statului bine remunerati si faceau tot ce li se cerea (Prost, p. 226-227). De aceeasi maniera s'a procedat cu toate celelalte Institutii sau organizatii din tara.

In domeniul libertatii religioase guvernul a urmarit doua scopuri: una a fost sa distruga viata spirituala In Romania si sa-l reduca pe om la functia de robot ateu, conform ideolo-giei marxiste. Celalalt scop a fost ca religia sa fie folosita ca instrument al expansiunii Rusiei, care avea ca ultim obiectiv sa Inghita Romania. Biserica Ortodoxa Romana trebuia sa fie adusa sub obedienta Bisericii Ortodoxe Ruse, dar Patriahul roman, Nicodim nu si-a putut permite sa accepte politica panslava a Moscovei. In Mai 1945 el a fost vizitat de o delegatie de clerici rusi, printre care Moscova in mod cinic a introdus si un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse din Basarabia" , dar Nicodim a ramas nemiscat. Nici vizita din 1947 a Patriahului Moscovei Alexei la Bucuresti nu a reusit sa-l miste pe NIcodim". "Insfarsit", conchide Henri Prost, "moartea aparent 'naturala' a lui Nicodim, izolat la o manastire, si alegerea succesorului sau Justinian a fost foarte bine venita pentru Moscova. Alegerea lui Justinian a fost impusa de guvern si Justinian s'a dovedit a fi fost un servitorcredincios al partidului comunist si al politicii panslaviste a Moscovei."

 

Biserica este adusă în linie

-Descrestinarea României -

 

Cea mai amara batalie a fost dusa Impotriva Bisericii Catolice. Amandoua bisericile, Romano Catolica si Greco-Catolica, erau sub jurisdictia Papei, cu toate ca Biserica Greco-Catolica se deosebeste de Biserica Romano Catolica prin faptul ca a pastrat ritualul si obiceiurile Bisericii Ortodoxe, cat si prin faptul ca preotii lor se casatoreau. Prin anularea acestor doua Biserici regimul a urmarit nu numai sa-i scoate pe cei cca 1,5 milioane de crestini de sub ascultarea si influenta Vaticanului si sa le rupa contactul cu lumea gandurilor occidentale, ci si ca o pedeapsa si o aducere la supunere a preotilor care constituiau adevarate centre de opozitie fata de regim si cari au sprijinit masiv Partidul National Taranesc al lui Iuliu Maniu In alegerile generale din Noembrie 1946. Cu toate ca acest partid a primit peste 70% din voturi, le-a trebuit doua zile de munca asidua organelor guvernamentale pentru ca sa falsifice rezultatele acestor alegeri, care au fost apoi publicate si care au gasit crezare doar In cercurile din strainatate.

Motivarea pentru desfiintarea Bisericii Greco Catolice a fost de a o aduce din nou la jurisdictia Bisericii Mame Orto-doxe. Acest lucru totusi nu a fost usor de Implinit, pentru ca niciunul din cei sapte episcopi ai Bisericii Greco Catolice nu a cedat presiunilor, iar preotimea a demonstrat si ea o rezis-tenta puternica. Dar In timp ce episcopii erau celibatari, nu tot asa erau si preotii. Foarte multi dintre ei erau casatoriti siaveau copii. Securitatea a arestat 38 de preoti dintre acesti familisti, pe care i-a torturat si i-a amenimntat ca le va aresta sotiile si copiii si-i va tortura ca si pe ei, daca nu vor accepta sa colaboreze cu Securitatea. Pana la urma au cedat. Acesti 38 de preoti nefericiti, sub tortura si santajul Securitatii au "hotarIt" , In numele Intregii Biserici Greco-Catolice a Romaniei, sa se reuneasca cu Biserica Ortodoxa Romana. Cei sapte episcopi Greco Catolici si numerosi preoti au fost arun-cati In Inchisoare pentru a pieri acolo. Averile bisericilor au fost confiscate. Ana Pauker, evreica, Ministru de Externe al Romaniei, a denuntat scrisoarea de protest a Papei ad resata guvernului roman ca fiind "o provocare la adresa poporu-lui roman" . Acesta a fost sfarsitul celei de a doua Biserici In importanta din Romanaia.

Sfarsitul Bisericii Romano Catolice a fost si mai sumar. In August 1948 guvernul a emis un decret, conform caruia toate cultele din Romania erau obligate sa-si supuna statutele guvernului spre aprobare. Din moment ce Vaticanul a refuzat sa comunice cu clerul sau prin intermediul Ministerului de Externe al unui guvern comunist, statutele Bisericii Romano Catolice nu au fost aprobate, si astfel starea Bisericii Catolice a devenit ilegala. Pentru un timp oarecare la Bucuresti a functionat o Nuntiatura Papala, Nuntiu Papal fiind Monse-niorul Kirk, cu toate ca Romania nu a mai mentinut relatii diplomatice cu Vaticanul. In Iulie 1950, sub motiv ca ar fi spioni, toti functionarii Nuntiaturii au fost expulzati. Cei doi episcopi catolici ce mai ramasesera In Romania, au fost ares-tati si astfel Biserica Romano Catolica a devenit practic ine-xistenta. A fost In acea epoca cand simpatia pentru Biserica Catolica si prestigiul ei au atins puncte culminante In Roma-nia, ca o reactiune a opiniei publice la opresiunea comnista,vazandu-se In Biserica Catolica o victima a ei.

Acum calea pentru descrestinarea Romaniei a devenit libera. Pentru Inceput, sarcinile financiare pentru Intretinerea bisericilor a fost lasata pe seama credinciosilor. Taxele pentru diferitele servicii au fost ridicate exagerat, ca o cale de sicanare a credinciosilor, pe langa faptul ca "misticismul" (= practicarea unei religii), a fost interzis studentilor, profeso-rilor si functionarilor de stat, categorii care In curand au cuprins marea majoritate a populatiei oraselor. Ca urmare a persecutiei religioase a crescut din ce In ce si numarul acelora care ezitau sa-si boteze copiii, sau sa se cunune religios. Arderea mortilor si Inmormantarea fara preoti a devenit din ce In ce mai frecventa, iar calendarul a fost iepurat de cele mai multe sarbatori religioase, In timp ce a vorbi despre Craciun si Pasti In cercuri oficiale a devenit riscant (vezi si Destin de la Roumanie, pp. 228-230).

Cu toate cele Intamplate In Romania In procesul de oprimare a Bisericii, recent BBC-ul a aratat la televiziune un film facut In colaborare cu guvernul de la Bucuresti, In care reporterii BBC-ului au depus eforturi serioase pentru a demonstra publicului lumii libere ca In Romania exista libertate religioasa. Cum le-a putut scapa acestor reporteri ca studentilor si profesorilor le era interzis sa practice o religie, sau sa intre Dumineca Intr'o biserica, sau sa afle ca In inchi-sori erau atatia condamnati si chinuiti pentru ca nu au renun-tat la credintele lor religioase? Filmul a avut tocmai acest rost, sa desminta In Occident afirmatiile refugiatilor, ca in regimurile comuniste nu ar fi libertate religioasa.

 

Controlul populatiei

- Inceputul terorismului de stat -

 

Intreaga populatie a tarii fierbea de nemultumire. Ca fostii mosieri, chiaburii, negustorii, antreprenorii, fabricantii de diferite bunuri, carora li s'a confiscat sau nationalizat" Intreaga existenta si agoniseala de generatii fara absolut nicio recompensa, erau nemultumiti, ar mai fi fost de Inteles, dar nemultumirea era generala, a Intregii populatii. Ea Incepea cu muncitorimea, taranimea si functionarimea, care formau 90%= din populatia tarii. Obisnuiti cu o viata independenta, cand cu adevarat munceau mult dar Isi fixau ei locurile de munca si telurile de atins In viata, acum observau ca devin din ce In ce niste sclavi ai statului, fara nici un drept de a-si hotarI singuri soarta, fara drept de a-si practica religia in care au fost crescuti.

In decada care a urmat razboiului al II-lea mondial istoria stiintei a fost rescrisa si intelectualitatea a trebuit sa descopere ca nimic pe lumea asta nu a fost inventat de altcineva care nu ar fi fost rus. Astfel, nu Marconi, ci Popov a construit primul radio, ca micribiologia nu s'a nascut In Franta, ci In Rusia, s.a. Si aceste lectii trebuiau repetate cu un servilism care le repugna, sub pedeapsa de a fi concediat fara drept de a mai lucra In profesiunea sa, si In cazuri mai grave chiar arestat. Omul de pe strada, a carui singura preocupare era asigurarea existentei sale si a familiei sale, a fost necajit de constanta supraveghere la care era supus, de faptul ca informatorul de bloc trebuia sa raporteze saptamanal despre miscarile sale; necajit de faptul ca nu avea libertate de miscare de la un apartament la altul fara aprobarea politie; ca nu-si putea vizita rudele Intr'o alta localitate, ca sa nu mai vorbim de mutatulcu totul Intr'un alt oras; sau era necajit ca ar putea fi dat afara din locuinta, asa cum au fost dati afara zeci de mii de insi mai Inainte; sau era Ingrijorat ca o plangere a sa soptita la urechea unui prieten, ar fi ajuns la urechile Securitatii si-l pandeste arestul, asa cum au fost arestati sutele de mii mai Inainte.

Insfarsit si muncitorimea, In numele careia pretindea ca guverneaza acest regim, mocnea de nemultumire. Lungile 48 de ore de munca saptamanala nu se mai terminau niciodata. Cand se terminau cele 8 ore de lucru zilnic, erau programate meetingurile politice si sedintele de indoctrinare marxista care durau pana tarziu In noapte; si duminecile, singurele zile In care nu se lucra oficial, erau zilele de munca " voluntara " sau "patriotica" , adica munca neplatita, si toate astea erau pro-gramate pentru a nu lasa muncitorului niciun ragaz liber de reflectii asupra propriei sale vieti. Se organizau demonstratii frecvente In care muncitorul trebuia sa-si arate dragostea si atasamentul sau pentru regim si pentru Uniunea Sovietica si ore Intregi sa marsaluiasca In randuri ordonate, numerotate si supravegheate Indeaproape de activistii de partid daca este prezent si daca scandeaza lozincile uneori timp de patru ore, sub pedeapsa pierderii slujbei. Si salariile erau asa calculate Incat abia era suficient pentru propria hrana, fara sa mai tina cont de existenta sotiei si a copiilor.

Si chiar asa, muncitorul era totusi invidiat de catre aceia care, In ciuda prevederilor In Constitutie si a Codului Muncii , nu aveau permis de lucru si le era refuzata orice posibilitate de existenta. Dreptul la munca era garantat de Constitutie si In Iunie 1950 a fost promulgat si Codul Muncii al Republicii Populare Romane, In virtutea caruia Cntractul Colectiv guverna regimul muncii In Romania, pretins saprotejeze pe muncitor de exploatare. In realitate, cererile de munca trebuiau sa fie Insotite de o autobiografie detailata, aratand In cele mai mici amanunte toate datele ce-l privesc si toate Inclinarile politice ale tuturor rudelor, inclusiv cumnate si cumnati. La fel si originea sociala , ca acea de fiu de mosier, de fabricant, de liber profesionist, de chiabur, etc., care l-ar fi putut descalifica dela un anumit post. Ineligibili-tatea de la lucru era in mod cert aplicata urmasilor politici-enilor dintre cele doua razboaie si chiar si a acelora cu legaturi familiale fie si Indepartate, cu astfel de oameni. A nu avea drept de munca nu Insemna numai a muri de foame, ci si a nu avea dreptul la o locuinta si a nu avea dreptul la asistenta medicala.

Singura posibilitate de trai ce le-a ramas acestora a fost sa-si vanda din haine, din mobila si din obiecte de valoare care au scapat confiscarilor. Dar chiar si aici statul a gasit de cuviinta sa se amestece, pentru a-i jumuli de ce le-a mai ramas. In 1945 Bucurestiul era plin de pravalii care vindeau lucruri vechi, ca mobila, haine, bijuterii, instrumente, etc. care Incet, Incet, au disparut si au facut loc pravaliilor de stat de antichitati si lucruri uzate. Taxele concepute pe vanzare de mobila si alte obiecte uzate a fost de 42%=, pe care o platea cel care Incasa banii, adica o dubla jegmaneala a vanzatorului. Din moment ce mizeria care s'a Inscaunat peste tara a saracit toata lumea si puterea de cumparare a locuitorilor a scazut mult, pretul de vanzare nu mai reprezenta decat o zecime din valoarea reala a obiectelor negociate, In comparatie cu preturile din strainatate, cum ar fi fost cea a covoarelor persane, a tablourilor si bijuteriilor scumpe, etc.

Pozitia Romaniei In 1952 cel mai bine poate fi prezentata In cifre statistice. Dupa cel de al doilea razboi mondial Romania a pierdut 58.000 klmp din propriul ei teritoriu, cu aproximativ 4 milioane de locuitori, care In scurta vreme au fost supusi genocidului si deportarilor facute cu scopul de a schimba caracterul national al Basarabiei si Bucovinei.Aproximativ 300.000 ostasi au murit pe frontul de Rasarit In razboiul Impotriva Uniunii Sovietice, 280.000 au cazut prizonieri In Rusia, din care s'au Intors numai cca 100.000. Restul de 180.000 au fost retinuti In lagarele de exterminare sovietice. Pe frontul de Apus Romania a vut 169.000 morti, raniti si disparuti (Vezi cartea Destin de la Roumanie, p. 247). Celor care au avut fericirea sa se Intoarca din prizonierat, tara nu le aparea deloc cum a fost mai Inainte si nici cum era ea prezentata In cartile postale ilustrate si'n brosurile de propaganda ale oficiului de turism facute pentru straini. Mizeria si rasturnarile sociale au facut Romania de nerecunoscut.

Ingenunchierea Romaniei nu a avut loc fara rezistenta, fara lupte si fara martiriu pentru a marturisi adevarul care contrazice minciuna comunista. Incercarea de descatusare din ghiarele fiarei sovietice a fost platita cu moartea celor mai buni fii ai Romaniei.

 

Mascarada Festivalului Mondial al Tineretului

 

Aranjarea vitrinelor a fost preocuparea constanta si de capetenie a guvernului marioneta din Romania. In August 1953 la Bucuresti a avut loc Festivalul Mondial al Tineretului Progresist (Comunist). Pentru a-i impresiona favorabil pe cei 30.000 de oaspeti streini asteptati, In regiuni prestabilite In care acesti oaspeti puteau avea acces, cu sase luni Inainte au Inceput reparatiile la case, varuitul lor, repararea strazilor, nivelarea gropilor si aproximativ 40 de cinematografe au fost remodelate; a fost construit un mare stadion sportiv cu 80.000 de locuri si au fost plantate flori si arbusti, iar parcurile cuaria de verdeata au fost extinse de la 27 la 45 hectare. S'au preparat cadouri pentru fiecare participant la Festival. Cu cateva zile Inainte de sosirea lor, piata de alimente a fost inundata cu articole care nu au mai fost vazute In Romania cu anii. In cursul Festivalului serviciul postal a functionat corect, fara cenzura, fara pierderi si fara Intarzieri. Steagurile sovietice au disparit de pe strazi. Imediat dupa plecarea oaspetilor au disparut din nou alimentele, au reaparut steagurile sovietice cat si cozile la alimentara. Totul a reintrat In "normal" .

Ion Golea, fratele autorului, a fost parasutat In tara In 1951 Impreuna cu Ion Samoila, Intr'un program mai larg de colaborare la actiuni anticomuniste organizate Intre Miscarea Legionara si anumite servicii ale armatei americane si franceze. Pregatirea tehnica a parasutistilor au facut-o francezii, iar americanii au livrat echipamentul si au facut lansarea. Cu ocazia acestui Festival Mondial al Tineretului Progresist, Ion Golea Impreuna cu alti camarazi de-ai sai, au conceput, tradus In cinci limbi, multiplicat si raspandit un manifest In care descria situatia reala din tara. Acest manifest trebuia sa ajunga In mana fiecarui oaspete. Cat de mult le-a reusit acestor luptatori sa raspandeasca acest manifest ne-o descrie un jurnalist suedez, participant la Festival si care reIntors In Occident, ne-a transmis constatarea lui cu privire la aceasta raspandire:

- "Daca te urcai In tramway, cand coborai gaseai In buzunar un manifest."

- "Daca te duceai la restaurant, la masa sub farfurie gaseai un manifest."

- "Cand te Intorceai la hotel si deschideai usa, pe dusumea gaseai un manifest."

Redam In continuare textul manifestului:

 

 

 

"Prieteni straini,

 

Romania reala, care lupta In munti si sufera In inchisori, va spune: Bine ati venit !

"Cei ce ne conduc azi vor face totul pentru a va Impiedeca sa cunoasteti adevarul asupra tarii In care va aflati. Un munte de minciuni a fost ridicat Intre voi si noi. In primul rand, guvernul a chemat la Bucuresti pe toti agentii sai de prin orase si sate, pe toti copiii smulsi din familiile lor si crescuti prin fabrici In cultul urii pentru tot ce nu-i sovietic. Luni Intregi ei au fost instruiti si apoi tinuti In cantonamente pentru a invata cum sa se poarte la Festival, ce sa raspunda, cum sa minta. Acestia sunt singurii oameni care au dreptul sa va conduca si au datoria sa va supravegheze, in timp ce populatia este tinuta departe prin concentrari ad-hoc, prin arestari si obligatii de serviciu, sau pur si simplu prin teroare. Organizatiile politice au cerut salariatilor sa ocoleasca mai cu seama delegatiile apusene, 'compuse din spioni si dusmani de moarte ai poporului roman .'

"Minciuna este si ceea ce vedeti In acest oras. Intr'o saptamana Capitala noastra Infometata si-a schimbat complet Infatisarea. Vitrinele, In care pana mai ieri se gaseau numai ghivece cu flori, portrete si lozinci, acum sunt relativ Incarcate cu marfuri. A aparut untul, ouale si vinul. Se gasesc prajituri si bomboane. Painea din comertul liber, care putea fi cumparata numai pe baza buletinului de populatie Incartierul respectiv, pentru ca taranii flamanzi sa nu o poata capata, se gaseste astazi pretutindeni, ca si franzela si chiflele. Toate acestea au facut sa dispara cozile care ne storceau ultimul rest de energie dupa zece ore de munca normata.

"Dar si In alte privinte Capitala nu mai este de recunoscut. Afisele despre "atatatorii la razboi" , caricaturile uriase, gazetele de strada sau de perete, cuprinzand cele mai Inveninate calomnii, au fost Inlocuite cu prescriptii propovaduind pacea si prietenia. Steagurile rosii - In proportie de 3 la 1 cu cel tricolor - au fost Inlocuite cu drapelul national, iar enormele stele rusesti au fost demontate si coborIte In pivnita. Ele vor fi puse la loc dupa plecarea Dvs. Daca va este greu sa Intelegeti toate acestea, amintiti-va din istorie ca mistificarea In proportii nebanuite este o veche specialitate ruseasca. Potemkin a folosit-o primul, ridicand In Crimea sate din decoruri de scandura vopsita. Capitala R.P.R. este astazi un astfel de sat al lui Potemkin.

"Aceeasi minciuna domneste In viata noastra politica si sociala. Romania este In realitate o tara ocupata militareste, dar pe care invadatorul o sileste sa-si proclame In fata lumii Intregi libertatea si recunostinta pentru el. In mare masura Insasi asa numitul nostru comunism este o mistificare.

"Imperialismul moscovit a avut Intotdeauna nevoie de un instrument ideologic care s-i usureze penetratia peste hotare. In Sud, fata de popoarele slave din jurul nostru, a folosit ideea panslava. Azi, mijlocul de a Insela multimile Il ofera comunismul, caci Intre principii si aplicarea lor este o deosebire de neInteles pentru cei ce respecta logica si buna credinta. La Inceput, proletariatul nostru a putut crede cainegalitatea de avere In Romania va fi rezolvata In favoarea sa, dar n'a trebuit sa treaca mult spre a vedea ca tot ceea ce era luat din mana claselor avute, pleca Intr'un fel sau altul In Uniunea Sovietica. Astfel, Indata ce industria a devenit sector socialist, ea a fost obligata sa lucreze pentru export, In baza caruia R.P.R.-ul primeste, de exemplu, 0,25 lei pentru o pereche de bocanci trimisi In Rusia, adica pretul unui pahar de sifon. In sectorul rural, mosiile ramase dupa ultima expropriere din 1945 n'au mai fost Impartite taranilor, ci au devenit "gospodarii de stat ", care trimit tot ce produc peste granita. Aceasta face Uniunea Sovietica sa fie astazi singurul latifundiar din Romania. La randul lor, zacamintele si industria petrolifera au fost luate In Intregime de Sovietici, devenind binecunoscutul "Sovrompetrol" , ale carui produse sunt asa de rare pe piata interna Incat populatia s'a Intors la opait.

"Intr'un cuvant, tot ceea ce a devenit "sector socialist ", inclusiv Sovromurile, a fost scos din circuitul economiei nationale si a devenit domeniu de exploatare sovietica.

"Cat despre taranul roman, ordinea comunista Insemneaza pentru el o iobagie mai grea decat oricare alta din trecutul Indepartat. Stapanirea de azi Ii rapeste de pe propriul sau pamant dijma cea mai ridicata ce s'a pretins candva In aceasta tara, iar cotele de lapte, carne, lana, sunt o nerusinata hotie. Intreaga primavara, cand comunistii au pregatit Festivalul, taranul acesta flamand si gol a adus la oras cate 2-3 litri de lapte tras de la gura copiilor, schimbandu-l pe bucati de paine, pe care militia nu-i Ingaduia sa si-o cumpere singur, sub pedeapsa de a fi ridicat de acasa si dus la o zi de munca fortata.

"De altfel aceasta discriminare In paguba taranului - pecare o reflecta si regimul de vanzare a painii sau a altor produse alimentare si industriale - este urmarea fireasca a punctului de vedere oficial, dupa care taranimea formeaza o categorie sociala inferioara, caci desi In republica noastra de " democratie populara" , muncitorii agricoli reprezinta 80%= din totalul populatiei, ei nu fac parte din "clasa muncitoare" , fiind numai niste "tovarasi de drum" , tolerati de nevoie. De aceea ei nu pot aspira, nici macar formal, la conducerea trebilor obstesti, care este apanajul exclusiv al proletariatului, adica a minoritatii de cel mult 11%=. Cand va formulati teoretic concluziile cu privire la ordinea politica ce domneste azi la noi, amintiti-va de aceste realitati statistice, care prin nimic nu pot fi subtilizate.

Dar cel putin daca proletariatul ar fi multumit cu regimul care Ii proclama pretutindeni hegemonia. Castiga oare muncitorul roman atata cat sa-i Ingaduie sa traiasca In conditii normale de hrana, locuinta si Imbracaminte? Intrebati pe primul acar de tramwai pe care-l gasiti pe strada, cat castiga lunar si veti afla ca salariul sau este de 280 lei pentru cel putin zece ore de munca zilnica. Puneti aceeasi Intrebare tinerei muncitoare de fabrica ce va Insoteste pe strada si, daca nu minte, va va spune ca salariul ei nu trece de 350 lei pentru acelas numar de ore. Calculati apoi ce s'ar putea cumpara cu aceste salarii lunare - daca bine Inteles va exista Intotdeauna marfa - stiut fiind ca painea alba este 4,5 lei kgr., untul 27 lei kgr., carnea In targul liber 16 lei, uleiul de floarea soarelui 40-45 lei. Considerati apoi preturile articolelor de manufactura pe care le vedeti prin vitrine, desi si acestea au fost serios modificate In vederea Festivalului, ceeace explica marea afluenta a cumparatorilor In magazine, lucru care va mira. Un costumde haine gata, care foarte probabil nu este mai bun decat cel pe care-l purtati Dvs., costa la Bucuresti 850 lei, iar o pereche de pantofi nu prea frumosi, 200 lei. Aceste cateva cifre va vor face sa Intelegeti care sunt posibilitatile de trai ale muncitorului nostru. Nu uitati Insa ca painea alba, untul si untdelemnul, untura, carnea si zarvavaturile - care sunt trimise In Uniunea Sovietica, unde pretul lor a fost redus cu 50%= la instalarea lui Malenkov, - au lipsit aproape cu desavarsire Inaintea Festivalului, ca si articolele de Imbracaminte necartelate. Situatia va fi cu siguranta si mai grea dupa plecarea Dvs.

