Cerem despăgubiri de 200
(două sute) miliarde euro
Revoluţia
bolşevică din Rusia au făcut-o evreii. In Consiliul Comisarilor
erau 17 evrei, din 22 membri (77%), la Comisariatul Războiului 33 evrei, din
43 membri (77%), la Afaceri Străine 13 evrei, din 16 membri (81%), la Justiţie
20 evrei, din 21 membri (95%), la Instrucţie Publică 6 evrei, din 6
membri (100%), la Muncă 7 evrei, din 8 membri (87%), la Ministerul
Provinciilor 21 evrei, din 23 membri (91%), la Presă 4 evrei, din 4 membri
(100%), în misiunile Crucii Roşii, de fapt misiunea propagandei în
ţările străine 8 evrei, din 8 membri (100%). In total
129 evrei, din 151 de conducători ai Rusiei bolşevice.
Pe 12 aprilie 1919, M.Cohan scria în ziarul
Le Comuniste, din Harkov: „Putem fără ezitare să afirmăm că Marea
Revoluţie Rusă a fost înfăptuită de mâinile evreieşti...
Noi
am fost şi numai noi cei ce am condus Proletariatul Rus spre aurora internaţională
şi chiar astăzi Cauza bolşevismului stă în mâinile noastre
tari... Simbolul iudaismului, steaua cu cinci raze, este acum adoptată de
bolşevism... şi în acest semn va fi exterminată burghezimea”.
Politica
exterminării totale a clasei conducătoare a început în Rusia, cu
Revoluţia din 1917, iar în România a avut loc între 1940-1964 (cu întrerupere
între 1941-1944).
In
1918 poporul român şi-a reîntregit ţara, constituindu-şi statul
naţional unitar român. Dar acum, împotriva acestui ideal sfânt,
împlinit,
al tuturor românilor, de a trăi într-o singură ţară, a început
terorismul în România, prin evreul Max Goldştein, care a pus o bombă
în Parlamentul României, atentat soldat cu morţi şi răniţi.
In
1921 în România s-a înfiinţat Partidul Comunist din România, numit
şi Partidul Comunist Român. Acesta a acţionat împotriva integrităţii
teritoriale a României, dintr-un motiv cât se poate de clar, pentru că
România se opunea cu succes avansării bolşevismului pe teritoriul său.
Bolşevicii avuseseră un deosebit succes în Germania. In Ungaria, în
1919, preiau puterea. Guvernul Sovietelor din Ungaria a fost răsturnat de
armata română, în 1919,care,după ce a intrat în Budapesta, s-a
retras, revenind interiorul graniţelor României. Comuniştii din România
hotărăsc să împartă Ungariei, Bulgariei şi Rusiei
Sovietice, o mare parte din România, încât România să nu mai poată
despărţi Uniunea Sovietică de Ungaria şi nici de Bulgaria.
In felul acesta Uniunea Sovietică ar fi urmat să debordeze în Balcani,
Mediterana şi în întreaga Europă Occidentală. Acest plan de
expansiune teritorială imperială a Rusiei bolşevice a fost
dejucat de România în toţi anii de după Revoluţia din 1917, până
spre sfârşitul celui de al doilea război mondial.
In
1939 şi 1940, Partidul Comunist din România continuă să susţină
cu fermitate desfiinţarea României ,,imperialiste”, prin dislocarea din
trupul ei a Basarabiei, Bucovinei, Dobrogei, Transilvaniei şi a Banatului.
In
1940,conform Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS anexează partea de răsărit
a României (Basarabia, Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei). Cei ce
au hotărât şi au executat genocidul (holocaustul) împotriva românilor
de aici, au fost evreii, ca voinţă politică decizională
comunistă. Genocidul a fost îndreptat atât împotriva clasei conducătoare,
cât şi a poporului de rând, fiind vorba şi de o epurare etnică,
de aducere în locul românilor, a unor cetăţeni sovietici, din alte
părţi ale URSS. Ca să nu existe nici o îndoială şi
nici o posibilitate de sustragere a evreilor comunişti, ca făptuitori
ai holocaustului împotriva românilor, iată-i, în 1940, pe fiecare după
mumele său. Tabelul nr.1 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni
şi bucovineni, recomandaţi de CC al PCR pentru a li se acorda calitatea
de membri ai Partidului Comunist al bolşevicilor din toată Rusia:
1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici 2. Faierştein Raia 3.Kofman Iakov
4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici) 5. Morgherştern Izrail
Markovici 6.Zighelbaun Srul 7. Burlacenko Serghei Danilvici 8 . Luca Leaslo
9. Korotkov Iuri Aleksandrovici 1o. Scvorţov Mihail Iakovlevici: Leibovici
Srul Abramovici 11.Oighenştein Lev Nikolaevici 12.Goldforb Abram Isaakovici
13. Petrov Piotr Ivanovici (Guzun) 14. Roitman Fanea Isaakovna 15. Tarandaş
Malea 16. Korotkova Natalia Isaakovna 17. Satovskaia Roza 18. Rabinovici Fanea
Iakovlevna 19. Revici Iakov Moiseevici 20. Visecauţan Polea Efimovna
21. Budeştskaia Ester 22. Cioklo Mordko 23. Kolpakci Iakov Aronovici
24. Şteinberg Froim 25. Boguslavskaia Polea Iakovlevna 26. Romanenko
Nikolai Nikolaevici 27. Pastir Zasea Leibov 28. Gudis Lev Smulevici 29.Rabinovici
Şoil Oiezero vici 30. Orlih Mark Semionovici 31. Boguslavski Iakov Tovici
32. Zighelbaum Abram 33. Voloh Abram 34. Limon Srul Greşovici 35. Grinman
Isaak Iosifovici 36. Bujor Iosif Aronovici 37. Weisman Sara Iosifovna (Seindel).Tabelul
nr. 2 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni şi bucovineni,
a căror apartenenţă de partid este necesar să fie înregistrată
la locul actual de muncă. Judeţul Chişinău: 1. Şafran
Raisa Semionovna 2. Leib Nahman (Noiman Leibovici) 3. Diner Eti Iakovlevna
4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici 5. Malerp Maria Kisilevna 6. Voinberg
Niuka Markovici 7. Şor Lev Ilici 8. Zaru Ivan Ilici 9. Oirik Avram Moiseevici
10. Derevicii Ippolit Gheorghevici 11. Şandrovskaia Ita Beniaminovna
12. Goldfarb Zeilik Borisovici 13. Kuperman Isaak Moiseevici 14. Şvarţman
15. Konstantinov Konstantin Stepanovici 16. Glikman Gitlea 17. Sinitivker
Fritz 18. Grinberg Ida Izrailevna 19. Şehter Roza Borisovna 20. Zislis
Vonver Lvovici 21. Izu Fruhtman 22. Lupan Andrei Pavlovici 23. Bravar Liuba
S. 24. Şvetskaia 25. Makler Ciaka Isakovna 26. Avramescu Ida 27. Hresonskaia
Etea Iosifovna 28. Rubinştein Aleksander 29.Geboveţer Riva Simonovna
30. Gofman Mordko Iakovlevici 31. Silvestrov Ivan Antonovici 32. Kemelmaher
Bliuma Naumovna 33. Goldştein Iosif Pinkusovici 34. Gherenburg Roza 35.
Ihilovici Maier 36. Sikorski Gheorghi 37. Iancu Janetta 38. Tukerman Mark
Borisovici 39 Tudoraki Lena Aronovna. Judeţul Soroca: 40. Cemortanu Matvei
Grigorevici 41. Şoimu Ivan Samuilovici 42. Kolokolnikov Evgheni 43. Pavlov
Mihail 44. Guţul Constantin 45. Leahovski Mihail 46. Guţu Pavel
47. Gruzin Aleksandr 48. Zaidman Leib 49. Zelţer Rahil Ihilovna 50. Golovatii
Ivan 51. Gherşman Srul Beirelovici 52. Dolear Malea Ihilovna 53. Akkerman
Leib Iankelevici 54. Harmi Eva Iankelevna 55. Şoimu Samuil 56. Livşitz
Haim 57. Klimov Ivan Ivanovici 58. Mer Leib 59. Doktorovici Anna (Enea) 60.
Abramovici Abram 61. Cehover (Tarasov) Oba Rahimilovici. Judeţul Bălţi:
62.Reidenboim Rahil Isaakovna 63. Masisi Moisei Iosifovici 64. Erji Leibil
Nahmanovici 65. Voitman Berko Iakovlevici 66. Reidel Rahil 67. Palaria Riva
Davidovna 68. Rab Eva Isaakovna 69. Rab Ivan 70. Oighenştein Niunea Iakovlevna
71. Goldman Bela Abramovna 72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna 73. Iampolski
Buka 74. Oighenştein Mihail 75. Kotlear Lev. Judeţul Bender: 76.
Şimkov Ivan Fiodorovici 77. Sisimov Mendel 78. Revenealî Serghei 79.
Reddenboim Smil 80. Dikler Ester 81. Dvoiritz Aron Matveevici. Judeţul
Orhei: 82. Ciornaia Nataşa (Burlacenko). 83.Krasnopolski Monea Iakovlevici
84. Malcik Riva Favelevna 85. Averbuh Jena Livovna 86. Vainştoc Nuhin
Rubinovici 87. Munder Lev Abramovici 88. Kojuşneanu Abram Iakovlevici.
Judeţul Hotin: 89. Kuşnir Semion Ilici 90. Kovalciuk Vasili Mihailovici
91. Botoşanski Avram Iţkovici. Judeţul Ismail: 92. Gherşkovici
Silea 93. Gherşcovici Jenea (după soţ Georgescu) 94.Şabin
Anrei. Judeţul Cernăuţi: 95. Finkel Evghenia (Vais Anna) 96.