"Tabloul conditiilor de viata In R.P.R. mai trebue Intregit cu alte cateva aspecte esentiale. Ceea ce priveste pe muncitor, si In general pe salariatul roman, Impingandu-l catre cea mai periculoasa epuizare fizica si morala, este pe de o parte jugul normelor, iar pe de alta parte, asa numitele sarcini obstesti si ideologice. Daca la noi salariile sunt atat de disproportionat de mici, faptul se datoreste si preocuparii haUne de a face ca munca sa atinga cu orice pret rentabilitatea maxima posibila, indiferent de urmarile ce le-ar avea pentru muncitor. "Cincinalul In patru ani" al lui Gheorghiu-Dej este cea mai buna ilustrare al acestui principiu, caci Impins de nevoie, muncitorul nostru se sileste sa "sparga normele" , sa castige adica prin supra munca un adaos de salariu. De aceea In R.P.R. se munceste astazi ca Intr'o colonie sovietica de detinuti - o colonie creata nu Intr'o insula de la capatul lumii, ci Intr'o tara de cultura care a cunoscut tiparul Inaintea Rusiei.

Ca sa nu-si gaseasca vreme sa cugete asupra nizeriei sale extreme, ceeace l-ar Impinge sa se rascoale, salariatul nostru are si obligatia sa participe, Inafara orelor de program, lasedintele de productie, de sindicat, de limba rusa, de marxism si ARLUS, cu ajutorul carora descopere mai ales ca In tara sa tot ce nu-i obligatoriu, este interzis. Aceste sedinte Ii ocupa In mod obisnuit toate dupa-amiezile saptamanii, cu exceptia Sambetei. Salariatul mai este Indatorat sa mearga la parazi, purtand portrete rusesti, lozinci sau steaguri rosii. Daca la sedinte el a trebuit sa aplaude In picioare de cate ori cerea ritualul, la manifestatiile de strada are datoria sa cante sau sa scandeze lozinci. Toate aceste "sarcini" trebuesc Indeplinite punctual, cu "constiinciozitate". In caz de abateri, absente, evaziuni, este denuntat massei la sedinta largita si, In sfarsit, daca abaterile se repeta, este licentiat din slujba ca dusman al clasei muncitoare.

Rezultatele acestei mizerabile apasari morale, care degradeaza si distruge, lunga subalimentatie si oboseala, se vad pretutindeni. Romania este astazi tara cu cel mai mare procent de mortalitate infantila din lume, cum rezulta din raportul recent al Organizatiei Natiunilor Unite de la Geneva. Oameni Inca tineri au corpul ros de boli si sunt epuizati. Tuberculoza si maladiile nervoase fac ravagii de neInchipuit. Daca vreti sa aveti dovezi concrete In aceste privinte, cercetati sanatoriile TBC sau Spitalul Central de boli mintale din Bucuresti, unde veti gasi ca majoritatea covarsitoare a bolnavilor o formeaza muncitorii si functionarii subalimentati, epuizati de munca si Infricosati de restrictii, care In ratacirea lor continua si acolo sa-si faca normele si sa se autocritice. Acest aspect al nebuniei, cu radacini directe In conditiile noastre sociale, a facut obiectul unor repetate referate ale corpului medical catre Comitetul Central al PCR.ului roman.

"Nu e de mirare deci ca In tara noastra domnestepretutindeni o revolta surda, ca In munti Generalul Arsenescu comanda grupuri organizate de rezistenta, ca cel putin 600.000 dintre cei mai buni romani putrezesc In Inchisori sau mor muncind la Canalul Dunare-Marea Neagra, sau la Bicaz. Guvernul comunist ar putea fi maturat In cateva ceasuri daca nu l-ar apara trupele sale de securitate, foarte bine platite, si mai ales daca nu ar fi protejat de diviziile sovietice raspandite peste tot si camuflate prin paduri.

"Va aratam toate acestea pentruca Dvs ati venit la Bucuresti In numele Pacii , al Progresului si al Tineretii . Dar va rugam sa credeti ca noi pretuim pacea tot atat de mult cat si Dvs., mai ales ca la noi razboiul continua si azi, dupa 12 ani. Fiecare familie romaneasca Isi are jertfele ei In aceasta lupta interna, pe care un guvern care nu cunoaste decat teroarea si propaganda, v'o ascunde cu discursuri si scamatorii. Romanii doresc din tot sufletul pacea, dar nu pacea talharului care o pretinde numai ca sa se poata bucura In liniste de prada sa.

"Va dam de asemenea aceste informatii deoarece adevaratul Progres n'are nimic de a face cu ce vedeti Dvs In jur. In ultimul deceniu lumea a facut un impresionant pas Inainte In domeniul tehnicei si al stiintei, dar noi nu beneficiem Inca de noile descoperiri. Intreprinderile statului sunt obligate sa Intrebuinteze instrumente si aparate vechi, cumparate de la particulari prin mijlocorea comertului de consignatie, care este tolerat tocmai din aceasta cauza. Simpla existenta al acestui comert de aparate vechi este cea mai buna dovada a carentei tehnicei noastre, de altfel ca si In Rusia Sovietica, "tara cea mai Inaintata din lume". Un fapt petrecut cu ocazia venirii Dvs. este tot atat de graitor: delegatiile care au adus cu ele turisme de tipuri mai noi aufost Impiedecate sa le foloseasca, deoarece provocau prea multa mirare In publicul romanesc, pe care oficialitatea se sileste In tot chipul sa-l convinga ca progresul vine numai de la Rasarit. S'au dat chiar dispozitii membrilor de partid sa tagaduiasca existenta si caracteristicile acestor masini, ceea ce aminteste un alt fapt asemanator, dar din pacate mult mai grav: acum cateva luni, In sanatoriile TBC, unde descoperirea Rimifonului a adus legitime sperante printre bolnavi care l-au pretins cu insistenta, s'a comunicat prin afise ca acest medicament este un leac fals, folosit de capitalisti numai spre a se imbogatii. Iata o pozitie fata de stiinta si progres la care desigur ca nu v'ati gandit pana acum.

In sfarsit, ne adresam Dvs., tineret strain, pentru ca la varsta pe care o aveti v'ar fi imposibil sa nesocotiti adevarul si valorile morale. De aceea, ceea ce vedeti la noi s'ar putea sa aiba pentru Dvs o mare Insemnatate daca veti interpreta corect realitatile. Situatia din Romania subjugata este datatoare de seama pentru toate tarile de sub dominatia Rusilor si denunta astfel, In fata Dvs. intreaga mistificare mondiala a Moscovei. Acei ce credeti In comunism, sunteti azi In situatia In care s'au aflat AndrI Gide si scriitorul roman Panait Istrati cu prilejul vizitelor lor In Uniunea Sovietica: ei s'au Inapoiat de acolo absolut convinsi ca Sovietele au tradat toate idealurile sociale pentru care acesti doi ganditori luptasera Intreaga lor viata. Daca veti sti sa va documentati singuri, fara ajutorul interpretilor scoliti, mincinosi, care va dau mereu ocol, Dvs veti ajunge la acelas rezultat la care au ajuns Gide si Panait Istrati.

Drumul In Romania va v'ar ajuta astfel sa iesiti din robia unei minciuni care va falsifica judecata, facandu-vainstrumentele oarbe ale celei mai degradante tiranii.

Ion Golea si camarazii sai au fost capturati imediat dupa Festival si condamnati la moarte de un Tribunal Militar din Bucuresti, Intr'un proces care a avut loc Intre 9 si 12 Octombrie 1953, caruia i s'a dat o mare publicitate. Condamnatii au fost executati la 30 Octombrie In Valea Piersecilor de langa Jilava.

Ziarul german "Ruhrwacht" din Oberhausen, 3 Dec. 1953, a publicat un articol cu titlul "Lovitura de pumnal prin sateliti", - avand subtlul: "Activitate subterana In tinuturile preluate de Soviete, - Teama de agenti" - In care a anuntat condamnarea la moarte a celor 13 tineri romani, Insotit de urmatorul comentar:

"Experti ai conducerii NATO deseori s'au gandit daca armatele satelite sunt de Incredere pentru Soviete. Asa parea sa rezulte din tratativele Maresalului Bulganin, maresalul partidului , .... care a organizat armatele satelite drept organisme tactice pentru nevoile Sovietelor. Asta s'a petrecut Intr'o forma care pare a-si cauta un precedent la Napoleon.

"Asa cum Napoleon a facut coalitia de regimente din regimentele Rhinului (Bavaria, Wgrtemberg, Baden si Sachsen), din Italieni, Olandezi si altii, pe langa armatele franceze si sub comanda maresalilor napoleonieni, tot asa a fost prescris de Soviete cum sa fie facuta Inarmarea, instruirea si mobilizarea pentru Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania si Ungaria. In exterior se castiga impresia ca acestor coalitii europene le este suficient, Intr'o anumita situatie, un corset al Sovietelor pentru ca aceasta sa dispuna de massa diviziilor satelite instruite si uniformizate.

"Cercetari precise arata ca speranta - daca a fost vreodata serios Intretinuta - a desamagit. Aproximativ 22divizii cehe nu reprezinta in ici un caz idealul care ar Insemna ceva pentru Soviete. Cu toata disciplina de fier, exista totusi o nesiguranta, a carei expresie clara o formeaza cele cateva duzine de dezertari lunare care cuprind toate gradele pana la maior inclusiv.

"Rezultatele cercetarilor arata ca cei mai de incredere In sensul sovietic sunt, poate, Bulgarii, si care sunt relativ si bine Inarmati, la care aversiunea istorica fata de Turci si Sarbi, mai slaba fata de Greci, poate fi mobilizata, contrar Romanilor, Ungurilor si Polonezilor. Cehii sunt, multumita propriei industri, bine Inarmati, dar nici ei nu sunt transparenti si nici caliti In crize. Intr'adevar, aceste conventii militare izvorasc mai mult dintr'o manevra de camuflaj optic decat dintr'un real castig de forta.

"NeIncrederea sovietica este, ca Intotdeauna, foarte treaza. Ea opereaza cu neobisnuit de multi ofiteri de legatura, MWD-Oficii, instruire si Indoctrinare politica. S'ar putea spune ca conducerea armatei sovietice priveste fara iluzii situatia actuala. Ea calculeaza, pe cat se poate desprinde din diferite surse, (Intre altele si marturiile dezertorilor), cu o surprinzatoare extindere a miscarii de rezistenta In zona de Vest In cursul unui eventual razboi. Daca Intr'o tara mai avansata cultural rezistenta armata n'are sa fie atat de raspandita pe cat au trait-o armatele germane In interiorul Rusiei, ea ramane totusi foarte periculoasa. Aceasta nu se poate evita prin evacuarea tuturor barbatilor pe care ar trebui sa-i supravegheze cu armate Intregi, si In niciun caz nu cu compatrioti. Natural, astazi unitatile de partizani nu mai lucreaza In masa, ci ca grupuri restranse care sunt prin Carpati, prin Slovacia, Polonia si Ucraina.

"In prezent se poate constata o vie activitate a partizanilor, care sunt echipati cu aparate de radio emisie, care pot provoca si acte de sabotaj si care sunt sprijiniti de populatie. La Inceputul lunii Octombrie un tribunal roman a trebuit sa condamne la moarte 13 membrii ai Garzii de Fier, care au fost parasutati mai Inainte si numai fiind tradati, pentru ca unul din ei si-a pierdut nervii, au putut fi descoperiti. Prin aceasta Intamplare s'a putut Insa afla doar un coltisor din secretele Sovietelor, de obicei bine tainuite."

Ziarul "Ya" din Madrid, 19 Nov. 1953, publica un articol care merita si el atentia noastra In acest context, "Initiativa diplomatica", cu sibtitlul "Foster Dulles dispus sa discute cu Rusia", din care redam:

"Foster Dulles a insistat din nou ca Statele Unite 'nu vor negocia cu Rusia cu pretul sacrificarii popoarelor sclavizate si nici a pozitiei de aparare a Europei", dar sunt dispusi sa discute cu Uniunea Sovietica asupra punctelor concrete ale tensiunii internationale. Discursul acesta al lui Foster Dulles are importanta prin personalitatea acestuia si prin conjunctura speciala In care se afla relatiile internationale In acest moment. Pe de alta parte, discursul este dirijat Conventiei anuale C.I.O. (Congresul Organizatiilor Industriale). Nu Incape Indoiala ca acest nou apel al sperantei va avea un profund ecou In spatele Cortinei de Fier. Omul care conduce politica externa a Statelor Unite pare ca Isi formeaza o idee optimista asupra posibilei eliberari pacifice a tarilor satelite. 'Nu este necesar, nici de dorit sa sustinem revolutii violente' In aceste tari pentru a le elibera de sub jugul sovietic, pentru ca 'aceasta ar Insemna expunerea si macelul acelora care iubesc cel mai mult libertatea'. Fara Indoiala ca lui Foster Dulles i-a trecutprin minte imaginea celor 13 patrioti romani din Garda de Fier, care acum cateva saptamani au fost Impuscati la Bucuresti dupa un lung proces In care acestia au dovedit superioare calitati crestinesti si umane."

 

 

Alegerile batjocură din Noembrie 1946

 

Deghizarea In primii ani dupa 23 August 1944, cine anume sunt adevaratii stapani ai Romaniei, a fost mult mai transparenta. A fost usor de vazut cine erau acesti stapani daca nu pe alte cai, atunci prin frecventa si marimea portretelor expuse peste tot si care Intunecau orizontul Romaniei. Cel mai mare si mai frecvent portret afisat fost cel al lui Stalin, care domina celelalte 7 portrete etalate sub el, a celor 7 secretari ai Partidului Muncitoresc Roman, cum se numea atunci PCR-ul. Din cei 7 secretari ai CC (Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Radaceanu, Iosif Chisinevski si Alexandru Moghioros, trecuti In ordine ierarhica), numai doi erau romani. Dar cei 7 secretari ai CC nu erau altceva decat supusii servitori ai lui Stalin, caruia trebuiau sa-i raporteze totul (Vezi si Henri Prost, pp 217-217).

Alegerile din Noembrie 1946 au fost minutios pregatite de catre autoritatile de ocupatie sovietice si slugile lor din Romania. Taranii au fost batuti si maltratati, adresele sediilor de votare au fost intentionat gresit anuntate pentru a crea confuzii si a descuraja participarea la alegeri; bande organizate de batausi au Inconjurat sectiile de votare pentru a intimida lumea. Cu toate acestea 75 %= din participanti au votat pentru Partidul National Taranesc al lui Iuliu Maniu. I-a trebuit guvernului marioneta de atunci doua zile de muncaasidua ca sa falsifice rezultatele. Urmare ordinului lui Ana Pauker, cifrele care prezentau rezultatele alegerilor au fost falsificate si inversate. Cele ale Taranistilor au fost trecute pe seama Frontului Popular si invers. Astfel a fost proclamata victoria comunistilor In Romania prin rezultate care au fost crezute doar In Occident.

 

Nasterea grupelor de rezistentă anti-comunistă

 

Inafara de votul pentru partidele anti-comuniste ca expresie a sentimentelor lor, In 1946 au avut loc o multime de acte de sabotaj, de deraieri de trenuri, devastari si incendieri de depozite de marfuri destinate Uniunii Sovietice, de mori si fabrici de cherestrea care lucrau pentru armata de ocupatie. Acei dispusi mai degraba sa moara decat sa duca o viata de mizerie, s'au organizat In grupuri secrete de rezistenta, al caror nume si numar a devenit cunoscut mai ales din actiunile guvernului Impotriva lor. Astfel de grupuri au fost "Sumanele negre" , "Valurile Dunarii", "Adevarata democratie", "Partizanii albi", etc. Membrii acestor grupuri au fost fie fosti ofiteri ai armatei romane, studenti, membri ai Partidului National Taranesc si In mod covarsitor cei care apartineau Legiunii Arhanghelului Mihail. In 1949, la un proces politic In Suceava, 400 de profesori, studenti si ofiteri au fost acuzati ca ar fi apartinut unei astfel de organizatii. In ciuda iepurarilor cari au subtiat randurile ofiterilor In armata, multi dintre ei s'au atasat acestor grupe de rezistenta. Seful organizatiei "Valurile Dunarii" a fost comandantul unei mari unitati militare din Transilvania. Unitati armate de partizani au luptat In muntii Carpati si In Muntii Apuseni. Ei aveau legaturi si cu grupurile derezistenta anti-comunista din Yugoslavia si Ucraina. Erau sprijiniti de populatie si se mai aprovizionau si din jefuirea convoaielor de masini sau trenuri de transport de bani si armament spre Rusia. Din moment ce guvernul comunist nu a publicat niciodata date statistice exacte, este foarte greu de stiut numarul lor, dar este evident ca aceste grupe de rezistenta erau mai numeroase In Banat si'n Ardeal. In 1950 grupele de partizani erau suficient de puternice In Banat pentru a rezista atacurilor unor unitati blindate care vroiau sa le nimiceasca. "In acest grupe de partizani baza era formata fosti ofiteri ai armatei romane si membrii ai Garzii de Fier. Acesti nationalisti", scrie Henri Prost (pp 248-250), "nu puteau suporta sa vada patria lor cazuta prada strainilor si unor vasali In slujba unui stat strain si dusman."

In una din discutiile lor la Yalta la o cafea, Stalin a spus In gluma ca biologii americani de mult timp se ocupa cu taiatul cozilor unor soareci generatii de-arandul pentru a obtine un soi de soareci fara coada, si au esuat In Incercarile lor, In timp ce lui i-a trebuit doar o generatie ca sa obtina niste oameni ascultatori si usor de guvernat. Gluma lui Stalin ilustreaza conceptia de baza a sistemului comunist: persecutii, Intimidari, arest preventiv Insotit de maltratari, care duc la cumintire.

 

Escalarea terorismului de stat si cresterea nemultumirii populare

 

Dupa 1945, si In deosebi dupa alegerile din Noembrie 1946 care nu au lasat nicio Indoiala cat de adanca este aversiunea marei majoritati a populatiei fata de comunism, au Inceput si arestarile. La 15 Mai 1948 a avut loc marele val dearestari a legionarilor, In deosebi studenti si rasleti. Au fost ridicati toti cei care le-au cazut In mana, dupa ce In prealabil au fost arestati si Inlocuiti toti vechii agenti de politie care ar fi putut eventual sa-i avertizeze pe legionari si astfel sa scape de arestare. Apoi au fost puse In urmarire toate persoanele care inspirau oarecare Incredere si se bucurau de prestigiu In societate, ca fosti politicieni, industriasi, jurnalisti si ofiteri. La Inceputul anului 1950 s'a facut al doilea mare raid de arestari, care i-a ridicat pe toti acestia. Unora dintre ei li s'au dat doar arest la domiciliu. Multi dintre ei Insa erau deja pensionari In varsta, unii chiar bolnavi. Nu conta ca au mai fost activi sau nu In ultimii ani, ei toti trebuiau sa treaca prin procesul de intimidare , care sa-i aduca la supunere si care consta din batai si torturi tipic regim comunist, nesfarsite interogari si apoi erau aruncati In Inchisori, uneori fara sa stie nimeni de ei. Din timp In timp Insa se regizau procese cu rasunet, cu multa publicitate, menite sa-i avertizeze pe toti ca traesc Intr'o societate In care domneste bunul plac, un regim care nu cunoaste nici mila, nici alta lege decat interesele unui grup restrans In slujba Moscovei. Acuzatiile au fost Indeobste ca erau agenti ai Vaticanului, ai Americanilor, ai bancherilor din Wall Street, ai diferitelor legatii, s.a... De multe ori era suficient ca un comunist sa-ti fi cerut ceva si sa-l refuzi, ca sa te trezesti acuzat ca esti agent al Vaticanului, de exemplu, ca sa fii arestat si condamnat.

Dupa estimarea lui Henri Prost, In 1954 cifra arestatilor politici a atins In Romania o jumatate de milion. Construirea de Inchisori era unicul program de constructii In Romania, si cu toate astea Inghesuiala In celule depasea de patru-cinci ori capacitatea lor normala de adapostire. In timp ce criminalii si condamnatii de drept comun se bucurau de un tratamentpreferential, viata detinutilor politici a fost cu totul de nesuportat. Ei erau tinuti izolati, fara posibilitati de comunicare cu familiile lor. Nu primeau pachete cu hrana sau Imbracaminte si se sfarseau In mizerie. Amnistiile erau foarte rare In Romania si ele se rasfrangeau numai asupra detinutilor de drept comun. Cu toate ca rata de decedari In Inchisori In randurile detinutilor politici era foarte mare, totusi numarul lor crestea mereu prin noi valuri de arestari care bantuiau tara.

Cu toate acestea, valul de nemultumire a cuprins Intreaga tara si ameninta sa explodeze. Dealungul anilor 1950-51 au avut loc actiuni de partizanat In Banat, care erau mult sprijinite de populatie. In 1951 Guvernul a Intreprins o actiune de a le taia izvoarele si caile de aprovizionare. Astfel, In fiecare sat cei suspectati ca ar sprijini grupele de partizani, sau ca ar avea legaturi cu ele, au fost arestati si deportati In stepele Baraganului sau In Moldova, unde erau lasati In aier liber In toiul iernii, fara niciun adapost si fara nicio provizie. Altii au fost dusi In lagarele de exterminare de la Canalul Dunare-Marea Neagra. Zeci de mii de tarani au fost arestati si deportati In aceasta campanie a slugilor Moscovei de a curma luptele de partizani. Deportari similare au golit si satele Dobrogei, mai ales de-alungul Marii Negre, din motive de securitate militara (Henri Prost pp 250-251).

Cartea lui Henri Prost aduce o foarte buna prezentare a situatiei din Romania din primii ani ai regimului comunist. El si-a Incheiat lucrarea cu speranta ca "In ciuda a noua ani de sclavie si de a fi fost tradati de toti aceia de la care a asteptat o mantuire, Romanii Inca mai au speranta ca va veni ziua cand vor fi din nou liberi. Este adevarat ca timpul lucreaza pentru Rusi; tanara generatie este Inrolata In partidsi crescuta Intr'un ambient Inchis, fara contact cu lumea libera; ei sunt spalati la creier ca sa creada ca nu exista alta stiinta pe lume decat cea sovietica, alta cultura decat cea sovietica, si o alta civilizatie decat cea sovietica. Vor avea succes aceste metode care vor sa slavizeze si sa bolsevizeze o natiune structurata pe originea ei latina si de orientare vestica, si care opune mai multa rezistenta decat ori care alta natiune In Rasaritul Europei?"

"La ora cand scriu aceste randuri, sunt putini romanii care sa nu creada ca pana la urma poporul lor va scapa si si din aceasta calamitate asa cum a scapat el de atatea ori din mari Incercari In cursul lungei sale istorii" (p. 268).

In trecut portretul lui Stalin domina peste cerul Romaniei, emblema sortii sale. De atunci a murit si Stalin si Gheorghiu-Dej. Acum pe acelas cer domina portretul mamut al lui Ceausescu, care Intuneca orizontul. Si totusi, dincolo de toate fanfaronadele sale nationaliste si de independenta, care pot sa seduca doar pe naivi, Ceausescu nu a Incetat opera comunismului de a distruge viata nationala In Romania. Dimpotriva, aceasta navala a sa este si mai periculoasa. Decade Intregi de spalatul creierelor nu au reusit sa Implanteze In mintea si'n sufletele Romanilor dragoste pentru invadator si dorinta de a fi Incorporati In Uniunea Sovietica. Ei Inca atarna de fiinta lor nationala, de exact ceeace Ceausescu Incearca sa darame acum prin demolarea monumentelor culturale ale Romaniei, prin demolarea bisericilor, a cladirilor publice, a scuplturiilor si arhitecturii oraselor, demoland astfel depozitele materiale ale istoriei Romanilor pe care scribii sai o rescriu cu zel la ordinele si bunul sau plac. Astfel pe de o parte, el demoleaza istoria materiala si culturala care cristalizeaza viata spirituala aRomanilor; pe de alta parte, coruptia Ingrozitoare a regimului, Insotita de totala lor nepricepere In administratie, au adus economia tarii Intr'o stare atat de deplorabila. A saracit marea majoritate a populatiei atata Incat principala lor preocupare a ramas doar supravietuirea In conditiile de Infometare si de frig, In lipsa totala a oricaror altor comoditati In dura clima continentala Romaniei. In felul acesta, Ceausescu este sigur ca lumea nu mai are energie ramasa pentru a mai cugeta si la problemele nationale. Nimic nu mai poate Impiedeca declararea Romaniei drept o entitate politica inexistenta.

Grupele de partizani au luptat In Romania pana In 1958. Timp de 14 ani nimeni, dar absolut nimeni In Intreaga lume, nu le-a dat nici cel mai mic ajutor, nicio asistenta de niciun fel de genul celor care se acorda In prezent luptatorilor anticomunisti din Nicaragua, celor din Angola, sau eroicilor luptatori anti-sovietici din Afganistan. Cu tot eroismul lor, acesti luptatori patrioti n'ar putea sa reziste mai mult de cateva luni daca nu ar primi munitii, alimente si Imbracaminte. Lupta de rezistenta anticomunista a Romanilor a avut loc a doua zi dupa ocuparea tarii, Intr'o vreme adica cand Intreg Occidentul traia euforia victoriei asupra Germaniei naziste si nu vroia sa auda nimic rau despre comunism. Singurul ajutor ce l-au primit luptatorii anticomunisti din Romania a fost cel dat de populatia satelor din regiunile apropiate, In Imbracaminte si medicamente, din putinul care a scapat de jaful armatei sovietice de ocupatie, sau de confiscarile slugilor Moscovei. Pe masura ce unitatile de militie s'au Inmultit si s'au antrenat In vanarea partizanilor, i-au Inconjurat si le-au taiat caile de aprovizionare, astfel Incat ele au fost obligate sa se retraga tot mai mult spre crestele muntilor. Au fost trimisi si militienideghizati ca partizani si scoliti, care cutreerau regiunile si solicitau "ajutor pentru lutatorii anti-comunisti" . Cine se indura sa le dea ceva, a doua zi venea Securitatea si-l ridica. Inselati In acest fel, satenii au devenit suspiciosi, si-au pierdut Increderea In semeni si nu-i mai puteau ajuta pe adevaratii partizani. Pentru a baga si mai mult spaima In lume, militia Impusca cativa partizani prinsi si le expunea s corpul In pietele publice si pe la rascruce de drum. A doua parte al acestei lucrari se ocupa mai mult de grupele de partizani si de lupta lor Impotriva regimului comunist Incepand din 1944 pana In 1958.

 

Romania si vecinii ei

- Relatii deosebite -

 

Putem sa afirmam cu certitudine ca In nicio alta tara care a fost ocupata de Soviete nu a fost o rezistenta armata Impotriva ocupatiei sovietice si Impotriva terorismului intern al guvernarii comuniste ca In Romania, si ca In nicio alta tara, cu exceptia Germaniei, armata sovietica nu s'a purtat cu atata barbarie si brutalitate ca In Romania. Ratiunea pentru care Romania a fost tratata cu totul deosebit s'ar putea datora faptului ca In 1919, dupa ce armata rosie a devenit stapana Rusiei, Sovietele au facut serioase eforturi ca sa raspandeasca comunismuil peste Intreaga Europa. Totusi avantul lorrevolutionar s'a izbit de Romania. Rusia Sovietica nu a putut Ingenunchia Romania. In ciuda faptului unei imediate vecinatati cu Rusia, care i-a usurat mult raspandirea de material propagandistic pe teritoriul tarii - mai ales prin intermediul puternicelor comunitati evreesti din orasele Moldovei - si In ciuda zecilor de mii de agenti si agitatori comunisti infiltrati peste frontiera, comunismul nu a prins In masa romanilor. In plus, armata romana, la cererea Sfatului Tarii, a curatit Basarabia de zecile de bande ale armatei rosii sovietice Infiltrate In Basarabia pentru a o comuniza si a o anexa la Rusia Sovietica.

Dar In 1919 armata romana a dat avantului revolutiei bolsevice de a cuceri Intreaga Europa Inca o lovitura si mai puternica, cand a Invins armata lui Bela Kuhn care atacase Romania pentru a-i smulge Transilvania si a o comuniza. A alungat din Ungaria deseurile revolutiei comuniste si a instalat la putere un regim de stabilitate - al lui Horthy - care a durat pana In 1944. In 1919 Romania a fost Intr'o situatie extrem de grea. Basarabia solicita ajutorul Patriei Mame pentru a o scapa de bandele armatei rosii Infiltrate ca s'o comunizeze si s'o realipeasca la Rusia, iar Transilvania, care era atacata de armata lui Bela Kuhn ca s'o recucereasca si s'o comuninizeze, solicita si ea ajutorul Patriei Mame, (Moldova si Muntenia), si asta dupa un razboi de istovire de doi ani, cu mai mult de jumatate din teritoriu ocupat de armnatele Puterilor Centrale, perioada In care ea a fost secatuita de toate resursele ei materiale posibile.

Prin prabusirea regimului lui Bela Kuhn au cazut si eforturile de a se stabiliza la putere guverne comuniste In Austria si Bavaria, guverne care primeau ajutor dela Ungaria si peste Ungaria de la Uniunea Sovietica. Daca armataromana nu ar fi curatit bandele comuniste din Basarabia si nu l-ar fi Invins si alungat pe Bela Kuhn din Ungaria, soarta Romaniei si a celorlalte tari din Rasaritul Europei ar fi fost altul. Romania a fost aceia care a Intarziat comunizarea Europei de Rasarit cu un sfert de secol, dupa cum a marturisit-o Insusi un reprezentant al guvernului de la Budapesta, Printul von Windischgr?tz la 14 August 1919, la zece zile dupa instalarea regimului lui Horthy la putere (Vezi N.B. Comnen, "O prima experienta comunista In Ungaria" , Madrid, Colectia "Destin" , 1957, p. 129), In care printre altele afirma: "As fi vrut desigur mai degraba sa-mi dau viata pentru a putea pastra Transilvania la Ungaria; as fi preferat la fel sa vad trupele ungare sosind la Budapesta pentru a-i alunga pe bolsevici. Cum din nefericire acest lucru nu s'a putut Intampla, o marturisesc cu franchete ca-mi este mai placut sa vad trup[ele romane la Budapesta decat pe Bela Kuhn si tovarasii sai care mi-au ruinat patria material si politic. Recunosc In mod loial ca prin intrarea lor In Budapesta , Romanii au adus un serviciu considerabil atat Ungariei cat si lumii Intregi." Despre aceasta scrisoare a lui Windischgr?tz, N.B. Comnen spune: "Printul mi-a Inmanat o declaratie scrisa, parafata de mana sa, pe care o am Inca In posesia mea, si care cu autorizatia sa a aparut In presa internationala."

Asta este, dupa parerea noastra, ratiunea pentru care Romania a fost si este supusa unui regim de nimicitoare persecutie de catre organele comuniste ale Rusiei Sovietice si pe deasupra de catre cei care au nascocit comunismul, l-au Implantat In Rusia si apoi In 1944-45 l-au raspandit peste restul Europei rasaritene. Tot acesta este si motivul pentru care regimul comunist instalat In Romania a fost angrenat deasa maniera Incat sa distruga fizic si spiritual natiunea romana prin instrumentarea celei mai feroce opresiuni din Intreaga lume comunista. Nu avem date In ce priveste proportia arestarilor In celelalte tari comuniste dar In Polonia, Cehoslovacia si Ungaria detinutii politici au fost eliberati In 1953, (Vezi "La a 40 aniversare a 'revolutiei' din Ungaria" , Romanian Historical Studies, 1996, pag. 5, apud "Trag_die eines Volkes" Europa Verlag, Viena, 1957, pag. 106), imediat dupa moartea lui Stalin, pe cand In Romania ei au fost tiunuti In Inchisoare pana In 1964, ceea ce Inseamna ca In celelalte tari detinutii politici au fost tinuti arestati Intre 4 si 5 ani, pe cand In Romania au fost tinuti de trei si chiar de patru ori mai Indelungat. Nici nu s'a auzit ca ar fi avut loc In celelalte tari comuniste programe atat de demente de reeducare si nici de lagare de munca de exterminare cum au fost cele de la Canal In Romania.

In Romania partidul comunist niciodata nu a avut aderenti printre romani si niciodata el nu a atins nivelul unor preocupoari si framantari ideologice dupa cum s'a Intamplat In celelalte tari, unde In sanul partidului s'au ivit diferite tendinte. Componenta PCR pana la 23 August 1944 a fost In mare majoritate din elemente alogene, care si-a pastrat identitatea de PCR din spirit de disciplina si obedienta fata de Internationala comunista cu sedioul la Cremlin. Componenta alogena a PCR este consemnata si de istorici streini, ca de exemplu istoricul american Robert King In cartea sa "History of the Romanian Communist Party", 1979, si Richard F. Staar, In " Communist Regimes in Eastern Europe", 1984. O asemanatoare istorie a Romaniei de dupa cel de al II-lea razboi mondial este si cartea lui Henri Prost, " Destin de la Roumanie ", Paris, 1954, din carepana acum am citat in extenso. Acesti doi americani si un francez, care nu au investite interese In acest domeniu pentru a putea fi suspectati de lipsa de obiectivitate, subliniaza faptul ca poporul roman a refuzat atat ideologia comunista cat si apropierea de Rusia. Regimul comunist In Romania a fost impus de armata sovietica de ocupatie, cu consimtamantul tacit si sprijin diplomatic discret al Aliatilor Occidentali , Statele Unite si Anglia.

La (re)nasterea sa (dupa 23 August 1944), masa membrilor PCR a fost constituita In mare masura din elemente alogene (evrei si unguri) si crimninali de drept comun amnistiati si eliberati daca acceptau sa devina membri de partid. Aceste doua elemente i-au imprimat trasatura de baza pentru restul existentei sale: dusmanie Impotriva a tot ce este autentic romanesc: traditie si credinta stramoseasca. Nationalismul fanfaronard atat de sgomotos al lui Ceausescu a fost o strategie ieftina de a Incerca sa acopere marea crima de distrugere a Satelor si Bisericilor, cat si sa castige adeziunea fripturistilor si carieristilor regimului comunist care sa-i Inlocuiasca pe aliogeni. Prin distrugerea Satelor si a Bisericilor Ceausescu distrugea cei doi piloni de baza ai romanismului.

Rezistenta anti-comunista in Romania s'a nascut imediat dupa invazia rusa si a fost datatoare de ton pe plan national pentru o perioada de 14 ani de ocupatie sovietica, pe cand in celelalte tari comuniste din Rasaritul Europei ea s'a nascut si a devenit manifesta si chiar exploziva mult mai tarziu. Un eveniment deosebit Il constituie revolta din Berlinul de Rasarit din 17 Iunie 1953, care a devenit cunoscuta in Vest prin marturia populatiei din imediata vecinatate a Berlinului de Vest si restul Germaniei Federale, incat presa occidentala nu a putut-o trece sub tacere...

Un alt moment l-a constituit "revolutia" din Ungaria din Octombrie-Noembrie 1956. Aceasta " revolutie" In ultima instanta a fost o consecinta a Incercarii de reformare a comunismului initiata de Hrusciov la cel de al XX-lea Congres al PCURSS din Februarie 1956, cand el a criticat aspru teroarea stalinista. Cele doua fractiuni ale partidului comunist ungar, (Nagy, secretar general al PC, reformist de-al lui Hrusciov, de-o parte, si Rakosy, ministru de Interne, stalinist, de cealalta parte), s'au ciocnit In aceasta asa zisa " revolutie ". Nagy vroia sa dea partidului comunist o fata mai umana, sa ridice nivelul de viata si sa-l liberalizeze In oarecare masura pentru a-l face acceptat de multime, In timp ce Rakosy nu vroia sa slabeasaca deloc franele teroarei cu ajutorul careia stapanea masele. Revolutia din Ungaria a fost Inceputa prin demonstratii de strada initiate de catre organizatiile studentesti ale partidului comunist. Ei au formulat o lista de revendicari Insirate In zece puncte ale unui manifest al lor, In care cereau mai cu seama, (Vezi "La a 40-a aniversare a 'revolutiei' ungare", de Traian Golea, aparuta ca brosura In Romanian Historical Studies , 1996):

1. O Ungarie socialista independenta, cu un guvern reInnoit.

2. Publicarea tuturor acordurilor secrete economice si comerciale cu URSS si cu celelalte tari comuniste.

3. Pedepsirea vinovatilor pentru crimele comise.

4 ReInscaunarea lui Nagy In toate functiunile din care a fost destituit.

Si Uniunea Scriitorilor a lansat un manifest maicuprinzator. Amandoua aceste manifeste au fost aprobate de CC. Cine se opunea era doar ministrul de Interne Rakosy, care avea In spate Intreg aparatul de teroare format din Militie si Securitate.

Cand Securitatea a tras In studentime, li s'au alaturat muncitorii organizati si ei In sindicate. Abia In faza treia, dupa ce a fost arestat Maleter, au Intrat pe scena anti-comunistii si revolutia din Budapesta a capatat un caracter mai Intai anti-rus si apoi anti-comunist.

In continuare, atat revolutia din Polonia (1956) cat si cea din Cehoslovacia (1968) au vrut acelas lucru, nu sa Inlature comunismul, ci sa-l umanizeze, pentru a-l face acceptat de multime. Liderii acestor revolutii, Gomulka In Polonia, Nagy Inb Ungaria si Dubcek In Cehoslovacia erau nomenclaturisti notorii si nici decum anti-comunisti. Pentru aceasta atitudine a lor pro-comunista au fost si sunt atat de mult slaviti In Occident de presa liberaloida.

Prin aceasta remarca nu dorimm de loc sa minimalizam semnificatia acestor revolutii care au avut loc In Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, pentru ca ele au livrat un argument hotarItor In lupta Impotriva comunismului. Ceeace vrem sa subliniem aici este faptul ca In toate aceste trei tari partidul comunist a fost mult mai Inradacinat In masse decat In Romania, si au avut o baza ideologoca mai larga. Numai In astfel de conditii au putut lua nastere tendinte adverse In sanul aceluias partid, care sa duca apoi la conflicte violente si chiar la revolutii. In conditii asemanatoare ori unde ar fi outut lua nastere o revolutie.

Componenta membrilor PC-ului Roman

 Conducerea partidului comunist al URSS, atat de b iune descrisa deMichael Voslensky In cartea sa "Nomenclatyura". nu mai are niciun contact cu niciun fel de ideologie. Ei aplica doctrina comunista doar ca o fatada In spatele careia nomenclatura poate sa exploateze si sa abuyzeze de bogatiile tarii In toata libertatea, ca pe o proprietate particulara asupora careia nomenclatura are drept wxclusiv de proprietate.

In Romania prapastia dintre pretinsa doctrina si practica bruta a aplicarii ei a fost si mai mare. Partidul comunist roman niciodata nu a avut preocupari si probleme de natura iodeologica de niciun fel. Din capul locului doctriona comunista a fost erijata In perioada de ocupatie militara sovietica ca o fatada, In dosul careia nomenclatura In devenire sa poata exploata bogatiile tarii si sa abuzeze de populatia ei dupa bunul plac. Ar fi fost o problema de elementara Intelepciune din partea ei sa nu Impinga mizeria si persecutia la care era supusa populatia dincolo de limitele rabdarii, pentru a nu pune In pericol propriile avantaje. Ineptia conducerii In materie sociala si economica, completa lor ignoranta In toate domeniile functionale ale vietii unei societati creative, In organizarea unui stat care sa protejeze si asigura viata cetatenilor sai, dar mai ales avarismul lor tipic oricarui parvenit dornic de a se catara cat mai repede si cat mai sus In ierahia partidului, i-a determinat sa asupreasca tot mai mult populatia si s'o Impinga dincolo de limitele rabdarii.

Dupa 14 ani de rezistenta activa Impotriva opresiunii, populatia Romaniei a pierdut nadejdea Intr'o eliberare grabnica. De-alungul anilor ea a desvoltat un modus vivendi care sa-i asigure cel putin supravietuirea fizica. Insa pe masura ce timpul trecea, lipsa bunurilor de consum de pepiata a devenit tot mai amenjntatoare, In timp ce regimul intensifica opresiunea ca o masura de siguranta. Asa s'a ajuns treptat la punctul cand instinctul de conservare a impins lumea sa Invinga frica si sa se rascoale Impotriva mizeriei si teroarei.

 

REVOLTE RECENTE IMPOTRIVA REGIMULUI

 

1. Revolta minerilor din Valea Jiului.

 

Revolte spontane Impotriva regimului au avut loc In Romania Incepand din anii '70. In vara anului 1977, de exemplu, a avut loc o greva generala a minerilor de la minele de carbuni din Valea Jiului. La 1 August al acelui an, 35.000 de mineri au ocupat minele de carbuni din Lupeni. Acesta a fost momentul cand au Inceput grevele. Primul Ministru Ilie Verdet, Impreuna cu un alt membru al guvernului sau, Gheorghe Pana, au fost trimisi la fata locului pentru aplanarea conflictului, dupa ce autoritatile locale au esuat In Incercsarile lor. Unitatile militare locale au fost de urgenta Impanate cu agenti ai politiei din Craiova, Targu Jiu, Sibiu si Alba Iulia. Reprezentantii guvernului nu au oferit minerilor nicio garantie ca standardul lor de viata se va Imbunatatii. Ei s'au marginit sa-i ameninte pe mineri, In timp ce militia a Incercat sa-i Imprastie cu furtune de apa sub presiune. Imbracati In echipamentul lor de mineri, cu castile pe cap si cu toporistile de mineri In mana, nu a fost deloc usor sa-i cumintesti pe mineri. Ei au raspuns prin a-l captura pe Prim-Ministru si un alt activist de partid, Gheorghe Ciobanu, pe care i-a tinut ca ostateci pana va veni Ceausescu In persoana sa le dea asigurari ca le va Imbunatati conditiile de viata.Ceausescu a sosit, dar la vagile sale promisiuni minerii au raspuns cu strigate de batjocura si au Inceput sa arunce pietre spre el, Incat agentii sai de securitate personala l-au scos urgent din zona periculoasa.

Singurul lucru pe care l-a facut guvernul compus din membri ai Partidului Muncitoresc Roman condus de Ceausescu pentru minerii nemultumiti a fost sa umple Valea Jiului cu unitati militare blindate si sa aresteze capii rascoalei. Unitati Intregi de agenti secreti camuflati In mineri au Impanzit Valea Jiului pentru a-i tine pe mineri sub stricta supraveghere. Capii rascoalei, Jurca si Dobre si Inca cateva sute de mineri au fost arestati si au disparut pentru totdeauna. Promisiunile lui Ceausescu, de a le Imbunatatii conditiile de viata, au ramas promisiuni desarte.

 

 

2. Revolta minerilor din Valea Motrului si din Salistea Maramuresului.

 

In Octombrie 1981 minerii din Valea Motrului au intrat In greva. Din nou Ceausescu a venit la fata locului si a facut promisiuni ca si la Lupeni In Valea Jiului, si din nou minerii au raspuns cu huiduieli si aruncari de pietre. Din nou agentii sai personali l-au scos repede din zona periculoasa. In acelas an uzinele de tractoare din Brasov au fost total paralizate de o greva care a durat mai multe zile. Tot In 1981 a avut loc rascoala satenilor din Salistea de Sus, In Maramures, pe raul Iza, cu o populatie de 6.500 locuitori. Rascoala a izbucnit cand un salistean a fost pe cale sa Incheie vanzarea unei perechi de cai si seful militiei locale a intervenit, cerand o mita pentrru ca sa aprobe vanzarea. Sateanul n'a vrut sa-i deamita si atunci seful-militian a facut uz de forta, arestand pe cei implicati In targuiala si tinandu-i Inchisi fara hrana. Cand familiile lor au Incercat sa le aduca de mancare, seful militiei i-a alungat. In noaptea urmatoare au Inceput sa traga clopotele si satul Intreg s'a strans In fata postului de militie si au Incercat sa sparga usile ca sa elibereze victimele abuzului sefului de militie. Militienii au blocat usile pe dinauntru, iar seful lor a Incercat sa scape pe fereastra de la toaleta deghizat In femeie, dar a fost recunoscut. Satenii l-au prins si l-au omorIt. Familia sa a fost Imbarcata In masina lor particulara si a fost condusa la marginea satului, unde au fost lasati liberi, cu conditia sa nu mai calce In viata lor prin Salistea de Sus.

Satenii au cerut In continuare ca sa se termine cu obligativitatea de a muncii la colectiva si sa se aduca produse alimentare suficiente In pravaliile din localitate. Autoritatile locale nu au fost In stare sa castige controlul asupra populatiei, care patrulau si controlau soselele care dadeau In comuna pentru a opri eventualele intarituri. Nici autoritatile judetene nu au reusit sa puna stapanire pe situatie. Populatia cerea sa vina Ceausescu. Dupa trei zile de rugaminti si promisiuni, satenii au Inceput sa se Imprastie.

La scurta vreme au sosit In Saliste detasamente de agenti ai Securitatii si au Inceput interogarile In speranta sa poata identifica capii rebeliunii. Tot ce au obtinut a fost un singur raspuns: "Eu am Inceput rascoala!". Luni de zile de interogari satenii au ramas uniti si solidari Incat Securitatea n'a fost In stare sa identifice niciun instigator si n'a putut aresta pe nimeni.

Guvernul a mobilizat trupe de rezerva si unitati militare au Inconjurat Maramuresul. In fata acestei desfasurari deforte, Salistenii au declarat ca se vor retrage In munti si vor lupta pana la unul daca guvernul va Incerca vreo actiune Impotriva lor.

O scurta greva a minerilor dinb Maramures Impotriva mizeriei a avut loc In Septembrie 1983.

In cursul anului 1986 au avut loc demonstratii de protest Impotriva mizeriei alimentare la Cluj si Turda. Au fost afisate panouri cu inscriptii, ca "Lapte pentru copiii nostri!", "Sfarsit dictaturii ceausiste!". Pentru cateva zile lumea a gasit sa cumpere ceva mai multe alimente, apoi au urmat interogarile si arestarile.