Kurţman Mozes 97. Vittner Eva 98. Vittner Norbert Leonovici 99. Kraizler
Naftalii Uşerovici
100. Şlomiuc Reia Aronovna 101. Gheigher Artur Irevici 102. Gadiak
Anton Iakovlevici 103. Rainer Racella Natalovna 104. Magkovski Vasilii Onufrievici
105. Srefiuk Evghen-Lev . Tabelul nr. 3 cu membri Partidului Comunist din
România care trebuie să fie lăsaţi cu dreptul de membri ai
partidelor comuniste frăţeşti şi să fie obţinute
informaţii suplimentare despre activitatea lor în Partidul Comunist din
România. Oraşul Chişinău: 1. Spektor Ester Peisovna 2. Berştein
Simha Pinkusovici 3. Gherştein Haim Srulevici 4.Mirza Evghenia Borisovna
5. Feldman Riva Isakovna 6. Şteiberg Etea 7. Goldberg Iosif Davidovici
8. Bubis Isaak Markovici 9.Bubis Isaak Markovici 10. Şmulevici Liza Aronovna
11. Beloterkovici V.S. 12.Torban Iosif Iakovlevici 13. Grekov Stepan Danilovici
14. Kaşelnik Ivan Ivanovici 15. Lazar Izabela Iosiifovna 16.Vinberg Isaak
Leizerovici 17. Barenboim Ioşe Iankelevici 18. Bukur Ghenea Miniminovna
19. Ohştat Ghenea 20. Blekher Lev Meerovici 21. Reider Moisei Lvovici
22. Şprinţen Fanea Lipovna 23. Rubinştein Berta Vladimirovna
24. Lifşitz Efimovici 25. Ghilman Froim Moiseevici 26. Bleher Iakov Moiseevici
27. Solomovici Fanea 28. Vasilenko Vladiimir Sergheevici 29. Nisenblat Vitea
Naumovna 30. Abraham Sonea Grigorevna 31. Kaufman Fanea Isidorovna. Oraşul
şi judeţul Soroca: 32. Oleinik Maxim Stepanovici 33.Timofei Grigorii
Mihailovici 34. Melişen Ivan Nicolaevici 35. Navroţkaia Anna Panteleevna
36. Navroţki Mihail Iosifovici 37. Mişişin Alexander Antonovici
38. Navroţki Andrei Iosifovici 39. Navroţki Piotr Filippovici 40.Meşişen
Vladimir Mihailovici 41. Meşişen Nikolai Grigorevici 42. Kordebanovski
Frantz Iosifovici 43.Boiko Ivan Makarovici 44. Mocindcea Vasilii Markovici
45. Reşednik Dionisii Ignat 46. Boredeniuk Mihail Vasilevici 47. Bihovski
Vasilii Abramovici 48. Takii Diordii Fiodorovici 49. Tokmeak Ivan Vasilevici
50. Şaragov Semen Fiodorovici 51.Weisberg Isaak 52. Oleinik Petr Feodoseevici
53. Kolesnik Afanasii Ivanovici 54. Ghebedniuk Timofei Fiodorovici 55. Morgun
Pantelei Fedotovici 56.Tismineţki Buzea 57.Şarogradski David Şeşomov
58. Goldenberg Abram 59. Buhman Lazar Abramovici 60. Ciumak Mihail 61. Roitman
Iakov 62. Stolear Hana Srulevna 63. Cerkbz Vsevolod Arkadievici 64. Goldştern
Şişmon 65. Dumbravă Anatolii 66. Bilkis Ilia Isaakovici 67.
Şteinbuk Smil 68.Faierştein Iancu Aronovici 69. Goreşnik Iţik
Meerovici 70. Şulman Froiim 71. Magazinik Riva Leibovna 72. Magazinik
Gherş Leibovici 73. Milman Moişe 74. Makogon Sonea 75. Kotler Hanakii
Iankelevici 76. Kotlear Mendeii Iankelevici 77. Kotlear Şmerl Iţkovici
78.Palii Vasilii 79. Balan Isake 80. Ghilas Haralambie 81. Stariş Silvestr
82. Gogu Profirii 83. Kofteneak Vladimir 84. Deaur Dimitri 85.Harkovei Afanasii
86. Lefter Dionisii 87. Tihoţki Valentin 88.Kolker Boruh 89.Kravţov
Ivan 90. Naumov Alexei 91. Gherşenzon Sulea Moiseevici 92. Trahtman Idel
93. Pastuşenko Grigorii 94. Derkauţan Aizik 95. Şehtman Ţalik
96. Gluhovski Petr 97.Karpiş Ivan 98. Lisov Ivan Antonovici 99. Soltuz
Nikolai 100. Gologorski David 101. Kriger Ianik 102. Davidovici Lubov 103.
Pînzaru Ivan 104. Pînzaru Pavel Vasilevici 105. Kazak Demian Stepanovici 106.
Tivnik 107. Tomak Gheorghii Pavlovici 108. Iasinski Vasilii Ivanovici 109.
Kalmaţui Ştefan 110. Kozman Timku 111.Haralamb Buhor 112. Ciporneak
Vanea 113.Ciporneak Haralamb 114.Zelţer Zolea 115. Postolake Vasilii
116. Bezbeda 117. Maceak Ivan 118.Eriomenko Grigorii Fiodorovici 119.Şveţ
Dmitrii Mihailovici 120. Poliţiuk Şişma 121. Strahov Kalinik
122. Samanaki Alexandr Ivanovici 123. Ciobanu Marcu 124. Guţu Dimitrii
125. Kvatkovski 126. Ştrahman Sunea 127. Bruma Semion 128.Halkin Sima
129. Buris Sima 130. Nedelea Ambrozis 131. Şmunis Iţik 132. Revuleţ
Grigorii 133. Spivak Şlik 134. Ţentis Pavel 135. Drobnika Fedor
136.Savka Efim Dmitrevici 137. Kaplan Mioka 138. Hoiut Iosif 139. Sosna Haim
140. Kaplan Avoris 141. Ţîmbaliuk Kuzma 142. Ciumak Semion. Judeţul
Orhei: 143. Sakara Evghenia Vasilevna 144. Brizma Cearma Aronovna 145. Şnir
Ghenea Livovna 146. Lener Frima Iakovlevna 147. Lefter Roza Avseevna 148.
Lerner Opşip Kipelovici 149. Şaparina Pelagheia Isakovna 150. Zamislovskaia
Peloaghelia Moiseevna 151. Şapoşnik Izrail Rubinovici 152. Lerner
Venea Markovna 153. Rakul Constantin Gheorghievici 154. Tartovski Solomon
Moiseevici 155. Ghelman Riva Haskova 156. Rezingof Sara Haimovna 157. Dizingof
Naum Haimovici 158. Malis Motel Abramovici 159. Cebotari Peisih Haimovici 160.
Grivokopatel Haim Iosifovici 161. Vaiser Haia Iosifovna 162. Moitlis Moisei
Şumovici 163. Ciobotaru Sara Iosifovna 164. Iaruga Isaak Abramovici 165.