 

3. Revolta studentilor la Iasi .

 

In Februarie 1987 a avut loc o uriasa demonstratie a studentilor la Iasi, care a avut un adanc ecou In Intreaga tara si a fost semnalata si In strainatate. Aceasta demonstratie poate fi considerata ca un preludiu al valului de demonstratii anti-ceausiste care a Inceput cu revolta de la Brasov dinn15 Noembrie si a continuat apoi In Intreaga tara.

La Iasi studentilor demonstranti li s'au alaturat si muncitorii de la atelierele CFR Nicolina.

 

 

4. Revolta de la Brasov si urmarile ei.

 

Ziua de 15 Noembrie 1987 marcheaza Inceputul unui val de demonstratii anti-ceausiste care In curand au cuprins Intreaga tara. Totul a Inceput cand muncitorii de la uzinele "Steagul Rosu" si "Tractorul" au fost siliti de autoritatiledin Brasoiv sa marsaluiasca In bloc, cantand, la sectiile de votare si sa-si demonstreze atasamentul pentru regimul comunist. Muncitorii au folosit acest prilej pentru a-si arata adevaratul atasament. Cand o masina a politiei a trecut pe langa coloana de muncitori, acestia au aruncat cu pietre In ea. Masina a oprit si politistii s'au dat jos sa ceara socoteala insolentului care a Indraznit sa Insulte in acest hal o autoritate de stat. Atunci muncitorii au rasturnat masina politiei si i-au dat foc. Acest act a marcat Inceputul revoltelor anti-ceausiste din Romania din toamna anului 1987.

Muncitorii si-au refacut randurile si In mars s'au Indreptat spre centrul Brasovului, cantand "Desteapta-te Romane!", imnul national al revolutiei din 1848.

Initial In coloana care a plecat de la uzine au fost vreo 2.000 de persoane. Marsaluind prin oras, li s'au alaturat altii, Incat numarul lor In curand a crescut la 20.000. Cantand, ei se Indreptau spre primaria Brasovului. Militienii care au Incercat sa-i opreasca pe drum, au fost doborIti. Au intrat apoi In primarie pe care au devastat-o, au aruncat dosare si mobilier pe fereastra si au dat foc cladirii. Apoi s'au Indreptat Inspre sediul partidului comunist, In pivnitele caruia au gasit cantitati mari de portocale, banane, sunci, salam si gramezi de alte alimente pe care populatia orasului nu le-a mai vazut de ani de zile. Alimentele au fost scoase din pivnita si distribuite populatiei pentru ca lumea sa vada cum traiesc comunistii, In timp ce ei mor de foame.

Dupa cinci ore au sosit trupe de-ale Securitatii care au Inceput sa arunce bombe lacrimogene asupra lor, Imprastiindu-i. In saptamana care a urmat au fost arestati sute de muncitori si locuitori ai Brasovului, din care 60 de insi au disparut In curand fara urme.

La 22 Noembrie, la o saptamana de la izbucnirea rascoalei la Brasov, studentimea din Brasov a facut o puternica demonstratie de solidarizare cu revolta muncitorilor si In mod deosebit s'au solidarizat cu cei arestati si de care nu se stia nimic. Dupa o alta saptamana muncitorii de la "Steagul Rosu" au declarat greva In semn de solidarizare cu cei 110 muncitori arestati si au cerut eliberarea lor. Muncitorii de la fabrica de munitii din Brasov au sechestrat bombe si munitii si amenintau sa arunce In aier sediul partidului comunist daca nu vor fi eliberati muncitorii arestati dupa revolta din 15 Noembrie.

Orasul Brasov a fost Inconjurat de trupe ale armatei regulate si ale fortelor politienesti. Unitati ale armatei si ale politiei defilau zi si noapte strazile Brasovului, Incat orasul dadea impresia ca este sub ocupatia unei armate inamice. Cand Securitatea s'a crezut stapana pe situatie, a Inceput lungul si chinuitorul sir al " interogarilor ", pentru a da de urma instigatorilor.

Multele arestari, Insotite de brutale interogari si demonstratia de forta a unitatilor militare care patrulau strazile orasului si care erau instrumentul principal al opresiunii, nu au putut sa stearga de pe fata brasovenilor zambetul de multumire ca, Insfarsit, si-au putut manifesta si ei odata adevaratele sentimente fata de regim si ca In ciuda declansarii unor masuri extraordinare de siguranta, totusi nu a putut fi totul culcat la pamant.

Conform agentiei de stiri Reuter, cu cateva zile mai Inainte, la 13 Decembrie 1987, au avut loc In Timisoara demonstratii studentesti anti-guvernamentale. Agentia Reuter a citat izvoare informative din Yugoslavia si a mai adaugat ca demonstratii asemanatoare au avut loc la Cluj, Braila siSibiu, unde au fost raspandite pe strazi mii de manifeste anti-guvernamentale.

O emisiune a BBC-ului din Londra din 16 Decembrie 1987 a comunicat ca Intreaga editie a ziarului "Scanteia" din 15 Decembrie, care aducea In Intregime textul discursului lui Ceausescu de la deschiderea Congresului PCR-ului, a fost total arsa de catre muncitorii de la "Casa Scanteii" unde se tiparea organul oficial al partidului.

 

* * *

 

Conform ideologiei comuniste, muncitorii si studentii sunt esaloanele avansate In constructia socialismului. Ei sunt pilonii principali ai dictaturii proletariatului, Insa ultima decada a dovedit ca muncitorii si studentii Isi risca viata Intr'un efort disperat ca sa dovedeasca lumii ca ei nu doresc nimic altceva mai cu ardoare decat sa scape de regimul comunist si de Ceausescu.

Politia secreta a Romaniei s'a luptat din toate puterile ca sa opreasca orice scurgere de informatie spre Vest despre cele ce s'au Intamplat In Romania. Cu toate acestea, televiziunea italiana a reusit sa filmeze si sa strecoare peste frontiera secvente cu ce s'a Intamplat la Brasov In Noembrie 1987. Aceste reportaje purtatoare de marturii oculare de o importanta documentara covarsitoare au fost emise In 24 Noembrie pentru publicul italian. Ei au dovedit pana la absolut caracterul anti-comunist si anti-ceausist al rascoalelor si demonstratiilor care au avut loc In Romania In ultima vreme, si va fi cu neputinta ca cineva sa falsifice si sa rastalmaceasca semnificatia acestor miscari de mase, ca sa le prezinte drept conflicte minore locale, de neIntelegeri Intre muncitori si conducerea unor Intreprinderi. Importantul ziaritalian, " Corriere dela Sera " deasemena publica un reportaj cu multe detalii asupra venenimentelor de la Brasov din Noembrie 1987. Citam: "Un val de revolte a napadit Brasovul. Cinci zile dupa evenimentele principale, care au culminat cu devastarea primariei si a sediului partidului comunist local, orasul poate fi la propriu descris ca un oras sub asediu militar. Niciunui strein nu i se aproba intrarea In oras. Unitati ale Militiei patruleaza orasul zi si noapte, iar Securitatea tine fabricile sub stricta supraveghere. Toate restaurantele si hotelurile sunt Inchise. Niciodata nu a mai fost In Romania o astfel de atmosfera Incordata, nici macar acum zece ani, cand au avut loc grevele minerilor din Valea Jiului."

"Muncitorii care au fost obligati sa marsaluiasca la sectiile de votare au dat navala asupra primariei cu strigate: 'Jos comunismul!', 'Nu mai vrem dictatura!' Populatia Brasovului s'a alaturat muncitorilor rasculati, Inarmata cu bare de fier, topoare, cutite de bucatarie, sticle sparte si cu pietre. Impreuna au dat navala peste primarie. Un ofiter de militie a fost omorIt. Masele au devastat primaria si i-au dat foc. In timp ce flacarile se Inaltau peste cladirea primariei, multimea de rasculati au dat buzna peste sediul partidului comunist, pe care l-au devastat. Steagurile rosii ale partidului comunist au fost aprinse si luate ca trofeu de razboi In demonstratiile lor de-alungul strazilor Brasovului. Toata lumea striga: Jos comunismul!, Jos dictatura!. Aceste lozinci au fost scrise pe toate cladirile din centrul; Brasovului. Pentru cateva ore muncitorii din Brasov au controlat orasul."

Si importantul ziar parizian "Le Monde" In editia sa din 24 Noembrie, aduce un reportaj, din care citam: "In nicioalta tara din Rasaritul Europei divortul dintre popor si guvern nu este atat de pronuntat si atat de atotcuprinzator ca In Romania. Regimul de la Bucuresti este exact la polul opus al valului de reforme care a strabatut toate celelalte tari comuniste. Guvernul Romaniei este modelul perfect al modului cum nu trebue guvernata o natiune."

"Caracteristica principala a regimului lui Ceausescu este megalomania, nepotismul si teroarea politieneasca. Aceste caracteristice au fost atat de desvoltate Incat au transformat guvernul Intr'o caricatura a cat de rau poate sa ajunga un regim socialist."

Intr'un articol al sau despre nelinistile din Romania si Polonia, In editia din 1 Decembrie 1987, William Pfaff In "Los Angeles Times" compara miscarile anticomuniste in aceste doua tari si ajunge la concluzia ca Romania se gaseste Intr'o faza "pre-revolutionara", In timp ce Polonia se afla Intr'una "post-revolutionara" . El interpreteaza o notiune general acceptata, dupa care regimurile comuniste din Europa rasariteana sunt ferm stabile si ar fi inutil sa se astepte ca In curand sa apara situatii explozive In aceasta parte a lumii, din moment ce prezenta armatei sovietice este o garantie Impotriva oricarei schimbari. Insa Pfaff mai atrage atentia ca nimic In acest univers nu este scutit de legea permanentei transformari . Nici Uniunea Sovietica si satelitii ei nu sunt scutiti de aceasta lege. Orbita satelitilor devine din ce In ce mai excentrica In cursa lor In jurul Uniunii Sovietuce, a carei forta de gravitate este In declin, dupa cum a remarcat Insusi Gorbacev. In concluzie Pfaff afirma ca "Romania a fost Impinsa dincolo de limitele rabdarii". Dupa parerea sa, a la long nu exista salvare pentru regimnul lui Ceausescu.

 

* * *

 

In aceasta scurta prezentare a suferintelor poporului roman si a luptei sale Impotriova tiraniei comuniste si a iuresului sau peste Romania, noi ne-am straduit sa aratam adevarata fata a regimului lui Ceausescu. Am facut-o In speranta sa obtinem din partea opiniei publice mondiale o condamnare a sa. Apelul nostru este Indreptat In primul rand catre presa si personalitatile politice ale lumii libere. Pe ei Ii imploram ca prin influenta lor sa faca totul ce-i cu putinta pentru a determiuna guvernul de la Bucuresti sa Inceteze genocidul Impotriva populatiei Romaniei prin Informetare, expunere, exploatare si nesocotirea celor mai alementare drepturi civice.

Barbatii si femeile care s'au revoltat In Brasov, la Cluj, Timisoara, Braila si Galati, s'au ridicat si si-au riscat viata, Incarcati cu marea greutate a demnitatii unei natiuni care a fost adusa sub limitele vietii animalice. Revolta lor a sfidat cel mai teribil, mai sangeros si mai atotputernic, ajuns la perfectiune tehnica, instrument de teroare din toate tarile cazute sub robia comunismuilui.

Sloganul coloanelor de demonstranti In eroicul lor mars pe strazile Brasovului a fost: Jos comunismul! Jos dictatura! Jos Ceausescu!

Apelam la opinia publica mondiala, la cercurile de influenta ideologica, la politicienii lumii libere sa se alature rasculatilor din Brasov In spirit lor de lupta si sa sprijine eroicul sacrificiu al acestor luptatori pentru o viata umana si o demnitate omeneasca.

Sa nu mai fie Ceausescu la putere In Romania!

Sa nu mai fie dictatura In Romania!

Sa nu mai fie tiranie comunista In Romania!

 

 

PARTEA II-a

 

Rezistenta armatã în România

1944 - 1960

 

Introducere la partea a II-a

 

In a doua parte al acestei carti am Incercat sa dau pentru lumea occidentala o scurta prezentare a rezistentei active dusa de poporul roman In primii 14 ani dupa ocuparea tarii de catre armata sovietica In 1944. In mare In aceasta parte am rezumat o carte a lui Cicerone Ionitoiu, "Rezistenta armata a Romanilor Impotriva comunismului, 1944-1960, (Editura Coresi, 1987), In care el reda fapte si evenimente culese de la "martori oculari" . In aceasta lucrare Ionitoiu Insira liste meticulos Intocmite, culese dela luptatorii care au supravietuit, dela supravietuitorii Inchisorilor si lagarelor de munca fortata si care au reusit sa scape In Occident. Suntem constienti de lipsurile pe care le prezinta o astfel de Incercare Intreprinsa de un om singur In conditiile exilului care, chiar daca ai fi avut pus la dispozitie izvoarele, ar fi fost totusi o sarcina prea mare. Cu atat mai greu cand te Incumeti singur, cu mijloace limitate, sa culegi si sa prezinti Intreaga rezistenta activa din Romania, cand In aceasta tara au fost putine familii care sa nu fi avut vreun membru al ei fie implicat In lupta, fie cazut victima acestei terori fara egal In istoria omenirii. Cartea lui Ionitoiu desvaluie fragmente din aceasta tragicaInclestare si din sacrificiul acelora care cu pretul vietii aparau patrimoniul material si spiritual al neamului Impotriva tavalugului comunist distrugator.

Ceeace eu am evitat sa mentionez din cartea lui Ionitoiu In rezumatul pe care Il prezentam Occidentului In 1988, a fost nelipsita sa mentiune la fiecare actiune a rezistentei ca s'ar fi terminat printr'o tradare. Am considerat din capul locului ca neavenite aceste mentiuni chiar si atunci cand ar fi avut eventual oarecare indicii ca asa ar fi fost. Atunci mi-am spus, nu se poate sa-i fi scapat dlui Ionitoiu faptul ca Securitatea a Impanzit toate localitatile din jurul muntilor care adaposteau partizanii cu agenti deghizati, care culegeau informnatii asupra legaturilor pe care acestia le aveau cu sursele lor de aprovizionare de care depindea existenta lor. Acesti oameni apoi erau arestati si santajati cu arestarea si torturarea copiilor lor daca nu tradau ascunzisurile partizanilor. Ori un tata sau o mama, cand cedeaza presiunilor Securitatii si divulga secretele partizanilor, nu mai e tradare. Este crima din partea Securitatii. Este folosirea torturii si mai ales a santajului pentru a smulge informatii pretioase pentru ei. Nu am Intalnit nicairi In cartea dlui Ionitoiu cuvinte de oprobiu pentru aceste metode ale Securitatii. Pentru acest motiv am crezut acum zece ani si cred si acuma ca dl Ionitoiu a vrut sa demitifice eroismul rezistentei anticomuniste. De altfel cred ca mare parte din materialul folosit de dl Ionitoiu i-a fost pus la dispozitie de catre cei care aveau interes In aceasta demitificare a rezistentei anticomuniste din Romania. Dl Ionitoiu a fost si este un dusman declarat al legionarilor, ori mare parte din rezistenta activa a fost fie legionara, fie Infratita cu ei. Si Securitatea avea un mare interes ca aceasta lupta sa fie prezentata cat maiputin eroica si cat mai mult Impanata cu microbul tradarii. La timpul sau am comunicat aceasta observatie referitoare la eterna tradare din cartea dlui Ionitoiu si dlui Nicolae Constantinescu, editorul cartii dlui Ionitoiu, care atunci se pregatea sa scoata al doilea volum si a fost de acord cu mine ca mentiunile cu tradarea trebuesc evitate.

 

Ocupatia sovietică

 

Dintre toate tarile care au cazut sub cizma dominatiei ruse dupa cel de al doilea razboi mondial, cea mai raspandita rezistenta armata Impotriva ocupatiei sovietice si cu cel mai larg sprijin al populatiei a avut loc in Romania. A fost tot In Romania unde opozitia fata de comunism a fost cel mai scump platita cu suferinta umana, cu vieti sacrificate, si cu rezultatele cele mai tragice.

Cand tancurile sovietice au invadat plaiurile Romaniei, ele au adus si pe cei 150 de comunisti care au fost refugiati In Rusia. Acestia, Impreuna cu cei 972 de comunisti existenti In Romania, au constituit nucleul In jurul caruia forta de ocupatie sovietica a cladit partidul comunist roman, pivotul noii conduceri marionete sovietice In Romania, care s'a mentinut la putere de atunci.

Idea de baza a politicii fortei de ocupatie sovietice a fost sa sfarame si sa darame Intreaga constructie sociala, economica si administrativa a statului roman, ca In felul acesta sa netezeasca calea comunizarii. Nesfarsitele crime ale soldatilor rusi au fost motivate ca consecinte inevitabile ale razboiului si ca iesiri izolate individuale . Totusi, Iuliu Maniu, seful partidului National Taranesc, partidul cel maipopular atunci In Romania, a declarat ca "este Cartierul General al Armatei Sovietice, Comandamentul Suprem al Fortelor Armate si trupele ruse organizate acelea care comit crimele de neiertat... Cine poate sa tina socoteala acelor sate Intregi la care li s'a dat foc?, a Intrebat Maniu. Ce ne ramane noua de facut cand ei darama si distrug bunurile noastre In valoare de bilioane, cand Comandantul Sef al fortelor sovietice refuza sa stea de vorba cu membrii guvernului Romaniei? Cand ei deporteaza sate Intregi? Trebue ca noi sa le mai aratam si dragoste?"

Comportamentul trupelor armatei sovietice "aliate" pe teritoriul Romaniei nu poate fi comparata decat cu comportamentul navalitorilor barbari Huni si Tatari, cand ei s'au napustit asupra populatiei pasnice a Europei In Evul Mediu. Prin trecerea lor prin sate si orase trupele aliate sovietice au comis nenumarate violuri, omoruri si jafuri asupra populatiei civile; cei avizati de comportamentul soldatilor rusi au parasit casele si s'au ascuns prin paduri, iar femeile tinere au fost ascunse prin pivnitele si podurile caselor, In timp ce gospodinele dadeau cu taciune si smoala pe fata pentru a arata cat mai odioase ca sa nu fie atacate de rusnaci cand ele totusi trebuiau sa iasa la lumina pentru treburile gospodaresti. Nimeni nu se mai uita la pagubele materiale. Important era sa scapi teafar din ghiarele "eliberatorilor" nostri. Soldatul roman a depus armele pentru a se conforma ordinului Regelui Mihai; acum, desarmati, erau luati prizonieri Impreuna cu civili mai rasariti si Incarcati In vagoane de marfa ca pe vite si dusi In lagarele de exterminare din Rusia. Rusii vanau In primul rand pe romanii originari din Basarabia si pe cei de origine germana. Al doilea razboi mondial a fost declansat sub pretinsulmotiv de a se restaura frontierele tarilor din Europa de la 1 Septembrie 1939, Insotit de declaratii solemne ca fiecare natiune va avea libertatea sa-si aleaga liber guvernul dorit. Toate aceste declaratii au fost Intoarse pe dos. Cand Basarabia si Bucovina au fost reocupate de armatele ruse, ele au Inceput un genocid nemilos Impotriva Romanilor si Germanilor din aceste provincii. Cand Maniu a protestat Impotriva acestor deportari, Comandantul trupelor sovietice din Romania i-a raspuns ca el considera Romania nu ca pe o aluata, ci ca pe o tara inamica sub ocupatie, care poate fi jefuita dupa bunul plac.

Rusii au confiscat masinile, caii, boii si toate utilajele agricole, sub pretext ca sunt necesare razboiului. Scopul lor principal a fost sa demobilizeze armata romana, al carei rol principal era sa protejeze populatia civila. In felul acesta Rusii puteau continua opera de distrugere a ordinei sociale si economice existenta In Romania. In aceasta opera de distrugere ei au avut un mare ajutor din partea celor aproximativ 160.000 dezertori care misunau peste tot si traiau din jaf si prada. Toti raufacatorii au avut atunci licenta pentru a comite toate crimele si relele imaginabile Impotriva populatiei civile. Cine Incerca sa se opuna, era etichetat drept "fascist" sau "nazist" si pedepsit ca atare. Romania a fost a doua tara ca pierderi In al II-lea razboi mondial, si totusi aceste pierderi au fost mai mici decat cele suferite din partea "aliatilor eliberatori" In totala coniventa cu "Aliatii vestici" . Hoardele sovietice s'au revarsat asupra Romaniei ca Intr'o tara inamica care trebuia jefuita fara mila, In ciuda pretinsului armistitiu semnat dupa 23 August 1944. Sub pretext ca Uniunea Sovietica pretinde restituiri pentru pagube de razboi, Intreg inventarul feroviar si echipamentul industriala fost confiscat si carat In Rusia. Au fost demontate fabrici Intregi si duse In Rusia. In plus, soldatii rusi jefuiau populatia civila de tot pe ce puteau pune mana, ca articole de Imbracamimnte si de uz personal. Caracterul "soldatului rus prietenos, care a eliberat Romania " si care parasea tara cu cate sase ceasurei pe fiecare muna, a devenit simbolul aliantei noastre cu Rusia In timpul celui de al doilea razboi mondial. Primele cuvinte rusesti pe care le-au Invatat Romanii au fost: "Davai ceas!"

In curand liniile de cale ferata care mergeau spre Rasarit si care carau prada din Romania spre Rusia au fost Insificiente si au fost construite linii paralele, pe distanta Ungheni-Buhaiesti si Ungheni-Adjud, cu distanta dintre sine mai mare, dupa modelul rus, pe care circulau trenurile fara oprire. Trenuri de 50-60 vagoane sub pretext ca carau materiale militare pentru nevoile frontului si Inapoi, erau Incarcate cu bunuri confiscate si Insotite de catre 6-10 soldati. Cand circulatia era blocata si trenurile ramaneau In gari zile Intregi, soldatii care Insoteau trenurile traiau din jaf prin localitatile repective. Multi civili au reactionat si s'au nascut incidente. Primele astfel de incidente au avut loc la Comanesti, Daramesti, Targul Ocna si alte cateva localitati. Aceste au fost primele manifestari de rezistenta armata Impotriva devastarilor comise de armata sovietica si Impotriva comunizarii tarii.

Grupe de tineri sareau pe trenurile care carau bunuri confiscate spre Rusia si distrugeau cat puteau din acest jaf rusesc.

Timp de doi ani Rusii au carat bunuri din Romania cu nemiluita. Jaful a fost atat de mare Incat viata In Romania a fost adusa la ruina totala. Teroarea domina In tara. Foameteaa Inceput sa decimeze populatia In Moldova. Tifosul, semnalul de negresit al saraciei totale , se raspandea. In Intelegere cu Comisia Aliata de Control, din care Rusii au facut un instrument de marirea imperiilui lor, In timp ce Englezii si Americanii erau foarte preocupati sa nu cumva sa-i supere pe Rusi, bande ale Garzilor patriotice Inarmate de armata sovietica terorizau populatia pentru a o baga In groaza. In acest climat, Iuliu Maniu, seful partidului National Taranesc, a Intrebat pe reprezentantul american Burton Berry daca Statele Unite si Anglia planuiau sa lase Romania sa fie Inghitita In colosul sovietic, Burton Berry a raportat la Washington, motivand ca enorma popularitate a lui Iuliu Maniu impune un dialog cu el, Intru cat ar fi fost cu totul neconvenabil pentru Aliati daca Maniu ar fi ajuns la convingerea ca ei au abandonat Romania Rusilor. Vice-Amiralul Stevenson, reprezentantul Angliei a raportat la Londra ca Regele Mihai se teme sa nu fie deportat In Rusia. Aceasta Intrebare a ramas fara raspuns, de altfel ca si cea a lui Iuliu Maniu.