Goldman Polina Pavlovna 166. Goldman Isaak Pavlovici 167. Fişman Rahil
Davidovna 168. Fişman Estera Davidovna 169. Gerş Dafa Davidovna
170. Daici Ghitlea Şlemovna 171. Brezman Ecaterina Aronovna 172. Popusku
Mira Mendelevna 173. Berekovici Adela Isaakovna 174. Jesan Vasilii Ivanovici
175. Zisler Iankel Ţalikovici 176. Şmukler Leib Borisovici 177.
Kogan Beleamia Moiseevici 178. Tarlev Hana Ioaakovna 179. Ghinzburg Lipa Tudicovici
180. Averbuh Basea Livovna. Judeţul Bender:181. Erţberg Amika 182.
Burlak Fiodor 183. Slipakov Nikolai 184. Tabanov Elifer 185. Gabdzea Feodosii
186. Bazarov Dmitrii 187. Taran Iakov 188. Kovtunenko Ivan 189. Bicikov Victor
190. Bicikov Boris 191. Zavada Victor 192. Grinberg Hava 193. Kofman Zelma
194. Kofman Fanea 195. Mozeş Evghenii 196. Sisman Frida 197. Goldştein
Iakov Şmulevici 198. Haikim Idel Gherşkovici 199. Zelter Zaiveid
Leibovici 200.Roşko Rahman Davidovici 201. Kîsa Hristofor Ivanovici 202.
Kelmenciuk Zinovii Ivanovici 203. Borisova Zinaida Ivanovna 204.Şlapakov
Nikolai Abramovici 205. Pronoza Evghenii Ilici 206. Brodskaia Dora Zaharovna
207. Koroli Boris Iakovlevici 208. Brodskaia Janna Zaharovna 209. Leah Ivan
Zaharovici 210. Dmitrieva Şeifa Iosifovna 211. Prokopet Moisei Iosifovici.
Judeţul Bălţi: 212. Kolker Moisei Mihailovici 213. Birinboim
Zolea Nutoviei 214. Barenboi Abram 215. Lerner Lona Idelovna 216. Rabenko
Alexandr Israilevici 217.Rapaport Beeno Boris 218. Kuşnir Semion Aronovici
219. Goldiş Abram Isaakovici 220. Garber Sioma Ovşi Iankelevici
221. Weisman Toivi Şaevici 222. Rozenblat Moişe Lipov 223.Roll Valter
Livovici 224. Kuşnir Haia Eftimovna 225. Brinboim Monea Nutuvici 226.
Kaţ Oscar Gerş-Berovici 227. Kevilevin Ihil Moşkovici 228.
Kiseleva Şeiva Zisileva 229. Bujor Tatiana Iakovlevna 230. Ghelman-Vaitraub
Fanea Pinkrovna 231. Roizman Nlemi Borisovna 232. Harak Polea Zelmovna 233.
Grinberg Mişa 234. Ghelman Ivţe Iţkovici 235. Şerman Moişe
Beilovici 236. Fux Naftul Abramovici 237. Rîlskii Grigorii Afanas 238.Haot
Niusin Gherşovicii 239. Jukovskii Boris Iosifovici 240. Ţuprik Aizea
Davidovici 241. Rudima Anton Gheorghevici 242. Kleiman Moise Isaakovici 243.
Pogorelovskii Mihail Samuilovici 244. Babineţki Ivan Pavlov 245. Zernovoi
Ivan Ivanovici 246. Reaboi Andrei Anufrievici 247. Stratiiciuk Iakov Stepan
248. Gomeniuc Ivan Eliseevici 249. Grinberg Haia Solomonovna 250. Grinberg
Fira Izrailevna 251. Leabis Tatiana Isidorovna 252.Vikinskii Fiodor Ivanovici
253.Gavriliuk Petr Petrovici 254. Golik Ivan Andronovici 255. Glinberg Moise
Grigorevici. Tabelul nr. 4 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni
şi bucovineni, sosiţi în URSS, în calitate de emigranţi politici
(foşti voluntari ai Armatei Republicane în Spania ş.a.), pe care
CC al PCR îi recomandă pentru a fi transferaţi în Partidul Comunist
al bolşevicilor din toată Rusia: 1. Tismeneţki Leon Moiseevici
2. Telmer Elias 3. Kleiman Moisei Solomonovici 4. Vihrev Abram Naumovici.
Din
partea de răsărit a României, armata română se retrăsese fără
luptă, deci nu existau nici un fel de consecinţe dureroase pricinuite
românilor sau evreilor de aici, datorită încleştărilor armate.
Şi cu toate acestea, în 1940, împotriva armatei române în retragere,
evrei înarmaţi au umilit şi au lichidat, prin împuşcare, ofiţeri
şi soldaţi români. Armata română primise ordin să nu răspundă
la provocări. Este evident că aceşti evrei se coalizaseră,
cu arma în mână, cu armata de invazie a URSS, împotriva propriei
ţări, România, încadrându-se astfel în programul şi
activitatea comuniştilor evrei de până acum, împotriva statului
român.
Singurul român care a fost în fruntea Partidului Comunist, până după
al doilea război mondial, a fost îndepărtat din funcţie în
1924, pentru că începuse să regrete şi să nu mai accepte
aceste programe de desfiinţare a României.
Asupra
familiilor de români care se refugiau din calea ocupantului rus, evreii s-au
dedat la jafuri şi omoruri.
Din
Basarabia, Ţinutul Herţa şi nordul Bucovinei, trenurile morţii
pornesc spre Siberia, începând cu anul 1940 şi din 1944, până în
anii de după 1950. Morţi pe drum, în vagoane de vite, din lipsă
de aer şi apă. Moartea seceră în lagărele de exterminare.
Adevărate stafii, schelete umane. Sute de mii de civili români. Putinii
supravieţuitori au avut parte numai de persecuţii, până la
moarte. Toate acestea în răsăritul României căzut sub ocupaţia
bolşevică. Dar în România (între graniţele României de azi),
ce s-a întâmplat între 1944 – 1964 ? In 1948 comuniştii preluaseră
întreaga putere politică în România. Are loc lichidarea totală a
clasei conducătoare din România, a tuturor elitelor şi a multor altor
români, din poporul de rând. In întreaga Românie, din 1921 până în
timpul celui de al doilea război mondial, erau aproximativ 1000 (o mie) de
comunişti, în mare majoritate alogeni, conducerea aparţinând
evreilor. Din 1948 până în 1964, în România au fost întemniţaţi
peste două milioane de români şi peste două sute de mii au fost
lichidaţi în puşcării şi lagăre. Singura forţă
politică decizionlă, în România, o formau comuniştii.
Secretariatul Comitetului Central al Partidului Comunist Român din anul 1948:
Gheorghe Gheorghiu-Dej – Secretar general, Ana Pauker- Secretar, evreică,
Vasile Luca- Secretar, evreu, Teohari Georgescu- Secretar, evreu, Lothar Rădăceanu-
Secretar, evreu. Se impune precizarea că ministrul de interne al noii orânduiri
comuniste din România a fost tot evreu, Teohari Georgescu. Si alţii,
şefi ai securităţii. In acest context se poate înţelege mai
bine, de ce colonelul Alexandru Nicolski, evreu, este exemplul tipic de ofiţer
de securitate vinovat de genocid împotriva românilor. Apare un fenomen demn de
reţinut. In viaţa publică, evreii din Comitetul Central al
Partidului Comunist Român ,după preluarea puterii, (a se vedea, spre
exemplu, anul 1948), apar cu nume româneşti- cu o excepţie, sau două.
Evreii comunişti din 1940 au numele lor evreiesc.
Fenomenul
românizării numelor, după război şi în timpul comunismului,
se răspândeşte şi în rândul altor categorii de evrei, încât,
în aparenţă, după nume, o parte din evrei au dispărut. Nu
înseamnă că nu au mai existat şi evrei cu nume evreieşti.
N-au avut nici un fel de dificultăţi pentru afirmare socială,
politică, profesională, nici unii, nici alţii. Dimpotrivă,
evreilor, majorităţii zdrobitoare, li s-a asigurat, în viaţa României,
locuri de şefi. Dăm în continuare o listă de evrei care au
format conducerea României în primii ani de domnie a comunismului, datele
fiind extrase din The Plot Against the Church, de Maurice Pinay, de la
p.73-77 (Cf. Traian Golea, Cum se regizează condamnarea unui popor,
Romanian Historical Studies, 1996, ed. II ,p. 7-9 ). Evrei în Guvernul
României:
1.
Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn , Ministru de Externe şi agenta nr.1
a Moscovei la Bucureşti.
2.
Ilka Wassermann, reala directoare a Ministerului de Externe.
3.
Iosif Chişinevschi, alias Jakob Broitman, vicepreşedinte al Consiliului
de Miniştri şi membru al Comitetului Central.
4.
Teohari Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne.
5.
Avram Bunaciu, alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunării Naţionale,
realul conducător al Adunării.
6.
Lothar Rădăceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru.
7.
Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galaţi, Ministru al
Minelor şi membru al Comitetului Central.
8.
Moises Haupt, general, comandant militar al Capitalei.
9. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, şef al Securităţii,
originar din Brăila.
10. Heinz Gutman, şef al Serviciului Secret Civil.
11. William Suder, alias Wilman Suder, şef al Contra
Spionajului.
12.
Colonel Roman, alias Roman Walter, tatăl lui Petre Roman, şef al
Serviciului de Educaţie, Cultură şi Propagandă al
Armatei.
13. Alexander Moghioroş, Ministru al Naţionalităţilor,
evreu din Ungaria.
14.
Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, şef al Comisiei de Control
al Străinilor.
15. Maior Lewin, evreu, fost ofiţer în Armata Roşie, şef al
Cenzurei pentru presă.
16. Colonel Holban, alias
Moscovich, şef al Securităţii pe
Bucureşti.
17. George Silviu, alias Gersch
Gollinger, secretar general în Ministerul
de Interne.
18.
Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, şef al Departamentului pentru
paşapoarte în Ministerul de Externe.
19. Gheorghe Apostol, alias
Gerschwin, preşedinte al Sindicatului Muncitoresc.
20. Stupineanu, alias
Stappnau, şef al Spionajului Economic.
21. Emmerick Stoffel, evreu din
Ungaria, ambasador al României în Elveţia.
22. Harry Fainaru, alias Hersch
Feiner, şef de legaţie în Ambasada
din Statele Unite.
23.
Ida Szillagy, evreică, prietenă a Anei Pauker. Reala conducătoare
a Ambasadei din Londra.
24.
N. Lăzărescu, alias Burach Lazarovich, însărcinat de afaceri a
României la Paris.
25.
Simon Oieru, alias Schaeffer, subsecretar de stat.
26.
Aurel Baranga, alias Ariel Leibovich, inspector general în Departamentul
Artelor.
27.
Liuba Chişinevschi, alias Liuba Broitman, preşedintă a Femeilor
Române Antifasciste.
28.
Lew Zeiger, evreu, director general în Ministerul Economiei.
29.
Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe.
30.
Marcel Breslaşu, alias Mark Breslau, director general al Departamentului
Artelor.
31.
Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor şef al Scânteii, conducea întreaga
campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului.
In acelaşi timp conducea şi înscenata campanie antisemită din
România.
32.
Samoila, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii.
33.
Horea Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii.
34.
Inginerul Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului România Liberă.
35.
Jehan Mihai, alias Jakob Michael, şef al industriei cinematografice române.
36.
Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societăţii
Radiofonice Române.
37.