Romanii au luptat cu cutite si pistoale, cu furci si sape, pe strazi, pe sosele, la munte, o lupta amara pe viata si moarte pentru prezervarea fiintei nationale. Ei nu au stat cu mainile Incrucisate, privind cum bolsevicii le prada tara. Ei au luptat pana la ultima suflare In munti sau au rezistat In lagarele de exterminare, (Ionitoiu, p. 18-29).

 

Rolul jucat de armata sovietică în comunizarea României

 

In 1945, la un an de la asa zisul armistitiu de la 23 August 1944, a fost planuita organizarea politiei romane. In primul an ea trebuia sa ajunga la 100.000 membri. Pentru realizarea acestui plan, bande de neispraviti au fost recrutati de prin orase si centrele industriale, au fost dotate cu Jeep-uri americane donate de armata sovietica, care erau folosite in "eliberarea" Europei. Ei cutreerau satele si orasele, In special prin sudul Moldovei, terorizand lumea, batandu-i, Impuscandu-i la Intamplare. Scopul era sa bage groaza In oameni, sa le Indoaie sira spinarii, sa creeze o psihoza de teama. Moldova a fost unul din obiecticele lor favorite pentru ca Rusii urmareau Intregirea Moldovei sub sceptrul Uniunii Sovietice, si teroarea deslantuita trebuia sa faca lumea sa accepte fara sovaire orice li s'ar spune sau cere. Alte esaloane de tineri neispraviti au fost recrutate si instruite de specialistii In teroare ai armatei sovietice. Acestea au fost brigazile "Apararea Patriotica". Generalul Nicolae Radescu, care in toamna si iarna lui 1944 a fost pentru trei luni prim-ministru, a declarat: "In cele trei luni cat am functionat ca prim-ministru, armata sovietica a omorIt si jefuit ca'n codru. Niciun membru al Comisiei Aliate de Control nu a raspuns vreodata la numeroasele mele plangeri. In loc sa se puna o stavila teroarei exercitate de soldatii rusi, autoritatile sovietice au cerut ca Ministrul de Interne sa dispuna sa fie omorIti toti acei civili romani care se opun agresiunilor soldatilor rusi. In acelas timp, partidul comunist a organizat sub auspiciile autoritatilor sovietice bande teroriste pe care ei, Sovieticii, le conduceau sa atace autoritatile romanesti. Armata sovietica Ii proteja, Impiedecand armata sau politia sa intervina pentru restaurarea ordinei. La Constanta de exemplu, ei au Inconjurat cazarma militara cu posturi demitraliere si Comandantul trupelor sovietice din localitate au cerut unitatilor armatei romane si politiei sa ramana consemnati In cazarmele respective ca sa nu intervina In asaltul bandelor teroriste asupra Prefecturii ca s'o ocupe", (Ibidem p. 22).

Cei mai multi teroristi au fost recrutati dintre muncitorii de la CFR si de la Intreprinderile Carbonifere din Comnanesti. Grupe de trei sau patru din acesti huligani spargeau si intrau noaptea In case particulare si bateau locatarii cu saci de nisip, care nu lasau urme pe piele, dar cauzau leziuni grave interne. Cate o banda din acestia reusea sa terorizeze un cartier Intreg Intr'o noapte, de multe ori asistati chiar de armata sovietica. Cine Incerca sa se apere, era pedepsit . Dupa 6 Martie 1945 aceste bande de huligani au devenit osatura viitoarei Securitati, care faceau parte din trupele Ministerului de Interne. Cel mai breaz dintre ei a fost un oarecare Mandicescu, un dement sadist din Targu Ocna.

Documentul reprodus mai jos ne arata cu cata grija au fost organizate aceste bande teroriste ca instrument de sovietizare a tarii Incepand din anul 1945.

 

Comitetul Central al PCR Nr. 4.573/23.11.1946

Confidential

 

Conform deciziei CC al PCR pentru a organiza un corp confidential Inarmat dam mai jos planul pe care trebue sa-l respectati In cele mai mici amanunte.

1. Acei ce vor fi selectati pentru acest corp confidential Inarmat trebue sa fie recrutati dintre membrii partidului comunist si dintre UTC-isti care sunt de Incredere si care trebue sa Indeplineasca urmatoarele conditii:

a. De preferat sa nu fie casatoriti.

b. Sa fie veterani de razboi, cu cunostinte precise asupra armamentului de infanterie.

c. Sa fi dovedit ca merita Increderea noastra.

d. Sa fie dispus sa execute absolut orice actiune i s'ar ordona.

2. Corpul confidential Inarmat trebue sa fie controlat de catre PCR, dar pentru a evita eventuale obiectiuni ale reactionarilor, trebuesc observate urmatoarele reguli:

a. Pentru o perioada politia se va mentine In rezerva, lasand mana libera banditilor si spargatorilor Impotriva cetatenilor.

b. Luminile pe strada sa fie lasate neaprinse, Incat cetatenii sa fie obligati sa solicite ajutorul politiei Impotriva banditilor si spargatorilor. Presa sa publice toate cererile populatiei de a se organiza unitati ale militiei Inarmate.

c Sa fie organizate acele unitati ale militiei conform paragrafului 1 de mai sus, In asa fel Incat ei vor deveni activi numai In interesul partidului comunist.

d. Sa se distribuie arme la cat mai multi muncitori pentru a fi folosite In momentul cand partidul are nevoie de ei.

e. Dupa ce va fi organizat acest corp confidential Inarmat, trimiteti-ne lista cu numele lor si apoi vom autoriza procedeul pentru organizarea Militiei Muncitorilor, care va putea fi facuta cunoscuta populatiei cat si pentru organizarea Corpului confidential Inarmat, care trebue sa ramana secret.

Secretar General, Gh. Gheorghiu-Dej (ibid pp 28-29)

 

Reactiunea studentilor la comunizarea României

 

O prima demonstratie de masse Impotriva terorismului de stat al regimului comunist a fost oprganizata fde catre studentime care, la 10 Mai 1945 , Ziua Independentei Nationale , au participat masiv la puternice demonstratii In toate orasele universitare. In Bucuresti ei s'au Indreptat Inspre Piata Victoriei scandand "Libertate". Facand o deviatie pentru a ocoli blocajul de masini ridicat de bandele comuiste cu scopul sa-i opreasca, masa studentilor a ajuns totusi aproape de tribuna oficiala. Aici strigatele maselor studentesti a fost: "Jos guvernul Petru Groza!" In tumultul creat, ministri al caror demisie o cerea multimea a parasit tribuna. Si Regele Mihai, puternic aclamat de multime dar poate prost sfatuit de anturaj, sau eventual o proasta inspiratie (?), a parasit pe sest tribuna si s'a Intors la Palat. Masele demonstrantilor s'a Indreptat apoi spre Palatul Regal. Politia secreta si-a facut apartitia pentru a Incepe vanatoarea capilor demonstratiei. Acuzatia pentru organizarea acestei demonstratii a fost adusa Partidului National Taranesc. Dupa o saptamanas, la 18 Mai, au fost arestati 20 de studenti. Restul "capilor" s'au retras In grup la Piatra Craiului, unde au reusit sa traiasca doi ani, pana vand au fost Inconjurati si arestati.

 

Interventia directă a Moscovei

 

Dupa ce puterea s'a concentrat In mana catorva politicieni colaborationisti, a devenit limpede ca Romania era pe drumul de a deveni o provincie sovietica. La Bucuresti si-a facut aparitia Vyshinsky, ministru sovietic adjunct la Externe, devenit legendar pentru brutalitatea sa. In audienta laRelegele Mihai, a trantit cu pumnul In masa cerand aducerea lui Petru Groza la putere si parasind abrupt audienta, a trantit foarte violent usile Palatului (recunostinta Sovieticilor fata de Regele Mihai pentru actul de la "23 August" .

Statutul Romaniei de colonie sovietica a devenit foarte evident cu ocazia zilei de 8 Noembrie, ziua onomastica a Regelui Mihai, cand In Piata Palatului s'a strans multimea pentru a-l aclama si a cere "Libertate" . Prin ferestrele Ministerului de Interne armata rusa a tras In plin In multimea de demonstranti.

Constantin Eftimiu, fost ministru al Economiei Nationale Inainte de razboi, a publicat In strainatate date prin care demonstra ca pana In 1946 s'a platit deja de trei ori despagubirile de razboi fata de Uniunea Sovietica impuse la armistitiul din 12 Septembrie 1944. Planurile Rusilor au fost Insa sa jefuiasca In continuare Romania la sange pentru a o slabi si pana la urma s'o anexeze Sovietelor.

Pentru a scapa de opozitia puternica reprezentata In deosebi de Iuliu Maniu, dupa 6 Martie 1946 regimul comunist a Inscenat o serie de provocari. Au trimis falsi adversari ai regimului sa discute cu membrii opozitiei, ca sa stranga dovezi despre neloialitatea, despre adversitatea lor fata de regim, Incercare ramasa Insa fara rezultat profitabil. Atunci a schimbat tactica si guvernul marioneta a trecut la arestari masive cu sau fara motive. Tot ce era membru marcant al PNT-ului sau PNL-ului era arestat. Procesele ce s'au Inscenat s'au bucurat de multa publicitate tocmai pentru a baga In cap multimii ca toti cei care nu se vor supune, vor fi arestati si condamnati cu sau fara vina. Partidul comunist dicteaza. Printre cei arestati In acest lot au fost Generalul Aldea, fost Ministru de Interne imediat dupa 23 August,Constantin Eftimiu, mentionat mai sus, Colonelul Al. Evolceanu si 16 alti ofiteri superiori. Apoi Ilie Lazar, fost ministru si prieten cu Generalul Aldea, cat si Mihai Tantu, ofiter superior.

Tot In acest lot a mai fost arestat un preot, Victor Toma, apoi Generalul Radescu, fost prim-ministru, Valer Pop, fost ministru, Amiralul Horia Macelaru si numeroase alte personalitsti politice. Judecarea lor a fost sablonata. Mai Intai, fiecare dintre ei au primit propunerea de a deveni colaborationist si informator. Daca refuzau, erau condamnati pentru crime imaginare pe care ei le negau, crime care nu au putut fi niciodata dovedite, dar au fost aduse ca acuzatie, iar pedepsele au fost pronuntate fara audiere si fara alte formalitati, (ibid. pp 31-35).

Au fost Inscenari de procese de tradare, cu toate ca acuzatii n'au avut nicio sansa sa organizeze rezistente politice sau orice alte actiuni. Dar reala rezistenta a Inceput sa capete forme reale In sufletele celor care Intelegeau substratul actiunilor guvernului. Cetateanul de rand a devenit intimidat, terorizat si mai ales pasiv, asa cum sunt majoritatea oamenilor In orice tara de pe pamant. Cei mai putin dispusi la supunere erau si cei care Intelegeau sensul evenimentelor.

In Septembrie 1946 cativa functionatri de la Ministerul de Externe, printre care si Niculescu-Buzesti, Victor Radulescu-Pogoneanu si Ion Mocsony-Starcea, la care s'au alaturat si doi observatori americani, Halle si Bill Hamilton, care au fost si ei convinsi de faradelegile si brutalitatea jefuitorilor sovietici, au Incercat sa schiteze un plan al rezistentei nationale. Politia a aflat din vreme despre aceste planuri si dintre romani numai Niculescu-Buzesti a reusit sa fuga In strainatate (ibid. p. 37).

Cei asupra carora se concentrau eforturile regimului de totala distrugere a fost tanara generatie educata si studentii. In noaptea de 2 Decembrie 1947 politia Secreta a arestat 200 studenti are au fost acuzati ca ar fi Imprastiat informatii prin Bucuresti despre simulacrul de proces intentat lui Iuliu Maniu. Cutii cu foi imprimate, continand informatii veridice despre procesul lui Maniu au fost Imprastiate prin Bucuresti si lumea a putut sa afle adevarul. Cei arestati au fost condamnati dela 8 la 25 ani de Inchisoare (ibid. p 39).

Colectivizarea agriculturii

- Războiul împotriva tărănimii -

 

Alegerile generale din 19 Noembrie 1946 au avut loc Intr'un an de mare seceta. Seceta cumplita din Moldova care a Infometat Intreaga regiune, Incoronata de jaful salbatec al Rusilor si terorismul regimului proaspat Inscaunat la putere, au adus lumea la exasperare.

Mare parte din pamantul arabil a fost confiscat de la marii proprietari In 1945 si distribuit taranilor, care In curand au fost presati sa intre cu el In colectiva. Numai cine cunoaste viata taranului stie cat de legat este el de pamantul sau, cat Ii este de greu sa se desparta de el.

Cu toate ca guvernul adus la putere cu sprijinul baionetelor armatei ruse de ocupatie a fost instalat In numele clasei muncitoare, lantul sicanelor Impotriva taranimii pentru a o obliga sa intre In colhoz, nu a cunoscut margini. Cu extrema brutalitate taranimea a fost fortata sa dea cote mai mult decat putea produce. Multi au fost obligati sa cumpere produse pe piata pentru a completa cotele pretinse.

Copiilor li s'a spus la scoala ca daca parintii nu se Inscriu In partidul comunist, ei vor fi exmatriculati.

Alegerile din Noembrie au fost cu mare grija pregatite pentru a preveni o participare masiva la vot, si In special taranimea trebuia sa fie tinuta la distanta. Pentru asta s'au dat false informatii despre sediul sectiilor de votare. Cand Insfarsit au dat peste ele, acolo au Intalnit bande de huligani Inarmati care i-au luat la bataie pentru a-i Impiedeca sa voteze.

Apoi pentru treerat s'au stabilit arii Inafara satului unde treeratul sa se faca obligatoriu, lucru pe care taranii Il refuzau, stiind ca aria este controlata de oamenii partidului si li se va confisca Intreaga recolta, Incat lor nu le va mai ramane nici de samanta pentru anul viitor.

Toate aceste presiuni au fost exercitate asupra taranimii pentru a o obliga sa renunte la parcela sa de pamant care Insemna independenta economica, si sa intre In colectiva ca angajat, unde sunt sub controlul strict al activistilor de partid.

Sarcina colectivizarii pe plan administrativ a cazut asupra prefectilor si primarilor, dintre care multi au fost proaspat numiti pe linia organelor de securitate. Ei erau deschis sprijiniti de militia recent Infintata. Cu toate aceste presiuni, au fost multe revolte din partea taranimii. In Dolj, de exemplu, Prefectul Cumpanasu le-a vorbit taranilor la aria de treerat, unde taranii l-au Intrebat daca li se vor lua si paiele, dupa ce li s'au luat toate grauntele. Militia prezenta l-a scos pe Prtefect repede din mijlocul taranilor, pe care cu greu i-a calmat.

Mai greu de redus la tacere au fost taranii In Dobrogea. Insarcinati din partea partidului cu colectivizarea In Dobrogea au fost Victor Dusa, Vasile Valcu, Doicaru si NicolaeCeausescu. Politia a Inconjurat satele Cicurova, Mihai Viteazul, Visterna, Camena, Slava, Stejaru, Panduru, Sarighiol, In care populatia In majoritate macedoneana, a rezistat presiunilor. Politia a deslantuit un adevarat macel Impotriva lor. Ceausescu a avut comanda fortelor armate responsabile de realizarea colectivizarii. El a ordonat armatei sa faca uz de artileria grea pentru ca sa darame satele si sa lichideze taranimea care refuza sa intre In colhoz. Pe cei care au supravietuit macelului Ceausescu i-a luat fie la Securitatea din Constanta, sau la cea din Bucuresti, unde calaii sai Nicolae Doicaru, Panait, Dan, Bota, Mihaila si Codin, printre altii, i-au torturat pe tarani cu o cruzime si sete de sange ne mai Intalnita de pe vremea lui Nero si Caligula. In general, populatia Dobrogei dupa colectivizare a fost ridicata de la sate si dusa la munca fortata la canalul Dunare-Marea Neagra.

In 1947 comunele Capalna, Ginta, Chesa si Rohan din Judetul Bihor, taranii au refuzat sa aduca recolta de cereale la aria comuna pentru treerat. Autoritatile locale nu au reusit sa-i convinga pe tarani, iar prefectul venit sa impuna ordonanta cu treeratul a fost nevoit sa iasa printr'o fereastra din dos pentru a scapa de furia satenilor. Procurorul Tribunalului de Oradea, Paul Andrei (alias Polak) a trimis pe avocatul Ion Musculiu Insotit de o unitate de politie, pentru a discuta cu satenii. Acestia, Impreuna cu familiile lor si Inarmati cu furci si sape, au venit la adunare. Seful unitatii de militie a cerut voie sa traga In sateni, sa-i doboare pe toti. Avocatul nu i-a dat voie si a Inceput tratativele cu ei. Pana la urma satenii s'au lasat convinsi si s'au Imprastiat. Militia a fost nevoita sa se Intoarca la cazarma fara sa fi tras un foc de arma si fara sa fi arestat pe cineva. Ca o consecinta, avocatulIon Musculiu In 1948 a fost sters din baroul avocatilor pe motiv ca ar fi sabotat o actiune guvernamentala, anume aceea de a trage In tarani daca se opun.

In comuna Gura Raului din judetul Sibiu, Intr'o Dumineca dimineata doi activisti de partid au Incercat sa convinga satenii sa intre In colectiva, dar au fost obligati sa fuga din fata taranilor Infuriati. Dupa masa, la Vecernie, o unitate a militiei a Inconjurat biserica si a Inceput sa-i aresteze pe sateni. L-au luat mai Intai pe preot, smulgandu-l din altar. Cand satenii au protestat, militienii au tras In ei, omorInd cativa si au arestat alti 65. Restul oamenilor au luat-o spre padure. Pe cei pe care i-au prins, i-au Incuiat In niste grajduri unde i-au tinut o saptamana fara mancare si fara apa, pentru a-i obliga sa intre In colectiva. Le-au dat drumul cand cadeau lesinati.

In Cudalbi, In sudul Moldovei, unitatile armate ale Ministerului de Interne au Impuscat mai multi steni si au arestat si torturat peste o suta de insi. Supravietuitorii au povestit tovarasilor de celula In Inchisoare despre cele Intamplate.

A fost din nou Nicolae Ceausescu In calitate de general, Insarcinat cu executarea colectivizarii In regiumnea Suraia-Vadul si Rosca-Rastoaca. Unitati militare ale Ministerului de Interne au folosit tancuri si artilerie grea pentru a omorI satenii In propriile lor case si animalele In grajduri. Calare pe un tanc Ceausescu trecea pestra cadavrele satenilor cazuti victime ale colectivizarii. Atunci au fost arestati Intre 7-800 de sateni. Ceausescu personal s'a dus In comunele Blajesti si Radulesti pentru a-i convinge pe tarani, care l-au luat Insa ostatec. Atunci Ceausescu le-a promis ca le va pleda cauza, dar cand a scapat din mana lor, s'a Intors cu unitati militare,i-a ares1tat pe multi si i-a deportat In lagarele de munca fortata de la Canalul Dunare-Marea Neagra.

In 6 Iulie 1949, Colonelul Cseller Lajos, seful serciciului secret pe judetele Maramures, Satu Mare si Bihor, acompaniat de 126 agenti (din care doar 16 erau romani, restul unguri si evrei), trebuia sa Inceapa interogarile In Sighet, cand el a contramandat zborul la Sighet pentru ca au izbucnit revolte taranesti In comunele Salonta, Apatea, Somesches, Bereghiu, Ucuris, Ceremeiu, Seleus, Coroiu, Talpes, si Fagadau. Cseller a comandat unitati de artilerie care trageau In satele respective ca In timp de razboi. Cadavrele satenilor au fost lasate la vedere pentru a servi drept intimidare pentru restul lumii. In spre seara s'a aflat ca avionul care trebuia sa-l duca pe Cseller la Sighet a fost capturat de Capitanul Elekes si locotenentul Ilie Rada pentru a fugi cu el In Yugoslavia, ducand cu ei dosarele lui Cseller care au desvaluit macelul Impotriva satenilor care se Impotriveau colhozificarii. Buna intentie a lui Elekes si Rada nu au servit prea mult deoarece cei din dosarele respective au fost din nou chinuiti si smulse noi marturii care au servit la continuarea colectivizarii, iar Vestul nu s'a prea sesizat de continutul acelor dosare.

Judetul Bihor a fost pacificat prin arestari In mase si deportari In Baragan. Colonelul Cseller a demonstrat atata zel In torturarea satenilor Incat In curand si-a castigat faima de tortionar fara mila si pentru asta a fost numit seful Inchisorii de la Pitesti, unde au avut loc reeducarile studentilor legionari. Aici Cseller a avut prilejul In continuare sa nimiceasca "dusmanul de clasa" pans In 1953, cand s'a svonit ca si-ar fi tras un glont In cap. La fel de zelos In a turtura au fost si Mijai Aibansut, Bihori, Broitman, Kupfer,Litvin, si Smilovici, al caroir nume a fost In legatura cu schingiuirea taranilor. Figuri legendare ale rezistentei taranilor Impotriva colectivizarii In aceasta regiune au fost Jurj si Onet. Primul a cazut In lupte, iar al doilea a fost capturat si chinuit pana la moarte. Lucretia Jurj, sotia, de 23 ani, a fost alaturi de sotul ei In aceste lupte. A fost apoi si ea capturata si Inchisa, Insa n'a cedat. Inchisoarea, foametea si torturile au facut-o tuberculoasa. Chiar asa fiind Insa, nu si-a pierdut demnitatea si hotarIrea de a rezista.

Taranii au luptat cu furcile si cu topoarele Impotriova tunurilor si tancurilor unitatilor militare ale Ministerului de Interne, pentru ca nu au avut norocul locuitorilor din Vetrisoara, In Moldova, care au dat peste un tanc german ramas ascuns din timpul razboiului (ibid p. 41-49).

 

Inceputurile rezistentei armate

 

Prin August 1947 orice demonstratie publica Impotriuva regimului comunist a fost interzisa. Toate partidele politice au fost distruse, Inafara de partidul comunist. Arestarile au luat proportii si au bagat groaza In lume. Un grup de studenti condusi de Ionut Stoica si Nelu Jijie au Inceput un antrenament de trageri si de tactica de lupta si au facut rost de cateva pistoale. Au reusit sa obtina si o schema de constructii a retelei subterane telefonice a Bucurestiului In scop de sabotaj In momente critice si au Incercat sa ia contact cu echipele de partizani care luptau In munti Bucegi si Fagaras. Stoica Ionut a fost omorIt In Bucuresti In 1949 cand a Incercat sa fuga. Peste 50 de studenti au fost arestati atunci. Trei dintre ei, Serban Secu, Spiru Obreja si Florescu au fost condamnati la moarte si executati, iar Nelu Jijie a murit In Inchisorile Securitatii In timpul anchetei.

In Mai 1948 cei suspectati de a fi fost membrii ai Legiunii Arhanghelul Mihail si toti prietenii si rudele apropiate au fost arestate, indiferent daca erau tineri sau batrani. Inainte de arestarea legionarilor au fost Inlocuiti toti agentii de politie pentru a nu putea divulkga planurile de arestare, si au fost Inlocuiti c u agenti de Incredere ai regimului.