Mihai Roller, evreu, necunoscut înainte de venirea sa în România, din Uniunea
Sovietică, Preşedinte al Academiei Române, autorul istoriei
falsificate a Românilor.
38.
Profesorul Weigel, tiranul Universităţii din Bucureşti. Conducea
operaţia de epurare a studenţilor anti comunişti.
39.
Profesorul Lewin Bercovich, un alt tiran al Universităţii din Bucureşti,
care controla corpul profesoral, venit din Rusia.
40.
Silviu Iosifescu, alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe Eminescu,
Alecsandri, Vlahuţă, de conţinutul care nu se armoniza cu
comunismul.
41.
Joan Vinter, alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al României.
42.
Trei predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii au fost evrei,
Alexander Sencovich, Misha Levin şi Sam Asriel (Serban).
Extremiştii
de stânga şi atrocităţile comise nu pot scăpa de verdictul:
holocaust, genocid, crimă la adresa umanităţii.
Considerăm
că poporului român trebuie să i se ofere din partea organismelor
internaţionale evreieşti, din partea evreilor de pretutindeni şi
din partea statului Israel, pentru Holocaustul săvârşit de evreii
comunişti împotriva românilor, suma de 200 (două sute) miliarde euro.
II
Matatias
Carp, evreu din România, în Cartea Neagră, Bucureşti, 1946, vol. 1,
p. 48, scrie „presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar fi adus
acestei armate de către evrei, cu prilejul retragerii din teritoriile
cedate în 1940, Armata Română, recucerind aceste teritorii în 1941…”
Deci,
după Matatias Carp, evreii, în 1940, nu s-au manifestat în nici un fel
împotriva militarilor români (presupunând sau pretextând injurii sau ofense
ce s-ar fi adus...).
În
1944, deşi armata română încetase orice luptă cu URSS, românii
fiind angajaţi în bătălii împotriva Armatei germane, sovieticii
deportează în URSS pe cei 180 000 de militari români, de pe linia
frontului. Aceştia nu mai trăseseră nici un foc de armă împotriva
militarilor sovietici. Nu erau prizonieri în urma unor lupte. Foarte mulţi
îşi dorm somnul de veci în pământul lagărelor de exterminare.
Teroarea comunistă cuprinde întreaga Românie. Evreii comunişti
preiau, progresiv, puterea sub protecţia Armatei URSS, încât în 1948
sunt stăpânii absoluţi ai României. Nimeni nu îndrăznea să
aibă o altă părere despre holocaustul
(genocidul) împotriva românilor, din 1940 şi din prima jumătate
a anului 1941, din teritoriile româneşti anexate de URSS şi din anii
de după război, din România cu graniţele de azi, fără
riscul de a fi condamnat la puşcărie pe viaţă, sau lichidat.
Apar documente contrafăcute, mărturii şi declaraţii sub
şantaj, ameninţări şi tortură.
Istoricul
american Nicholas M. Nagy–Talavera, evreu născut în România, în The
Green Shirts and the Others, Hoover Institutions Press, Standfort,
California, 1970, p. 305, în ediţia în limba engleză, din România,
din 2001, p.427 şi în ediţia în limba română, din România, cu
titlul Fascismul în Ungaria şi România (Subtitlul din engleză,
Fascism in Hungary and Romania, devine titlu), din 1996, la p.414, scrie: „Ruşii
au cerut cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de nord. Ultimatumul a fost
lapidar şi lipsit de orice echivoc. În haosul în care a urmat, generat de
o retragere românească dezordonată, s-au petrecut multe lucruri care
nu ar fi trebuit să se întâmple. Populaţia evreiască şi
cea ucrainiană, în entuziasmul generat de plecarea autorităţilor
române, care făcuseră din această provincie, cea mai prost
administrată parte a ţării, i-au tratat pe românii în retragere
într-un fel care avea să-i coste scump un an mai târziu.”
Trecuse
un sfert de secol între lucrarea lui Matatias Carp şi cea a lui Nagy -Talavera.
Erau alte vremuri. Nagy-Talavera n-a mai avut curajul, ca predecesorul său,
să nege atrocităţile săvârşite de evrei în 1940.
Deci
„s-au petrecut multe lucruri ce n-ar fi trebuit să se întâmple.
Populaţia evreiască şi ucrainiană… i-a tratat pe românii
aflaţi în retragere într-un mod care avea să-i coste scump un an mai
târziu.”
Este
evident, în citatul de mai sus este vorba de fapte cutremurătoare, săvârşite
de evrei împotriva românilor, în 1940, altfel autorul nu le-ar fi considerat
drept cauză a ceea ce a urmat mai târziu, în 1941. De asemenea recunoaşte
că s-a acţionat atât asupra armatei române, cât şi asupra
românilor civili. Din text mai reiese că de vină este populaţia
evreiască, nu numai evreii comunişti. Numai că şi Nagy
-Talavera face tot ce poate, ca aceste doar câteva rânduri despre genocidul
evreilor (holocaustul), din 1940, împotriva românilor, să se piardă
în sutele de pagini ale lucrării. Şi neprecizând ,,lucrurile ce
n-ar fi trebuit să se întâmple”, cititorul trece şi peste aceste
doar câteva cuvinte, ca şi cum evreii n-ar fi de vină de crime la
adresa umanităţii. Că este aşa şi nu altfel, reiese
fără echivoc, chiar din titlul capitolului în care chiar şi
cititorul versat descoperă cu greu aceste câteva rânduri: The Legion
against Carolist Romania – Legiunea împotriva României carliste. Cu alte cuvinte,
legionarii împotriva României carliste. Numai că citatul pe care l-am
reprodus înseamnă Evreii împotriva României – o adevărată ,,carte
neagră” a genocidului evreiesc împotriva românilor.
Dacă
în prima parte a acestui material destinat mass-mediei, am evitat să
reproducem unele documente, pentru a nu aduce la lumina zilei rănile adânci,
deschise în fiinţa poporului român, totuşi ne vedem siliţi să
reţinem câteva. Toate se găsesc în arhiva Ministerului Apărării
Naţionale şi în unele cărţi de specialitate. Spre exemplu,
vezi Alex.- Mihai Stoenescu, Armata, mareşalul şi evreii, RAO
International Publishing Company, 1998:
,,La
Chişinău, 400-500 evrei comunişti constituiţi în bandă,
înarmaţi unii cu puşti şi revolvere, iar alţii cu pietre
şi bastoane, au cerut directorului Ioneţ, medicul spitalului de copii,
ca imediat clădirea acestuia să fie predată. La încercarea
medicului de a calma spiritele, l-au împuşcat, după care au năvălit
în spital, devastându-l complet, iar pe copiii aflaţi internaţi,
omorându-i şi aruncându-i afară pe geamuri.”
„Populaţia
evreiască de pretutindeni a avut o atitudine ostilă şi de sfidare,
batjocorind pe funcţionari, asasinând pe unii dintre ei, furând tezaurul
instituţiilor statului, etc.”
„În
judeţul Cetatea Albă bande comuniste evreieşti au schingiuit preoţi,
le-au ars bărbile cu ţigări, au devastat bisericile.”
„Populaţia
şi în special evreii s-au înarmat cu armament luat de la unităţile
noastre. Evreii din Basarabia continuau să atace fracţiuni izolate, la
adăpostul trupelor ruseşti .”
„Populaţia
evreiască a ajutat la dezarmare.”
„Exodul
populaţiei române constituie o dramă de nedescris. Locuitorii evrei
organizează pretutindeni–până şi în Galaţi– o adevărată
rebeliune cu jafuri şi omoruri.”
„Ciocniri
între trupele române şi populaţia evreiască ce voia să
sechestreze trenurile de evacuare au avut loc şi la Ungheni, soldate cu morţi
şi răniţi.”
„La
îndemnul trupelor sovietice, unii militari minoritari din cadrul Armatei a 4 -
a şi a 3-a române au dezertat cu armamentul şi muniţia din
dotare. Ulterior aceştia au fost organizaţi în bande înarmate şi
au acţionat împotriva fostelor unităţi.”
La
6 iulie 1940, pierderile Armatei române (primise ordin, pentru a evita războiul,
să nu răspundă la provocări) au fost următoarele: ucişi,
răniţi, daţi dispăruţi - 356 cadre şi 42.876 soldaţi
şi gradaţi.
„La
Bolgrad, comuniştii circulau pe străzi având ca semn distinctiv
steaua evreiască cu 6 colţuri şi o panglică roşie.”
„Evreii
din Chişinău au arborat drapele roşii, manifestând pe stradă
şi barând străzile spre gară pentru a nu permite retragerea funcţionarilor
români; au ocupat de asemenea localurile instituţiilor, comisarii Pascal
Nicolae, Mateescu Constantin, Severin şi Stol au fost executaţi de
evrei în stradă.”
„În
toate satele s-au arborat steaguri roşii şi în special evreii...”
Documentaţia
e bogată, dar într-un articol de presă, puţine documente pot fi
reproduse. Unele, care evidenţiază sadismul evreilor, din timpul
rebeliunii iudaice din 1940, împotriva românilor, au fost evitate, dar
niciodată nu e prea târziu. Cuvintele lui Nicolae Iorga sunt edificatoare
în sensul acesta:
„Se
adună şi cresc văzând cu ochii documentele şi materialele,
acte oficiale şi declaraţiile luate sub jurământ. Înalţi
magistraţi şi bravi ofiţeri, care şi-au riscat viaţa ca
să apere cu puterile lor retragerea şi exodul românilor, au
văzut cu ochii lor nenumărate acte de sălbăticie, uciderea
nevinovaţilor, lovituri cu pietre şi huiduieli. Toate aceste gesturi
infame şi criminale au fost comise de evreimea furioasă, ale cărei
valuri de ură s-au deslănţuit ca sub o comandă nevăzută
(s.n.).
De
ce atâta ură?
Aşa
ni se răsplăteşte bunăvoinţa şi toleranţa
noastră?
Am
acceptat acapararea şi stăpânirea iudaică multe decenii şi
evreimea se răsbună în ceasurile grele pe care le trăim. Şi
de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă şi publică de
isprăvile bandelor ucigaşe de sectanţi sangvinari. Nebunia
organizată împotriva noastră a cuprins târguri, oraşe şi
sate (s.n.). Fraţii noştri îşi părăsesc copii bolnavi, părinţi bătrâni, averi agonisite cu trudă. În
nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă
de milă. Sprijin cald şi un cuvânt înţelegător, fie şi
numai sentimental, ar fi primit cu recunoştinţă. Li s-au
servit gloanţe, au fost sfârtecaţi cu topoare, destui dintre ei
şi-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele şi li s-au furat ce aveau cu
dânşii, ca apoi să fie supuşi tratamentului hain şi
vandalic(s.n.). Românimea aceasta, de o bunătate prostească faţă
de musafiri şi jecmănitori, merita un tratament ceva mai omenesc din
partea evreimii care se lăuda până mai ieri că are sentimente
calde şi frăţeşti faţă de neamul nostru în
nenorocire.” (De ce atâta ură?, în Neamul Românesc, din 6 iulie
1940).
Până
şi avocaţi evrei, chemaţi prin profesie să apere pe cei
nedreptăţiţi, au participat la genocidul împotriva românilor,
au fost lideri de grup de evrei criminali, au întocmit liste pentru asasinate:
„În
Soroca bande de comunişti evrei conduse de avocatul Michael Flexer după
ce au ocupat clădirea primăriei şi a poliţiei au asasinat în
faţa statuii generalului Poetaş pe comisarul Murafa şi ajutorul său
Eustaţiu Gabriel.”