In Octombrie 1948 Stalin a anuntat public reInfiintarea Internationalei Comuniste , prin intermediul careia el exercita controlul asupra tuturor partidelor comuniste din lume. In acelas an Yugoslavia arata semne de neconformism fata de pretentiile Moscvei, si a fost condamnata de toate celelalte partide "fratesti" . Concentrari masive de trupe au avut loc In Romania si Ungaria de-alungul frontierei cu Yugoslavia. In Romania de-alungul frontierei cu Yugoslavia s'a construit o zona minata si Impanzita cu sarma ghimpata.

 

Grupa lui Spiru Blanaru, Gheorghe Ionescu si Ion Tanase

 

Colonelul Ion Uta, presedintele sectiei locale Lugoj a PNT, care mai tarziu a murit In lupte, cunostea numele celor care i-au vandut pe cei arestati de Securitate. A Incercat sa ia legatura cu grupele de partizani din muntii Banatului si ai Fagarasului, cat si cu cei din Muntii Apuseni. A fost In perioada cand conflictul Yugoslaviei cu restul tarilor comuniste s'a Intetit si cand se credea ca Amaricanii vor interveni deschis In acest conflict si vor ajuta popoarele sclavizate de Moscova sa se elibereze. Si Uta si-a maiexprimat si speranta ca Romanii care au reusit sa scape In Vest nu au dat uitarii fratii lor ramasi In suferinta.

Unul din cei scapati In Vest si care a Incercat sa ajute la organizarea rezistentei armate In Banat, cu cartierul de comanda In comuna Teregova, judetul Severin, sub comanda lui Spiru Blanaru, a fost Verca Filon.

O alta grupa de rezistenta In aceasta regiune a fost a lui Gheorghe Ionescu, care a colaborat cu Colonelul Uta si au unit grupele dupa moartea Colonelului.

O a treia grupa activa In Banat a fost cea a lui Ion Tanase, care activa In regiunea Arad-Timisoara. Unul din telurile acestor grupe a fost sa atraga atentia Vestului asupra tragediei Romanilor, In speranta unei interventii imediat ce Vestul va afla adevarul despre situatia lor. Ei s'au angajat si In actiuni punitive Impotriva celor care terorizau populatia nevinovata. Activitatea lor a fost semnalata In Muntii Semenic, Brebu, Nemanul Mare, dealungul raurilor Golet, Slatina-Timis, Raul Rece, In Baldovin, Cerna sat, Isverna, dealungul raului Cerna la Toplet, Iablanita, Prigor, si dealungul raului Nera. Printre cei care au luptat in aceasta regiune au fost Spiru Blanaru, Petre Domasneanu, Gheorghe Ionescu, Ion Tanase, Ion Uta, Petra Anculia, Barnba, Petre Bocletaru, Iancu Baderca , Gheorghe Cristescu, Petre Duicu, Pantelimon Erimescu, Nistor Garabin, Nicolae Ghimboasa, Modest Gladin, Dragu Grozavescu, Petre Luminosu, Romulus Maritescu, Gavrila Milos, Mihai Moater, Dumitru Mutascu-Fus, Gheorghe Popovici, Petre Puschita-Liber, Petre Puschita-Mutascu, Vichente Puschita, Tudor Roset, Pavel Stoicescu, Gheorghe Ungureanu, Aurel Vernichescu, Mircea Vladescu, Voica, Constantin Voichita, Andrei Valratiu, (ibid.p. 51-57)

Actiuni de pedepsire a celor care terorizau populatianevinovata au avut loc in localitatile Teregova, Cornereva si Boglatin, iar In Muntii Cernei la Domasna si In alte cateva localitati. Trupe ale MAI au fost trimise In regiunea dintre Baile Herculane si Caransebes, unde au semnalkat prezenta partizanilor. Lor li s'a alaturat si Alimanescu, seful brigazilor groazei, criminal ordinar folosit de regimul comunist pentru a baga groaza in lume si care a ajuns ofiter superior In Securitatea romana.

In Teregova Securitatea a arestat doi tarani si i-a torturat pentru a smulge de la ei informatii asupra partizanilor. Afland de asta, partizanii au atacat In noaptea de 12 Ianuarie 1949 sediul Militiei pentru a-i elibera. Intre timp Securitatea a infiltrat populatia locala cu agenti informatori, In timp ce taranii adevarati erau deportati spre Baragan. O luna mai tarziu, In Februarie 1949, Modest Gladin si Petre Boichetaru, carte au venit la grupul lui Uta, au fost descoperiti ca fiind spioni ai Securitatii si au fost executati. Curand dupa asta a fost descoperita ascunzatoarea lui Uta, care a cazut In aceasta ciocnire. Se spune ca si fata sa, studenta, a luptat si a cazut alaturi de tatal ei. Cei ramasi In viata din grupa lui Uta s'au alaturat grupei Blanaru si au continuat lupta, In ciuda greutatilor crescande si a iernii grele si cu posibilitatile de aprovizionare cu hrana si Imbracaminte distruse de agentii securitatii. Zapada le trada urmele. Locuitorii erau tinuti sub stricta supraveghere si regiunea era Impanzita de trupele MAI.

In Martie 1949 partizanii au planuit o revolta In Caransebes. Ei trebuiau sa ocupe punctele cheie In oras si sa imobilizeze administratia comunista. In 22 Februarie Securitatea a trimis doi dintre teroristii cunoscuti pe drumul spre partizani ca ademenire, cand vor sari partizanii pe ei, saintervina ca sa-i prinda. Partizanii au iesit Inaintea teroristilor si Securitatea si-a facut aparitia. In felul acesta s'a declansat ciocnirea la Corcan, aproape de Tergova. Doi dintre partizani au cazut In lupta, doi au fost capturati si restul au disparut prin padure. Seful lor Petru Domasneanu si alti cinci au fost prinsi mai tarziu. In seara lui 12 Martie 1949 Spiru Blanaru si Romulus Maritescu au fost descoperiti aproape de Teregova. Blanaru a luptat pana la ultimul cartus si a fost capturat viu dupa ce grenada cu care vroia sa se omoare nu a explodat. Maritescu a fost capturat doua saptamani mai tarziu.

In aceasta perioada mii de tarani au fost arestati si au umnplut Inchisorile din Lugoj si Timisoara. Masivele arestari au dislocat si revolta planuta la Arad si Timisoara pentru 19 Martie 1949, cand partizani postati la anumite intersectii trebuiau sa distribuie dupa consemn anumitor persoane arme.

Se apreciaza ca numarul celor arestati In aceasta regiune In primavara anului 1949 a trecut de 5.000. Numarul exact nu se poate sti deoarece comunistii nu dau niciodata cifre exacte. (ibid pp 59-64).

Supravietuitorii acestor arestari si torturi povestesc prozaviile terorii prin care au trecut, lucruri de necrezut pentru orice om care nu a trecut prin teroarea comunista. Dupa Interogare victima ramanea mutilat, cu bratele si picioarele rupte sau doborIt de cumplite dureri. Printre metodele de tortura, pe langa batai si alte chinuri fizice, mai era folosita Informetarea, privarea de somn, si deshidratarea pana la prabusire. Multi nu au putut suporta si au semnat declaratiile pe care le vroia regimul.

Printre tortionarii sadici s'au remarcat doua femei, Vidosa Nedici la Timisoara si Chitigoi de la Bacau. Aceste douafemei sadiste se distrau prin a desfigura si mutila barbatii care Incapeau pe mana lor, In mod deosebit aplicand tortura asupra testicolelor. Vindosa Nedici, o spioana yugoslava din 1946, a avansat foarte repede de la o simpla interpreta pentru limba sarba la gradul de colonel In unitatile MAI, si paralel facea eforturi sa scape agentii lui Tito din mainile Securitatii In perioada razboiului rece. In parte sadismul ei era folosit pentru a-si acoperi propriile activitati de spionaj si partial pentru ca era cu adevarat sadista, nespus de bestiala mai ales cu romanii. Dar pe langa Vindosa Nedici au mai fost si alti sarbi agenti ai lui Tito In Romania, care si-au pus serviciile la dispozitia Secureitatii cu acelas zel ca si ea. Acestia au fost: Zora Veltici, Gheorghe Stoicovici, Stanoiev Dobrivoi, Jiva Brancovici si S.

Cei 12 partizani capturati In Muntii Banatului In primavara lui 1949 au fost condamnati dupa cum urmeaza: Spiru BLanaru, Petre Domasneanu, Romulus Maritescu, Petre Puschita si Ion Tanase au fost condamnati la moarte si executati. Gheorghe Popovici si Aurel Vernichescu la Inchisoare pe viata. Petre Puschita-Liber si Gheorghe Luminosu la 10 si 15 ani.

Dupa acest mare proces al partizaniulor, a urmat procesele contactelor lor individuale, a simpatizantilor lor si a celor care sub o forma oarecare i-au ajutat. Colonelul Stefanescu, presedintele Tribunalului Militar din Timisoara, a pronuntat mai mult de 20.000 de ani de puscarie In acea serie deprocese. Pentru zelul sau fara masura si pentru ca stia prea multe cum au avut loc toate aceste procese, Colonelul Stefanescu a ajuns si el la lagarul de munca fortata unde a Intalnit cativa din cei pe care el i-a condamnat. A cerut transferararea la Inchisoarea Aiud Impreuna cu Bulz, un alt tortionar. Vina pentru excese In condamnare, pe care de altfel partidul le-a ordonat, trebuie sa cada mereu asupra uneltelor partidului. Partidul trebue sa iasa mereu basma curata.

La aceste procese ale simpatizantilor si sprijinitorilor partizanilor procurori au fost Nicolae Constantin si Simion Stanescu, iar apararea acuzatilor a fost Incredintata unor avocati din oficiu, cum au fost de exemplu Tiberiu Coracu si Borislav Popovici, care politic erau pe linia partidului si care n'at facut altceva decat sa repede actul de acuzare al procurorului, neuitand sa adaoga totusi ca justitia In tarile socialiste este mai dreapta decat In tarile capitaliste, unde acuzatul n'are drept la nici o aparare, procesele fiind o simpla farsa.

La cinci ani de la procesul partizanilor din 1949 In Timisoara tot se mai judecau simpatizanti si sprijinitori ai lor. Astfel, Balica si un consatean al sau au fost arestati, maltratati si condamnati abia In 1954, ultimul pentru simplu fapt ca era In bune relatii cu Balica (ibid. p. 65-67).

Acei care n'au ajuns sa devina partizani dar s'au jucat cu un astfel de gand prin 1947, sau ca erau suspectati sa fi gandit asa, au fost deasemena arestati. Asa s'a Intamplat cu o seama de personalitati ca Profesorul Gheorghe Manu, Inginerul Ion Pop, Ion Bujoiu, Petre Bals, Nelu Padureanu, Amiralul Horia Macelaru si Insusi Cicerone Ionitoiu, sursa noastra. Dintre acestia Gheorghe Manu, Ion Pop, Ion Bujoiu si Petre Bals au fost omorIti In Inchisoare (ibid. pp 75-76).

 

3. Grupul Maiorului Lucian Dimitriu

 

In Craiova Maiorul Lucian Dimitriu, Impreuna cu un grup de ofiteri, printre care era si Remus Radina, Tiberiu Tolescu, Constantin Gradinaru, s'au straduit sa organizeze un grup de rezistenta cu tineri. Remus Radina a fost instructorul lor pentru educatie fizica. Ei au crezut ca Yugoslavia nu mai este un satelit al Rusiei si ca lumea libera sprijina lupta anti-comunista. In 1948 Remus Radina a trecut In Yugoslavia pentru a afla adevarul. Aici a putut afla ca situatia era cu totul alta decat si-o Inchipuiau ei. Atunci i-a trimis o scrisoare lui Tiberiu Tolescu In care-i spunea "sa ia oile pentru iarna la Valcea" , ceeace Insemna ca trebue sa abandoneze planul unei revolte Impotriva regimului din Romania cu ajutorul Yugoslaviei si ca trebue sa se retraga In munti. Pana cand sa ajunga scrisoarea lui Remus Radina la Tiberiu Tolescu Intreg grupul a fost arestat. Constantin Gradinaru a murit In timpul anchetei, Maiorul Dimitriu, un om cu corp de atlet, ranit de trei ori In razboiul sfant contra bolsevismului, si-a dat In In curand duhul In urma torturilor.

 

Lupta de unul singur a lui Traian Marinescu

 

Au fost si astfel de cazuri, de lupta anti-comunista de unul singur. Traian Marinescu din Izvoarele, aproape de Targoviste, a protestat deschis Impotriva falsificarii alegerilor din 19 Noembrie 1946 prin introducerea In urna a pachete Intregi de buletine de vot apartinand unor persoaneinexistente. El a dat foc urnei In fata multimii, si din moment ce urnele au ars In vazul tuturor, Izvoarele nu puteau figura In tabelul cu rezultatele falsificate ale voturilor pe tara. Traian Marinescu a fugit la padure. A fost capturat dupa trei ani, cand au Inconjurat casa unde era ascuns, dupa o lupta In care el a cazut ranit. Securitatea l-a dus noaptea asa ranit Inapoi In Izvoarele, l-a Impuscat In spate si l-a lasat In drum. Dupa catva timp pe locul unde a fost omorIt Traian Marinescu a aparut o cruce. Dumnezeu sa-l odihneasca. (ibid p. 77-80).

 

Grupul lui Dabija si Diamandi

 

Motii din Muntii Apuseni s'au ridicat repede Impotriva regimului marioneta dinm tara. Nici trupele MSI nu Indrazneau sa fie prea brutali cu cei care traiau Intre zturda si Campeni, pe valea Ariesului si Iara, prin jurul localitatilor Lupsa, Posaga si Fagetul Ierii.

Agenti ai Securitatii au reuisit sa se Infuiltreze In grupoele de partizani ale lui Dabija si Diamandi, care erau active In aceasta regiune, folosind buna credinta si entuzoasmul unor tineri. Ion Robu, Ionescu si Maxim naiv au Impartasit planul de actiune agentului Dragulanescu. Ei au fost lasati sa-si vada de treaba neturburati. Dupa ce grupele de partizani ale lui Uta Si

Una din metodele militiei a fost sa-i Impuste pe cei mai rasariti si sa le lase corpul zacand In drum In vazul lumii. Asa a fost Impuscat Ilea din Valewa Ierii si baiatul sau. Un altul a fost Grigore Ilea, ruda, care a fost arestat si torturat apoi trimis la Canalul Dunare-Marea Neagra la munca fortata, unde a trait destul pentru a-si putea marturisi tragedia. Mihai Cucu din Ceanul Mare a avut aceeasi soarta, adus la lagharul Peninsula. Corpul lui Nicolae Moldovanu a fost lasat sa se ddscompuna pe drumul cagre Teius. Si coprul locotenentului Ionescu a fost gasit mort pe marginea drumului, ca si corpurile neInsufletite ale Abacioaiei, a l;ui Criusan si Stefan Pop. Altii ca Maria si Cornel Pacurar din Micesti au disparut Incat nimeni nu stia nimic de urmele lor. Traian Grigorescu, student de la Caracal, a fost ucis pe strazile Sibiului. Inchisorile din Cluj, Alba Iulia, Turda si Sibiu erau ticsite cu tarani arestatI din Albac, Buru, Cacova, Certege, Galda, IntregUlde, Lunca, Lungesti, Lupsa, Mogos, Ocolis, Posoga, Rameti, Rosia Montana, Runc, Salciua, Telna, Velisoara si Baia de Aries. De mii de ani acesti oameni n'au fost deranjati In viata lor rurala de nimeni, stapanind muntii si vaile si castigandu-si painea cu munca cinstita, ca acum sa fie arestati, batuti, umiliti, Impuscati, tarati pe drumuri si aruncati In Inchisori ca sa le putrezeasca oasele acolo, si asta pentru ca nu Intlegeau sa se adapteze unei vieti care era In contra legii stramosesti si contra firii.

Ei nu etrau nici burghezi, nici mosieri, nici fascisti pentru a fi putut fi acuzati de "dusmani ai clasei muncitoare", si totusi erau persecutati pentru ca ei reprezentau neamul cu viata lui din mosi-stramosi, si acesta trebuia distrus, neamul romanesc pe care ei Il reprezentau In formele sale primare.

Calaii taranimii din Muntii Apuseni au fost MaiorulGheorghe Craciun. Margareta Heghedus, Herta, Covacs, Gheorghe Mezei, Moravetz, Victor Nistor si Isaia Popa, acesta din urma vestit pentru cruzimea sa. El a murit Intr'un accident suspect de motocicleta. Unul din informatori, Ion Oniga, tradatorul, care s'a infiltrat in grupa de poartizani ai lui Diamandi, a fost rasplatit cu cinci ani la Canalul Dunare-Marea Neagra si dupa aceea a fost numit manager la un magazin de consum din Micoslaca. Cativa din victimele lui Craciu, ca Dabija, Iosif Canea, student, Vasile Rusu, un taran din Satul Nou, Baia Mare, si Ioan Robu au fost tinuti In catuse grele de cand au fost capturati si pana cand au fost ucisi, apoi Maxim si colegul sau Ionescu, cu care a venit de la Bucurersti.

Lista arestatilor si torturatilor din acea campanie politieneasca Impotriva populatiei civile din Muntii Apuseni cuprinde persoane din toate straturile sociale si de toate varstele si categoriile: femei Insarcinate, ca de exemplu Ioana David, tarani saraci ca Petre Luscov, Ioan Micu, Ioan Mihut, invalizi de razboi ca Alexandru Lazar, avocatul Ion Carje, studentul Stanciu venit de la Iasi, medicul Mihai Iubu, acuzat ca ar fi dat medicamente si ar fi Ingrijit partizani. Lista celor din aceasta regiune, care au pierit sub senilele "democratiei" introduse de Aliatii nostri ca sa ne fericeasca, este prea lunga ca s'o putem Insura aici macar fragmentar. Sangele lor este Imbibat In tarana plaiurilor din care neamul Isi trage seva si astfel Ii avem In noi, In trupul si'n sufletul nostru si ai urmasilor nostri pana la sfarsitul veacurilor.

Cu toate aceste sacrificii, Motii n'au putut fi Incovoiati cu usurinta. In 1952 un cioban care-si pazea oile aproape de Racatau, pe Valea Somesului, crezand ca-i un partizan, a fost atacat de trupele MAI. A raspuns cu focuri de arma In ceicare-l atacau pana la ultimul glont si a ramas Intepenit razimat de-un brad cu privirile spre varful muntilor si cu arma goala cazuta langa el, asteptand sa se apropie calaii.

Pentru o zi Motii din Baisoiara au fost liberi. Diamandi, care a reusit mai Inainte sa scape din ghiarele Securitatii, si care si-a strans o grupa de partizani pe Muntele Baisoara, Intr'o zi a coborit In sat ca sa aresteze politia si pe cei din primarie. O zi i-a tinut arestazti si In acea zi Baisoara a fost libera. A doua zi, artileria grea a trupelor MAI a Inconjurat comuna. Militienii au strans toate femeile si copiii din sat si i-a pus pe cateva randuri Inaintea lor In Inaintarea lor spre primarie. Partizanii refuzand sa treaga In femei si copii, s'au retras la munte. Au ramas arestati In comuna peste 500 persoane. Dintre cei mai rau maltratati Ii amintim pe Nicodim Carbea, Teofil Carbea, Grigore Marcu, Ion Mihut, ibid. p. 81-88).

 

Pe langa dorinta comunistilor de a distruge taranimea independenta economic si iubitoare de libertate, taranimea mai trebuia distrusa si pentru ca ea era credincioasa si In plus, Ii ajuta pe partizani In care vedeau pe proprii lor aparatori. La 10 Martie 1949 unitati ale MAI inarmate cu artilerie grea au navalit asupra comunei Racaciuni, In jud. Bacau, pentru a darama biserica locala si a extirpa religia. Invatatorul comunei, Anton Benchea, a fost torturat si mutilat In fata sotiei si a copiilor pana a fost ucis. Celelalte femei si copii din sat, care au fugit spre padure, au fost prinse si arestate Impreuna cu sotii lor si batuti si chinuiti timp de o saptamana. La 15 Martie, aceeasi procedura a fost aplicata comunei Faraoani, tot din Jud. Bacau. Militia l-a ucis peFarcas, cantorul bisericii locale, aruncandu-l din turnul bisericii jos. Au arestat patru poreoti, pe Ion Butnaru, Anton Damec, Petre Dinca si Anton Olaru, Inpreuna cu parohienii lor, i-a batut, i-a legat In lanturi si i-a aruncat In zapada sa moara Inghetati. Numai Anton Ciceu nu a fost legat si aruncat In zapada. El a fost lasat liber sa plece acasa, dar In timp ce se Indrepta spre casa, a fost Impuscat din spate. Dintre ceilalti sateni Militia a arestat suficienti pentru a umple un camion cu care s'au Intors la Inchisoarea din Bacau.

 

Luptele de partizani pe versantul de Sud al Muntilor Fagarasului

- Generalul Arsenescu si fratii Arnautoiu -

 

In 9 August 1946 Nicolae Ceausescu si cu Constantin Doncea conduceau o echipa din care faceau parte Dorobantiu, Badea, Bizin si Moraru, care mai tarziu toti au fost avansati la gradul de generali ai trupelor MAI. Ei aveau putere discretionara si Incercau sa-si acopere abuzurile dandu-le un aspect de legalitate prin invocarea si interpretarea diferitelor legi si paragrafe. Ei l-au omorIt In timpul audierii pe avocatul Tica Popescu si pe un Invatator chiar In sala Tribunalului din Pitesti. In 19 Noembrie 1946 Ion Bratu, un taran, si Colonelul Stanescu au fost omorIti chiar Intr'o sectie de votare din Targoviste.

In mod obisnuit ofiterii unitatilor militare MAI provocau lumea prin insulte ca sa raspunda, pentru a avea astfel acoperire pentru crimele lor. Astfel de incidente au avut loc In Leicesti, Badesti, Stalpeni In jud. Muscel si In Cumpana siCostesti In judetul Arges.

Folosirea acestor metode Impotriva taranimii a fost intensificata In cursul anului 1948 ca pregatire pentru campania de colectivizare. Militia din Domnesti a fost adusa Impotriva taranimii din Stanesti si Corbisori. Multi dintre tarani au fugit la munte. Printre ei au fost si Ion I. Voican din Costesti si Serban din Capul Piscului. Asa a Inceput rezistenta armata Impotriva colectivizarii In Romania, care a durat zece ani pe versantul sudic al Muntilor Fararasului.

Nici macar colaboratorii comunistilor nu au fost scutiti de un atare tratament. In Martie 1948, au fost instituite noi alegeri pentru a elimina din guvern pe Liberalii lui Tatarescu, colaborationist cu comunistii Inca din 1944 si pe Social-Democrati. La 27 Martie 1948, locotenentul de politie Teruceanu din Rucar, care mai tarziu a fost avansat la gradul de general, l-a arestat pe Gheorghe Suta, un taran din Muscel, si la tinut arestat pana a sosit un camion cu soldati Inarmati din Pitesti, unde actiunea Impotriva taranimii a fost condusa de Nicolae Ceausescu. Soldatii adusi l-au Impuscat pe Gheorghe Suta si l-au Incarcat In camion si au plecat cu el la Stalpeni, unde au aruncat cadavrul lui Suta In drum. Criminalul care l-a ucis pe Suta a fost recunoscut de Dumitrache, un tigan muzicant, care si el a fost avansat In ierarhia trupelor MAI. Totusi Dumitrache a Incercat mai tarziu sa se apropie de partizanii lui Gheorghe Arsenescu sa le comunice ceva si in aceasta aropiere a sa a fost Impuscat din spate de catre trupele MAI. Nu se stie daca a fost Impuscat pentru ca stia prea multe din secretele MAI, sau ca a pierdut Increderea sefilor si a fost lichidat.

In aceste conditii, multi dintre tarani au fugit la munte unde Generalul Arsenescu strangea partizani contracomunistilor, ajutat de fratii Petre si Toma Arnautoiu. Generalul Arsenescu a condus grupul de partizani pana In 1952, cand s'a retras si a trait ascuns pana In 1960, cand a fost capturat si ucis. Fratii Arnautoiu, ai caror amandoi parintii au fost omorIti In Inchisoare si a caror sora a fost arestata si Inchisa, au condus luptele de pe versantul sudic al Muntilor Fagarasului timp de zece ani, traind cu grupul lor prin vagaunile de la marile Inaltimi, unde nu sunt asezari omenesti si unde numai vara se mai avantau ciobanii cu oile.

Unul din centrele rezistentei armate anti-comuniste a fost triunghiul Salatruc-Arefu-Rudeni, unde grotele subterane In regiuni Impadurite a oferit un adapost mai bun si sigur pentru partizani. I-a tradat fumul cand gerul de iarna i-a obligat sa faca foc pentru a nu degera. In 1951 regiunea Suici a fost Impanzita cu militieni Inarmati si dotati cu armament de artilerie, adusi In 30 de camioane. Comanda trupelor o aveau Teruceanu, mentionat mai Inainte, si cu Ilie Badica, originar din Craiova, care mai Inainte varuia casele oamenilor si care In trupele MAI comandate de Alexandru Dgraghici, a avansat la gradul de general. Altii care au fost In pozitie de comandanti au fost Stanculescu, State, care si el a ajuns general, apoi Ion Dinca care a avansat pana la membru In CC al PCR-ului. Luptele partizanilor cu aceste forte considerabile a durat trei ani de zile. Printre cei care au fost In acest grup a fratilor Arnautoiu au fost Solisteanu cu sotia, doi tarani, preotul Nicolae Donescu din Suici, omorIt pentru ca a botezat copilul lui Silisteanu nascut In padure, preotul Haralambie Dinescu, ucis In 1952, apoi Dorobantu, Invatatorul din Carpinis, Impuscat In cap de un agent al Securitatii, Gheorghe Dumitrescu, un Invatator din Rudeni. care a fost dus la penitenciarul Aiud si eliberat In 1964, ca dupa putin timp sa-si dea duhul acasa; a mai fost Alexandru Dumitrescu, un Invatator din Suici, profesorul Stefanescu, care a fost gasit Impuscat si lassat In drum, preotul Rudeanu, care era si Invatator In Ramnicu Valcea, care a murit In urma schingiuirilor din timpul interogarilor.

Un alt centru al partizanilor a fost In regiunea Campulung, Muscel. In 1952 trei membri ai acestui grup au cazut In lupta cu trupele MAI la Furnicosi. Comandantul grupului a fost Constantin D. Stanescu din Tiganesti-Topoloveni, murit din cauza ranilor la cateva ore. Tatal lui a fost arestat si a murit In Inchisoare. Sora sa, Marioara Ionescu-Lungu, Impreuna cu o alta fata, Sabina Ionescu, au mai fost vazute In Inchisoarea din Miercurea Ciucului. Nu se stie ce s'a mai Intamplat cu ele. Un alt nevinovat din Tiganesti-Topolovbeni schingiuit de trupele MAI a fost preotul Gheorghe Tomescu, care a murit In 1961 si baiatul sau, student; Flenches din Calimanesti, care se crede ca ar fi fost omorIt In Inchisoare; Ionel Valimatreanu, student la teologie, apoi Gheorghe Furtunescu si altii.

Ministerul de Interne a escalat ofensiva Impotriva partizanilor pe versantul sudic al Muntilor Fagarasului. Mii de agenti secreti au Impanzit regiunea, purtand arme ascunse, deghizati ca tarani sau ciobani, si culegeau informatii despre partizani. Pana In 1958 muntii nu au fost siguri nici pentru bastinasi, nici pentru turisti. Populatia a fost decimata atat prin omorurile comise de Militie, prin luptele de partizani si mai ales prin arestarile efectuate,unde au pierit In cursul Interogarilor si chinurile la care au fost supusi.

Cele mai multe motive pentru arestari au fost ca au dat o bucata de paine sau branza, sau un fruct unui trecator banuit a fi partizan, sau tradat de un agent secret deghizat care l-avazut si l-a parat. Sau a dat o bucata de Imbracaminte unuia care era partizan sau a devenit mai tarziu. Cei mai multi Insa au fost arestati pe simple banuieli, ca s'a uitat chioras la vreun militian sau la vreu agent secret, si care supus schingiuirilor dadeau orice declaratii ar fi cerut de la ei numai sa nu mai fie chinuiti si astfel Intrau In moara torturii alti nevinovati. Era calea de a baga groaza In lume ca sa accepte dominatia comunismiului.

Cei omoriti In luptele din versantul sudic al Muntilor Fagarasului au fost fratii Petre si Toma Arnautoiu, Eracle Sorescu, Preotul Constantinescu din Corbisori, a carui sotie a fost Inchisa, apoi Marinescu, un taran, Nastase, Invatator, cu sotia Inchisa.

Arestati si morti In Inchisoare au fost Laurentia si Iancu Arnautoiu, al caror fiu a fost omorIt, Mucenic si Justin Comandasescu, Preotul Mihai Enescu, Alexandru Sabu, un taran din Negoiesti, Arges, care a pierit la Canalul Dunare-Marea Neagra In 1952, maiorul Nicolae Visoiu mort In Inchisoare, preotul Andreescu, Impuscat de un politist, Jibleanu care a murit Intr'o Incaerare de unul singur cu o Intreaga companie a trupelor MAI; Serban, din Capul Piscului, cazut In Incaerare, ca si Constantin Stanescu. Lista Ii mai cuprinde si pe Bicheru si Carstea, amandoi tarani; Bortea, un Invatator, Gusetoiu si Mihai Gheorghiu, din Bogati, Capitanul Cojocaru, taranul Dragomirescu, Invatatorii Iosifaru si Marinescu, Maria Plop si Mecu, tarani, preotul Popescu si sotia, Purnichescu, mort In Inclestare, iar sotia In Inchisoare, fratii Greculescu, care au murit amandoi In Inchisoare, iar al treealea frate a fost eliberat si a murit In curand acasa. Asta a fost o alta metoda de a lichida populatia Romaniei: arestati Ii schingiuia si-i tinea Infometati InInchisoare pana la prabusire, si cand erau aproape de terminare, erau lasati sa moara acasa. Alti martiri ai luptelor din versantul sudic al Muntilor Fagarasului au mai fost Aurel Seitan, inginer, medicul Seremet, Ulea Marin, Invatator, care a reusit sa traiasca cinci ani intr'un butoi cu fundul dublu, dar pana la urma a fost capturat si omorIt In 1957 In Calimanesti. Generalul Arsenescu a fost capturat si omorIt In 1960. Taranul care l-a adapostit a fost arestat si a murit In Inchisoare. De frica de represalii pentru crimele ce le-a comis si din nesiguranta s'a omrIt si seful politiei din Campulung, Muscel, (ibid. pp. 91-102).

 

Luptele de partizani pe versantul nordic al Muntilor Fagarasului

 

Pe versantul nordic al Muntilor Fagarasului pana In 1956 a luptat o grupa de partizani sub conducerea inginerului Ion Gavrila. Trupele MAI au Inceput actiunea Impotriva lor Inca din 1951, dar nu i-a putut extermina. In 1952 au fost aduse unitati ale armatei MAI din Buzau, Vrancea, Sfantul Gheorghe si Dambovita pentru a-i captura pe toti. Mereu au fost aduse Impotriva partizanilor trupe din alte regiuni, pentru a evita fraternizarile. In 1953 a fost lansata o ofensiva mare Impotriva lor, la care a partricipat si un tregiment MAI din Bucuresti. Comandantul fortelor anti-partizane aici a avut-o maiorul Gheorghe Craciun, care mai tarziu a devenit directorul Inchisorii de la Aiud, ajutat de Gheorghiu, seful politiei secrete din Sibiu, de maiorul Mezei, de Itzic Averbuch, seful politiei secrete din Fagaras, de bine cunoscutii sadisti Ilie Badica, Tericeanu si Staicu, printre altii. Ei au Inconjurat Intreaga regiune a versantului nordic alMuntilor Fagarasului si au izolat-o complet. Nimeni nu a putut intra In aceasta regiune fara o legitimatie speciala. Rudele si prietenii partizanilor au fost toti arestati si torturati pentru a le smulge informatii. Lista lor cu descrierea torturilor la care au fost supusi a fost afisata peste tot pentru a-i obliga pe partizani sa Inceteze rezistenta, stiind ca familiile lor sunt supuse chinurilor din cauza lor. Descrierea torturilor la care au fost supuse familiile partizanilor au fost Insotite de promisiunea ca daca ei se predau, familiile lor vor fi eliberate. Cruzimea ofensivei din 1953 nu a crutat pe nimeni. Un satean nevinovat din Cartisoara, Ilinoiu, a fost grav ranit In abdomen. In loc sa fie dus la spital, el a fost tarIt de un picior la cortul maiorului Craciun, unde el a fost torturat In continuare pentru a marturisi tot ce se banuia ca stie. In 1958 el a mai fost semnalat In Inchisoarea pentru detinutii politici din Gherla, supus In continuare interogarilor. Dupa 11 ani a fost eliberat infirm si aproape orb din cauza chinurilor suferite. Un alt taran, Dumitru Moldoveanu, cu toate ca era nevinovat, a fost arestat si torturat. Du[pa ce s'a eliberat, s'a atasat partizanilor. Impuscat In stomac, a fost capturat viu. Operat, i s'au scos sapte gloante din intestine. Imediat ce a fost scos din spital, fara a se fi vindecat total, au Inceput din nou chinurile pentru a smulge alte si alte informatii de la el. Ranit din nou In chinuri, a fost din nou supus unei operatii si fara a-l lasa sa se refaca, epuizat cum era, politia l-a chinuit In continuare cu interogatorii pana la prabusire. Tatal sau l-a rugat pe chirurgul care l-a operat, sa-l lase sa moara sa nu mai fie chinuit, sa nu mai sufere. Cu toate astea Dumitru Moldovan a supravietuit tuturor chinurilor fara sa fi tradat pe cineva. A fost condamnat la moarte. Condamnarea i-a fost comutata In Inchisoare pe viatasi dus In lagarul de munca fortata de la Poarta Alba, unde a suferit chinuri In continuare puna cand l-a eliberat moartea.

Militia a arestat-o pe mama unui partizan, Dimitriu, si a obligat-o sa mearga Inaintea lor spre fiu, strigandu-l si implorandu-l sa se predea. Pus In aceasta dureroasa dilema, de a trage In propria mama sau a se preda, s'a Impuscat singur.

Marea ofensiva a tupelor MAI Impotriva partizanilor din versantul nordic al Muntilor Fagarasului i-a izolat si obligat sa se retraga In varfurile golase, unde toate posibilitatile de aprovizionare le-au fost taiate. Unul dintre partizani, Marin, din Brasov, a pretins ca are legaturi care ar fi In stare sa-i scoata din tara, In Turcia. Gavrila, seful grupului, nu s'a opus ca cine vrea, sa mearga cu Marin. El personal a crezut Insa ca este o cursa, si cu alti cativa a ramas In continuare In munti.

Cei plecati cu Marin au cazut In cursa si au fost arestati si condamnati la moarte. Ei au fost; Dr. Nicolae Burlacu, Borzea din Vistea, Ion Moldovan din Lisa, Dr. Ion Munteanu din Lisa, Iov Popa, un Invatator, Virgil Nan din Arpas. Pedeapsa lor a fost comutata In Inchisoare pe viata. Ilisie Serafim a fost condamnat la moarte In Sibiu In 1953. Mama sa a fost si ea arestata si ultima data s'a auzit de ea la Inchisorile de la Mislea si Miecurea Ciuc.

In cursul anilor 1953 si 54 au fost arestati mii de persoane In regiunea Fagarasului. Multi dintre ei au fost tineri, fete si baieti, minori sub 18 ani. Jumatate din populatia satelor Breaza si Lisa au fost a fost arestata. Printre cei distrusi In acel timp a fost profesorul Borza din Fagaras, a carui sotie a avut amandoua picioarele amputate In 1945, cand a fost arestata si luata de Rusi munca fortata la minelede carbuni de la Donet, Ucraina. Ea a sarit din tren ca sa scape de deportare si si-a fracturat amandoua picioarele, Incat chirurgii au fost obligati sa le amputeze. Sotul ei a fost arestat si ea a ramas schiloada singura. Alte victime In acel lot au mai fost Maica Gordona, arestata Impreuna cu alte opt fete tinere pentru ca au dat mancare unor Inflamanziti rataciti prin munti. La fel Maica Serafina si sotul ei, al caror fiu a fost omorIt In Inchisoarea Jilava. Cionga, un inginer, si Ciora, un student din Fagaras, au fost turturati pana la moarte In Inchisoarea de detinuti politici din Brasov In cursul interogarilor preliminare. Vasile Magureanu, taran, In acelas lot, a pierit In Inchisoare. Parintele Boca, superiorul Manastirii Sambata de Sus a fost arestat in 1950.

Uneori corpul celor ucisi In Inchisori erau aruncate In strada, In fata pravaliilor, pentru a intimida lumea. Incaltamintea lor nu avea sireturi, si capetele lor erau acoperite cu rani. Corpurile erau acoperite cu ziare si trecatorii nu aveau voie sa se opreasca sa Incerce sa idetifice cadavrele. Versiunea lansata de politie era ca ar fi fost hoti care au fost surprinsi In flagrant delict. O femeie In varsta a identificat totusi In Bucuresti un astfel de cadavru ca fiind al unui student arestat In Fagaras In 1954. Romanii n'au crezut niciodata minciunile comunistilor.

Lista victimelor ofensivei guvernului Impotriva partizanilor din 1953-54 din regiuea Fagaras este mult prea mare pentru a putea fi reprodusa aici. In plus, actinea de dezinformare a regimului pentru a scunde adevarul este prea vasta, Incat nu se stie cand se va putea ajunge la cunoasterea tuturor victimelor. Actiunile guvernului Impotriva partizanilor din Muntii Fagarasului a continuat pansa In 1958, cand a cazut grupa fratilor Arnautoiu.

 

Grupul de rezistenta din Muntii Mehedinti

 

Este foarte probabil ca grupul rezistentei armate din Muntii Mehedinti a avut contacte cu oamenii Colnelului Ion Uta, cu comandantul de grup Petre Domasneanu si cu Spiru Blanaru. Ei au continuat lupta si dupa ce celelalte trei grupe din regiunea Banatului au fost distruse. Dintre cei cazuti In lupta cu fortele Securitatii sunt fratii Bocarnea, amandoi studenti, Gheorghe Eftimie, student, si Trocan. Acest grup se face remarcat prin numarul mare de tineri si de ofiteri In mijlocul lor, cum a fost Capitanul Gheorghe Brancusi. Alti ofiteri care au sfarsit In gropile comune ale Securitatii au fost: Generalul Dumitru Calaont, Generalul Iancu Carlaont, Colonelul Grigorescu si Colonelul Stefan Halalau. Mentalitatea militara obliga la supunere si disciplina, dar In acest caz, al invaziei sovietice, a comportamentului acestei armate fata de elementul romanesc si In fata instalarii la putere a unui guvern compus din elementele minoritatilor pornite sa distruga neamul romanesc, demnitatea nationala si sentimentele patriotice au prevalat disciplinei. In campania de urmarire a luptatorilor care aparau libertatea nationala o multime de lume a fost arestata si bagata In lagarele de munca fortata.

 

Luptele partizanilor In Maramures

- Miscarea lui Gavrila Strifunda si grupul Col. Blidaru -

 

Maramuresul este o regiune cu veche traditie de vitejie In luptele pentru libertate. Maramuresul a ramas si regiune libera cand Dacia a fost ocupata de Traian si dupa aceea, pana la retragerea Romanilor In AD 271. In 1717, Maramuresenii s'au ridicat Impotriva hoardelor tatare si i-au eliberat pe cei 7.000 de prizonieri crestini si au Invins si nimicit o armata tatara de 10.000 de soldati. Tot In Maramures s'a ridicat Pintea Impotriva unui alt navalitor asiatic, Ungurii, care s'au stabilit ca stapani peste populatia sedentara indigena din Campia Panoniei. Echipamentul sau militar s'a mai pastrat In biserica din Budesti, satul natal al lui Pintea, cel putin pana In 1960. Nu a fost de loc usor, pentru organele de teroare ale regimului comunist, sa supuna populatia Maramuresului. A fost Gavrila Strifunda acela care a initiat In 1945 la Vadul Izei rezistenta armata Impotriva trupelor sovietice de ocupatie, si a carui oaste s'a ridicat la cateva mii. Gavrila Strifunda a fost capturat In 1949 si de atunci nimeni nu a mai auzit de el nimic.

Alegerile batjocura din Noembrie 1946 a marcat momentul cand guvernul a Inceput actiunea de intimidare a Maramuresenilor. Ciobanul Vasile Dinca si cu consateanul sau Parascau au reactionat si au fost ucisi de Sergentul Coza din Sapanta. Serban Vasile Simion, un padurar, care personal nu a luptat dar i-a ajutat cu alimente pe partizani, a fost arestat si ucis In Inchisoarea din Gherla In 1961, lasand In urma cinci copii orfani. Impreuna cu Serban Vasile Simion au mai fost arestati si fratii Gherman, Ion Frunzila, fratii Sandor, Ion Andreica, Vasile Tomoiaga si Gheorghe Dunca.

Chiar si copiii de scoala au participat la rezistnta Impotriva ocupantului sovietic. Elevii din Ieud siDragomiresti din clasele superioare de liceu, a caror parinti si rude au fost arestate, au parasit scoala si au Inceput sa organizeze pentru ei suport In sanul populatiei. Colonelul ungur Cseller Lajos din Baia Mare, mare dusman al Romanilor, bine cunoscut din campania de colectivizare, a condus personal si actiunea de represiune Impotriva elevilor de scoala. Afland unde erau ascunsi, trupele sale l-au omorIt pe Vasile-Lica Popsa, al carui frate a reusit sa scape la munte, si a arestat sute de tineri si de tarani. Printre cei arestati au fost Gavrila-Sfaca Iusco, si Dordu Iusco, Ion Motre, Nistor Man, Costica Radu, Aurel Vlad, Mihai Vlad, toti elevi de liceu; apoi Vasile Oatu-Dunca cu sotia, fata si doi baieti, Petre Hotico, Gavrila Iusco, Ofrim-Vasile Motrea, care a executat prima condamnare de sase ani, a fost din nou arestat pentru aceeasi crima In 1958; Vasile Otic la fel a fost arestat de mai multe ori pentru aceeasi crima, apoi Ianos Rubel, Vasile Ticala, un taran din Dragomiresti, care a fost omorit In In lagarul de exterminare de la Peninsula In 1950; Dr. Gheorghe Vlad, Mihai Vlad, un tehnician din Dragomiresti. Ion Mihai Popsa a fost si el capturat mai tarziu de Colonelul Laios Cszeller si a jurit In Inchisoarea din Targu-Ocna din cauza batailor primite In timpul anchetei. Dupa ce a fost omorIt, corpul lui Vasile Lica-Popsa a fost tarIt In piata din Sighet si lumea (In special mamele cu copiii) a fost obligata sa treaca pe acolo sa-l vada. Prin astfel de metode au reusit comunistii sa bage groaza In lume.

Ajutorul Conolelului Cseller, Elekes, cel care avea Insarcinarea sa supravegheze torturarea celor arestati, a cerut azil In strainatate si a venit cu Intreg dosarul celor anchetati. Asa s'a putut afla ca a mai existat un grup de luptatori In Maramures sub comanda Colonelului Blidaru, care a cazutIntr'o Incaierare cu Securitatea In 1955, ca locotenentii Ion Folea si Fodoreanu, amandoi din grupa Colonelului Blidaru, au fost capturati de Securitate. Arestarile In Maramures din randul anti-comunistilor a Inceput Inca In 1948 si s'a prelungit pentru o perioada lunga, In care mii de romani au fost tarati In lagarele de exterminare prin munca fortata (ibid. pp 117-122).

 

Luptele de partizani In Muntii Vrancei

- Grupul lui Ionel si Gheorghe Paragina -

 

Anul 1949 a fost anul In care lupta Impotriva terorismului comunist a atins culmea. A fost anul In care au cazut comandantii de grupuri de luptatori, cum a fost Colonelul Uta, Spiru Blanaru si Petre Domasneanu, Impreuna cu mare parte din oamenii lor. Un alt centru importamnt al luptei anti-comuniste s'a format In Muntii Vrancei din cotitura Carpatilor, unde sute de oameni au fost ucisi, iar 5.000 de tarani au fost arestati.