„În
Chişinău listele de execuţii au fost întocmite de intelectuali
comunişti evrei, avocatul Carol Steinberbg, avocata Etea Dinar şi dr.
Derevich.”
„Astăzi
a fost ultima zi a evacuării şi a fost hotărâtă zi de doliu
naţional. Evreii şi comuniştii s-au purtat oribil. Asasinatele
şi molestările...”
Cititorul
însuşi poate completa lista cu ororile săvârşite de evrei. Aşa,
din Paul Goma, Săptămâna Roşie, 28 iunie - 3 iulie 1940, sau
Basarabia si evreii, Editura Vremea XXI, 2004:
,,Nu
puţini erau înarmaţi si agitau liste negre, ameninţând
pedepsirea celor figurând acolo.”
La
Cernăuţi ,, Evreii l-au împuşcat pe preotul bisericii catolice,
pe câţiva gardieni. Evreii tineri (15 - 16 ani) au dezarmat soldaţi,
i - au pus să se dezbrace, apoi i-au înjunghiat cu propriile baionete.”
,,Imediat
după plecarea soldaţilor români, evreii, în număr de câteva
zeci de mii, în afară de faptul că au comis tot felul de delicte, au
deschis porţile închisorilor, înarmând pe deţinuţi, au început
cu furie să masacreze pe românii aflaţi pe străzi, au jefuit băncile,
casele particulare, au incendiat bisericile si palatele.” Iată nume de
evrei din Cernăuţi, căpetenii ai bandelor de evrei asasini, din
timpul genocidului antiromânesc: Marek Ficher, Filip Beer, Max Weissman, Bruell,
dr. Zuflucht, dr. Kehr, dr. Saşa Pimensohn. Sau de tineri evrei asasini:
Aufleger Feibis, Fisher, Abacumov, Eisinger, Sigi Bainer (Sigismund Brainer, sau
Bayner, Beiner – îl găsim apoi, în regimul comunist, la Cluj, la
securitate, adevărat torţionar, locţiitor al şefului
serviciului anchete la Direcţia Regională a Securităţii).
Şi în Cernăuţi, evreii preiau puterea lucală: Salo Brül
– comisar, Glaubah – primar, Hitzig – ajutor de primar, Meer (Beer) –
prefect. Deci se cunosc şefii progromului antiromânesc, prin asasinate la
faţa locului şi prin încărcarea trenurilor de vite, cu români,
spre Siberia. La fel s-a întâmplat şi în alte localităţi. La
Chişinău, avocatul Steinberg – conducătorul sovietului comunal.
La Chilia Nouă, dr. Robinovici, medic primar al oraşului, şeful
comitetului local. La Soroca, Leizer Ghinsberg – conducătorul acţiunii
teroriste. Lista poate continua cu alţi evrei, cu sutele de evrei din
conducerea comunistă, factori politici, de decizie, împreună
responsabili de genocidul împotriva românilor.
,,Înşişi
copiii evrei, dintre care unii chiar străjeri, aşteptau în gări
trenurile refugiaţilor, pentru a-i înjura şi a le arunca cu pietre
şi orice obiecte care cădeau la îndemână, creând o impresie
oribilă.”
,,Preotul
Bujakovski din Tighina a fost împuşcat de teroriştii evrei.”
Spre
o documentare mai largă, cititorul poate apela şi la Gheorghe Buzatu,
"Aşa
a început holocaustul împotriva Românilor", Bucureşti, Editura
Majadahonda, 1995:
,,Incidentele,
mai ales cu populaţia evreiască, au avut loc pretutindeni. Din această
cauză evacuările în multe locuri au fost imposibile. S-au împuşcat
funcţionari, s-au atacat chiar unităţi militare.”
Cititorul,
dacă doreşte, are la dispoziţie o carte alcătuită doar
din documente (128 la număr), reproduse după originalele din arhive
– Locotenent – colonel Alesandru Duţu, dr. Constantin Botoran, Situaţia
evreilor din România,1939–1941,Editura Ţara Noastră, Uniunea
Vatra Românească, Bucureşti, 2003 (Carte interzisă şi
trimisă la topit): ,, În toate oraşele basarabene şi nord
bucovinene... s-au format grupuri de evrei înarmaţi, în majoritate tineri
de ambele sexe, care numaidecât au început acţiunea teroristă. Au
fost împuşcaţi cu predilecţie funcţionarii judecătoreşti,
cei poliţieneşti, slujitorii altarului, precum şi funcţionarii
financiari, aceştia din urmă cu ocazia devalizării diferitelor
casierii ale Statului... Au fost cazuri când execuţiile au luat aspectul
unei sinistre vânători de oameni, în care tot ce putea constitui un
element reprezentativ românesc stimula activitatea sângeroasă a tinerilor
terorişti evrei.”
După
ultima zi a evacuării Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Ţinutului
Herţa, de către Armata română şi unele familii de români,
evreii au continuat o altă evacuare, umplând trenurile pentru animale, cu
români pentru lagărele de exterminare din Siberia. Epurare etnică
prin holocaust în proporţie de masă. În România, din 1948, umplu puşcăriile
cu milioane de români, dintre care, sute de mii, vor fi lichidaţi.
Se
impune cu necesitate înfiinţarea unei comisii pentru studierea
holocaustului (genocidului) evreilor împotriva românilor şi publicarea
lucrărilor rezultate din aceste cercetări.
Societatea
Culturală Bucureşti - Chişinău / Tel.021-7456782
Gheorghe Gavrilă Copil
Preşedinte