Partizanii din Vrancea au fost Impartiti In doua grupe, cel al seniorilor - peste 40 de ani - si cel al juniorilor , conduse amandoua de fratii Paragina. Erau bine camuflate prin grotele muntilor padurosi, si au putut fi capturati numai prin intermediul unui infiltrat In randuriloe lor, Ion Mazilu, care pretindea ca are un depozit de arme nemtesti din timpul razboiului. In realitate, In casa In care pretindea ca are ascuns armamentul, erau securisti, care Inarmati cu granate si arme automate, au reusit sa puna mana pe cei doi Insotitori ai sai si mai apoi pe Intreg grupul seniorilor si pe cativa dintre juniori. In Incaierarea cu juniorii, Aurel Condrea s'a opus securistilor singur Intr'o actiune disperata de a putea acoperiretragerea celorlalti, ca sa nu cada In mainile Securitatii Intreg grupul. Pana la urma din amandoua grupele au scapat doar Ionel Paragina si cu Gheorghe Balan, pentru capturarea carora Ministerul de Interne a trimis In regiunea Muntilor Vrancei mai multe batalioane. Dupa o vanatoare de sase zile, cei doi urmariti au cazut In capcana Intr'o moara. In asaltul asupra morii Ionel Paragina a fost ranit si tarIt asa sangerand la Inchisoare, iar Gheorghe Balan a reusit si de data asta sa scape, pitindu-se Intr'un coltisor dupa un horn, unde nu a putut fi vazut de urmaritori In scotocirile lor prin moara. Cei doi juniori care au fost condusi de Ion Mazilu In capcana, Mihai Timaru si Grigore Tudose, au fost legati cu sarmna ghimpata si tarati la Inchisoarea din Focsani, In ciuda ranilor lor grave, si au fost condamnati la Inchisoare pe viata. Lichidarea acestor doua grupe de rezistenti din Muntii Vrancei nu a lichidat si dorinta de libertate In sufletele Vrancenilor. In 1951 sate Intregi s'au revoltat Impotriva regimului, cum au fost Neruja, Nistoresti, Paulesti, Barsesti,, Lepsa, Tulnici, Vizantea, Valea Sarii, Vrancioaia, Andreiasu, Negrilesti, Costesti, Suseni, si sate mai Indepartate ca Dumitresti, pe raul Ramnicu-Sarat, Straoani si Movilesti pe raul Zabraut. Inarmati doar cu furci, 30 de sate s'au ridicat Impotriva unitatilor MAI Inarmate cu artilerie grea, care ocroteau regimul comunist. Revoltatii au dat foc sediilor politiei si ale partidlui comunist. Unul din capii acestei revolte a fost Gheorghe Balan, tovarasul lui Ionel Paragina mentionat mai Inainte. Acesti revoltati au asteptat ajutor din strainatate In stradaniile lor de a prezerva libertatile cetatenesti, dar asteptarea lor a fost absolut zadarnica. Unitatile militare ale MAI In decurs de doi ani au reusit sa captureze rebelii si sa distruga rezistenta. Colonelul Lupsa,considerat unul din capii revoltei satenilor din regiunea Vrancea, a fost capturat, condamnat la moarte si executat. Sateanul Amariutei a fost tarIt ranit pana In satul sau si lasat sa moara acolo In drum. Gheoirghe Balan a fost capturat si a fost tinut un an de zile In catuse grele izolat Intr'o celula, dupa care a fost executat. Pentru extirparea oricarui sentiment national si oricarei opozitii fata de regim, Securitatea a arestat Intreaga familie a luptatorilor anti-comunisti, cum a fost cea a lui Paragina, Cucu, Brandabur, Cojocaru, Dumitrescu, Militaru, Branzaru, s.a. Au arestat si preotii din satele respective, cum au fost preotul Dumitrescu, Ionescu, Hulea, Parintele Hulea a fost arestat pentru ca nu a tradat marturisile de la spovedanie ale acestor luptatori. Arestarile au avut loc In masa. Nimeni nu a fost crutat. Femeile au fost batute peste sani si torturate pentru a divulga unde sunt ascunsi sotii lor. Sursa noastra informativa a mentionat cazul lui Constantin Cercaru, de 18 ani, fratii Branzaru, Brandabur din Panciu, Nicolae Butnaru, Bungez din Neruja, Nicolae Burlui, Invatatorul Busila, care a murit la Inchisoarea din Galati In urma torturilor, apoi Marin Cozma, Gheorghe Cojocaru, Ion Cojocaru, restul familiei lui Cucu, dupa ce tatal si fiul au murit In timpul interogarilor; Dudu, un taran din Neruja, Ghelmez, Iosofachescu, Gheorghe Manea, Mihai Marcu, Gheorghe Militaru si Ionel Militaru din Motnau-Dumitresti, care abia se Intorsese din prizonierat din Rusia; apo Valeriu Marinas, Teodor Negru, Sandu Nitu, ofiter, Scai Popescu, Grigore Popoiu, Floricica Popa, Radu din Neruja, Stelian Radulescu, Sovejeanu, un Invatator, si Stoica din Neruja (ibid. pp. 123-133).

 

Lupte de partizani în Nordul Moldovei

"Gardistii lui Decebal"

- Grupul Parintelui Gamalau si Jenica Arnautu -

 

Incepand din toamna anului 1948 In Nordul Moldovei s'a ridicat o miscare de partizani cunoscuta sub numele de "Gardistii lui Decebal". Activitatea lor s'a resimtit In trei regiuni: Grupa din regiunea Vatra Dornei-Piatra Neamt a fost condusa de Parintele Gamalau. A doua regiune a fost Vatra Dornei-Bistrita Nasaud si a treia regiune a fost Intre Vatra Dornei-Falticeni, condusa de Jenica Arnautu, un tanar ofiter care, arestat fiind, In 1949 a reusit sa evadeze si sa se ridice la munte. Din grupul sau dintre cei stiuti au facut parte Strachescu, Dr. Vasilescu, Radu Cacina si Petrescu si probabil ca si Nicanor Chelsoiu, Cenuse, Aurel Botnariuc au apartinut tot grupei lui Jenica Arnautu. Printr'o cursa care le-a fost Intinsa au fost capturati si maltratati salbatec. Jenica Arnautu a fost atat de mult batut cu pistolul peste cap Incat i-au fracturat Intreg craniul. Pe restul vietii durerile de cap au fost neIntreruote si sfasietoare. Condamnat la Intai la moarte, i-a fost comutata pedeapsa In Inchisoare pe viata. El a fost acela care mereu a protestat galagios Impotriva insuficientei alimentatiei si Impotriva torturilor. Aproape trei ani l-au tinut izolat Intr'o celula la subteran In Inchisoarea de la Ramnicul Sarat fara Imbracaminte, cacand pe cimentul gol, Inmormantat de viu. In 1959 a declarat greva foamei si timp de 132 zile cat a mai trait, l-au alimentat artificial cu un tub de cauciuc bagat pe gat, Insotita de batai si alte chinuri. Parintii au cerut voie sa-i ia corpul si sa-l Inmormanteze. L-au gasit aruncat Intr'o groapa cu fata In jos si groaznic de mutilat. Este un exemplu de felul cum trata regimul comunist "omul", "cel mai pretios capital" .

 

Alte episoade cunoscute de rezistenta armata împotriva comunismului

 

In 1951 Gavrila Beceanu a prezentat o cerere la mai multe ambasade din Bucuresti prin care cerea puterilor vestice sa ajute poporului roman sa scape de distrugerea pe care i-o planueste dictatura comunista. Nu a primit dela nimeni niciun raspuns. Atunci el, Impreuna cu un grup al sau, au planuit sa arunce In aier tribuna de pe care sefii comunisti primeau defilarile de 1 Mai. Planul lor a fost descoperit si Intreg grupul a fost capturat. In Iunie 1953 Gavrila Beceanu, Gheorghe Cristof si Gheorghe Pasalau au fost condamnati la moarte si executati.

Continuele arestari mentineau reteaua de Inchisori si lagare de munca fortata supra-populata cu detinuti politici, cu toate ca procentual acolo mureau mult mai multi decat cei de afara. Si ce era mai izbitor, era marele procent de tineri dintre detinutii politici, In deosebi studenti si elevi de liceu din cursul superior. Nici chiar intensiva spalare a creierelor acestor tineri nu le-au putut stinge setea de libertate a acelora care In Romania nu au cunoscut niciodata libertatea.

La Inceputul anilor '50 a grup mai restrans de partizani a fost semnalat In Baltile Dunarii, printre care au fost Patrascu si Virgil Milcu, studenti la Cluj, care au fost capturati si condamnati la Inchisoare pe viata. Un alt grup redus a fost activ In 1951-1953 In regiunea Colibita si Sarul Dornei, dintre care se stie numele lui Vatamaniuc, care a fost capturat si condamnat la Inchisoare pe viata.

 

* * *

 

Multi dintre partizanii care au fost capturati si au supravietuit regimului de teroare, au continuat rezistenta Impotriva regimului comunist chiar si In captivitate. Astfel Marin Tuca, un fost ofiter, Cotofan din Campia Turzii, Miron din Targul Trotus, si Romanu din Banat au aruncat In aier ghereta de paza de deasupra minei din Muntele Gutai, printr'o explozie cauzata sub ea cu exploziv economisit din cel pe care-l foloseau In mina si au reusit sa evadeze prin acea spartura.

In aceeasi noapte de 6 Iunie 1953. un grup de 13 detinuti politici au reusit sa evadeze din minele de la Cavnic, unde au fost detinuti Intre 4-5 ani. Numele lor sunt: Constantin-Titi Cosereanu, Ion Pantazi, Ion Ioanid, Mache Ionescu, Paul Iovanescu, Ion Cojocaru, Titi Spanu si Gheorghita Branzaru. Colonelul Hritan de la MAI la delegat pe Ion Badica, unul amintit mai Inainte, care varuia casele prin Craiova si a ajuns general la trupele MAI, Maurice Strul, seful serviciului secret din Ploiesti, Alexandru, un locotenent al trupelor MAI, Andrei Mayer si Iosif Weiss din Baia Mare, au fost Insarcinati cu ancheta evadarii. Unul din acesti evadati, Ion Pantazi, a prezentat o vie descriere a imensei operatii de vanare a celor evadati In cartea sa "Am trecut porin iad" . Pantazi povesteste cum numai pe un singur munte au fost stationate zece camioane Incarcate cu soldati antrenati In vanatul partizanilor. Pana la urma toti cei evadati au fost recapturati . Dintre ei Marin Tuca, Cotofan Miron si Romanu au fost comdamnati la moarte. Marin Tuca a fost executat la Cluj In 1955. Celorlalti le-a fost comutata pedeapsa In Inchisoare pe viata. Cativa dintre ei au murit In Inchisoare. Dintre cei care au supravietuit, Ion Ioanid, Ion Pantazi si Titi Cosereanu au reusit sa ajunga In Occident. Pe langa cartea luiIon Pantazi mentionata mai sus, a publicat si Ion Ioanid o excelenta descriere a Intregii sale epopee In patru volume, Intitulate "Inchisoarea noastra cea de toate zilele", pe care o recomandam cu toata caldura celor care vor sa cunoasca si partea eroica a istoriei romanilor din ultima jumatate de secol .

 

* * *

 

Au fost multe cazuri cand opunerea la comunizarea tarii s'a produs individual. Unul din acesti eroi singurateci a fost si Adrian Mihut, un student briliant, care a fost premiant pe tara si care acum studia la Politehnica din Timisoara, de unde In 1949 a trebuit sa fuga ca sa scape de arestare. Asociat cu Syciu, un taran care a fost prizonier de razboi In Rusia si care-i cunostea bine pe Rusi, Adrian Mihut a dus o lupta de unul singur timp de 8 ani In regiunea Aradului. Mihut Ii vizita pe sefii de post care terorizau lumea si-i ameninta ca daca mai continua sa-i terorizeze, Ii va lichida. In felul acesta Mihut a devenit o figura legendara In regiunea Aradului. Pana la urma a fost Inghesuit si capturat de trupele MAI. A luptat pana la ultimul cartus, rapunand pe multi dintre urmaritori. Ranit, a cazut viu In mainile lor, ceeace nimeni nu putea sa creada. Tatal sau s'a prabusit cand a aflat ca a cazut viu In mainile Securitatii. A cerut audienta la Petru Groza, In casa caruia a fost institutor. Petru Groza l-a trimis pe Bunaciu care i-a facut niste promisiuni false pentru a se eschiva obligatiilor. In legatura cu Mihut au fost arestate alte 70 de persoane care au fost interogate si torturate, ca de exemplu dna preoteasa Crisan, care a Inebunit din cauza durerilor cu care a ramas de la torturi. Mihut a ramas pentru restul vietii cu un profund regret, ca nu a cazut In lupta asa cum i-a fostmereu dorinta, dupa cum i-a marturisit lui Remus Radina si Suciu, cu care a ajuns tovaras de celula. Cu toate promisiunile reInnoite ale lui Petru Groza de a-l elibera, Mihut si cu Suciu au fost executati In Inchisoarea Jilava In 1957.

Un alt caz de bestiala cruzime la ancheta a fost a lui Placinta, care-l interoga pe tanarul Valeriu Dobrescu, de 20 de ani. Ne mai oputand rabda torturile, Dobrescu s'a hotarIt sa reactionexe. A rupt din patul sau de metal o bucata de fier pe care, ascunsa In maneca, a a luat-o cu el la interogator. Cand Placinta s'a a[ro[piat de el sa dea. Dobrescu l-a lovit cu fierul incat Placinta a cazut jos inconstoient. A sarit pe el un al secuyrist cu care s'a Incaerat si doar porintr'o minune Diobrescu a mai scaopat cu viata. Valeriu Doibrescu a fost condamnat la Inchisoare poe viata.

Toate ambasadele si consulatele tarilor comuniste erau transformate In centrale de spionaj al comunistilor In lumea libera. In 1955 patru tineri romani curajosi din exil, Puiu Beldeanu, Codrescu, Ochiu, si Ion Chirila, au vrut sa dovedeasca Vestului ca Intr'adevar, aceste ambasade nu sunt altceva decat centrale de spionaj. Inarmati, au patruns prin surprindere In Ambasada romana din Berna, unde seful retelei de spionaj era Colonelul Setu, care chipurile era "soferul" legatiei, au sechestrat personalul si au pus mana pe dosare retelei de spionaj. Ca pedeapsa, Serviciul de spionaj roman din Vest l-au rapit pe Beldeanu, seful grupului, l-au dus In tara si dupa un timp nu s'a mai auzit nimic de el.

???

 

Moartea lui Stalin In Martie 1953 a fost primita cu mare bucurie si speranta In zile mai bune. Dupa noua ani de sovietizare, Inchisorile si lagarele de munca fortata din Romania gemeau de lumne. Totusi populatia Inca nu s'a resemnat total. Pentru a mentine vie aceasta speranta, mai multi exilati din Austria si Germania care au scapat valului de arestari din 1948-49, Incepand din 1951 s'au hotarIt sa se Intoarca In tara pentru a Intari rezistenta anti-comunista si sperantele poporului In eliberare. Ei au renuntat la comoditatile vietii In Occident pentru a fi alaturi de neamul Inclestat In lupta cu Anticristul. Ei au fost Ion Tolan, Ion Golea, Ion Samoila, Alexandru Tanase, Mircea Popovici si Gogu Gheorghiu. Lor li s'au alaturat alti camarazi din tara, ca Ion Buda, Aurel Corlan, Ion Cosma, Gheorghe Dinca, Gavrila Pop, Erich Tartler si Vasile Vlad, care au format lotul celor 13 condamnati la moarte In procesul parasutistilor din 9-12 Octombrie 1953 si au fost executati la 30 Octombrie al aceluias an In Valea Piersicilor la Jilava.

Fiecare din cei treisprezece a avut un lot al sau, care s'a judecat mai tarziu si care se ridicat pana la 80, 100 si chiar 150 de arestati. Duritatea autoritatilor comuniste In atitudinea lor fata de cei condamnati a fost influentata de refuzul Vestului de a-i elibera pe Ethel si Julius Rosenberg, cei doi spioni evrei americani care au vandut secretele bombei atmice Rusilor. Marionetele Rusilor la Bucuresti s'au supus intereselor sovietice.

Imprumutam din "Procesul legionarilor parasutati - 1953 -, aparut in mai multe editii In Colectia "Omul Nou" . Miami Beach, FL., ultima In 1993. prefata scrisa de Vasile Posteuca, cu titlul " Spargatorii Cortinei de Fier", prefata care nu se gaseste in editia engleza al acestei carti aparuta prima data In 1988:

 

Spargatorii Cortinei de Fier

 

"Povestea este simpla. Atat de simpla Incat devine cutremuratoare, reveland majestatea mortii si maretia jertfei supreme. Sase frati de-ai nostri s'au desprins vietii din exil pe care, In dorul lor de-acasa si In fierbintea lor chemare spre fapta, l-au gasit fara sens sa-l prelungeasca In mod inutil, si s'au Intors In tara. Cei cei i-au ajutat sa coboare pe tancurile Carpatilor au adaugat cu Intelegere un minim de ajutor tehnic incandescentului lor dor de a urca verticala jertfei, Intr'un moment de desnadejde al neamului: dorului de a Inscrie o noua rascruce de oase frante si morminte In drumul ce duce spre Golgota Invierii romanesti.

De cand a cazut grea Cortina de Fier, Impartind neamurile lumii In doua si despartindu-ne de vetrele noastre stramosesti, de parinti si de copii, au mai fost pe acest drum al contactului cu tara si altii dintre noi si unii din ei si-au masurat jertfa adusa cu aceiasi masura: mormantul . Dar ei au plecat Intotdeauna cu gandul de a se Intoarce.

Altul e sensul plecarii celor sase. Ei s'au vrut echipa de jertfa. Au cunoscut exilul cu maruntele lui ambitii si targul pe care cei mari Il fac cu sangele celor mici, si s'au Intors In tara sa lupte si sa moara, stiind ca numai de acolo ne poate veni biruinta. S'au Intors In muntii rezistentei romanesti pentru a tine sus steagul libertatii si al mandriei nationale, pentru a da neamului Intreg, ajuns la disperare, un nou Indemn de lupta. Fara gand de retragere.

Cine i-a cunoscut pe acesti barbati, Isi poate da imediat seama de splendida semnificatie a faptei lor. Explicatiile si vocabularul comun nu li se potrivesc. Majoritatea lor cu titluri academice, capabili sa-si faca oriunde pe pamant osituatie Infloritoare, ei nu pot fi acuzati de spionaj. Ei au mers ca sa stea de vorba cu N eamul , sa-i insufle spiritul eroic al marilor batalii de destin, sa moara si sa Invinga, sa-l alunge pe dusman. S'au constituit In echipa de sacrificiu, pentru a arata celor de acasa ca noi, cei din pribegie, nu i-am uitat si nu ne-am uitat rostul. Si gestul lor e menit desigur sa ne trezeasca si pe noi din letargia ce ne-a cuprins, din mizeria totusi comoda a exilului, ce ne departeaza tot mai mult de neam si tara, facandu-ne sa Ingenunchiem In desnadejde, sau sa abdicam In fata unor ieftine satisfactii materiale.

Unul din ei, doctorul Ion Golea, si-a scris Inainte de a pleca, In mod inspirat, testamentul. Un volumas de poezii: " De vorba cu Neamul". El stia ca merge sa stea de vorba cu neamul. Si iata ca randurile lui pline de valvatai ceresti au prins In ele destinul Intregei echipe. Alti sapte frati din tara li s'au alaturat pentru a completa echipa si a-i da ritunzimea traditionala. Violentand moartea printr'un suprem efort de acceptare a jertfei, ei au stat de vorba cu neamul In sens crestin: dandu-si sangele si viata pentru frati si prieteni . Pentru neamul subjugat si Incatusat robiei si genocidului. Si-au tinut In felul lor unic ultimul si cel mai mare discurs adresat neamului. Au lasat sangele sa curga. Acuza de tradare le face In fond cinste. A-l apara pe Dumnezeu, a-ti servi neamul, Inseamna Intr'adevar a-i trada pe rusii barbarizati.

Dar moartea celor 13 nu e spaima. Ci durere si revolta sfanta. Indemn la purificare de maruntele pacate ale taranei. Rug de jertfa pilduitoare aprins In inima neamului. Ea Inalta, mobilizeaza. Invata.

Atitudinea strainilor fata de aceasta jertfa ne intereseazamai putin. Ea ne mangaie cand e omenoasa si dreapta. si se Inscrie In capitolul "batjocura" , cu care de altfel ne-am obisnuit, atunci cand e negustorreasca si infama.

Nu ni-e indiferent Insa rodul acestei "calcari a mortii si a robiei prin moarte" In sufletele romanesti. Pentru ca In fond , oricat de dotati ne-am crede si orice am Infaptui pe pamant, nu vom putea Intrece niciodata valoarea unica a jertfei supreme pentru Neam si Tara. Ea e ultima noastra extrema spirituala la granita cu absolutul. Chiar In sens iisusian nu se mai poate gasi nimic mai Inalt dincolo de jertfa pentru aproapele. Asta e totul.

Se vor gasi probabil unii dintre noi cari sa arunce umbre, sa statueze ca nu era momentul potrivit. Vor vorbi probabil de o inutila deschidere de artere In trupul si asa destul de slabit al neamului. A judeca asa inseamna a-i ofensa pe cei morti. Pentru ca gestul lor a fost voluntar. Ei au avut dreptul sa-si aleaga momentul "vorbirii cu Neamul" . Noi avem numai dreptul sa ne Inchinam smeriti In fata marelui lor discurs. Cat despre sangele varsat, e bine sa ne repetam adevarul ca neamurile nu mor atata timp cat nu uita de puterea formidabila a jertfei. Vor mai fi si altii cari vor trece acest mare eveniment al istoriei noastre de acum sub tacere, pentru ca probabil, aplecandu-se deasupra trupurilor ciuruite de gloante, vor gasi sub baltile Inghegate de sange camasa de culoarea primaverii. Dar cei 13 murind, n'au vorbit cu vreun partid politic oarecare, ci cu Neamul Intreg. Ei s'au Intors acasa ca Romani. Le era dor de tara libera.

Si In cele din urma, vor mai fi unii cari vor tacea din teama ca recunoiscand adevarul, s'ar acuza, s'ar trezi la un moment dat descoperiti. Dar infamia tacerii n'ar trebui sa mai aiba loc In noi, dupa atatea amare experiente siluminoase Invataminte. De nu putem vorbi, sa pastram tacerea solemna si demna a recunoasterii. Singura atitudine pasiva admnisibila In fata jertfei supreme.

Sa ne gandimn ca soarele libertatii de maine va purta ceva si din lumiuna lor. Asta este una din putinele fapte ale emigratiei, ce ne apropie cu un pas mare de biruinta visata, de ziua eliberarii.

Pentru a ne pastra demnitatea si constiinta de oameni, sa vorbim despre cei 13 In ton sarbatoresc, In termenii celor mai curate legaminte de jertfa. Pentru ca pana la urma, oricat am Incerca sa evadam, drumul batut de ei va fi si al nostru. Si de acum Incolo, ultimul drum al omenirii: Rascumpararea prin jertfa. Ne-am coborIt, cu toata planeta atat de adanc In pacat si batjocura, Incat nu mai exista alta cale de vindecare si mantuire decat dinamita jertfei.

In fata unei omeniri ce Incearca metode negustoresti, cantarind pacea lumii cu arginti, cu cisterne de petrol si vapoare de marfuri, cei 13 au vrut sa arate tuturor, cat mai e timp, adevaratul drum spre poace: jertfa. Si ca sa vorbeasca rodnic, au spart cu piepturile lor Cortina de Fier. Din ambele parti, Intr'un efort suprem, treisprezece barbati si-au sfartecat trupurile de zidul ei de Intuneric si nedreptate. Si bresa facuta, aburind Inca de sangele tanar, e mare. Se poate vedea prin ea pana In temnitele Cremlinului, din care monstrii ies la creasta lumii crestine pentru a o nimici. Prin aceasta bresa largita vor patrunde curand armatele crucii si ale libertatii.

Imi arde'n gene lacrima unei sfinte mandrii. Aceea ca neamului nostru i-a fost dat sa Inscrie acest moment de Inalta semnificatie. Cu asemenea feciori si fapte, neamul nostru n'are de ce sa se mai teama de mnoarte. Are Rusia bolsevicametode de a ucide, dar nu va putea inventa nici ea, cu tot spiritul ei diabolic, niciodata uneltele care sa Invinga moartea jertfelnica. Puterea de bomba atomica a propriei noastre cenuse.

De aceea scriu, cu aurul din inima tuturor acelora care vad adevarul si au curajul sa-l marturiseasca, pe cerul neamului, numele cu care viitoarele generatii romanesti vor trebui sa cinsteasca pe cei 13 tineri: Spargatorii Cortinei de Fier. Pentru ca prima conditie a biruintei e cinstirea eroilor.

 

"Libertatea", Madrid,

Decembrie 1953

Vasile Posteuca

 

Mesajul tuturor acestor eroi si martiri ai neamului, de care am vorbit In aceasta lucrare, In neIndurata lor Inclestare cu fiara comuista, este cel mai adecvat exprimat In Testamentul lui Ion Mota, scris Inainte de a pleca pe frontul anti-bolsevic din Spania In 1937 ca sa-si daruiasca viata jertfa pentru salvarea credintei crestine:

"Sa nu lasam urmasii nostri sa piarda binefacerile sufletesti ale nasterii Mantuitorului! Sa nu lasam o tara fara biserici, fara icoane, fara ocrotiurea manii lui Dumnezeu! Sa nu lasam copiilor nostri o viata In care vor fi pierdut pe Christos!

Si pentru asta sa nu fugim din fata jertfei pentru apararea Crucii !" - Ion Mota, Testament.