Parlamentul României adopta prezenta
lege.
Art. I. Constitutia României,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din
21 noiembrie 1991, aprobata prin referendumul national din 8 decembrie 1991,
se modifica si se completeaza astfel:
1. Articolul 1 se modifica si se completeaza
astfel: Alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) România este stat
de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile
si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea
si pluralismul politic reprezinta valori supreme, în spiritul traditiilor
democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din decembrie
1989, si sunt garantate.”
Dupa alineatul (3) se introduc doua
noi alineate, (4) si (5), cu urmatorul cuprins:
“(4) Statul se organizeaza potrivit
principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva
si judecatoreasca - în cadrul democratiei constitutionale.
(5) În România, respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.
2. Alineatul (1) al articolului 2 se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Suveranitatea nationala
apartine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative,
constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.”
3. Alineatul (1) al articolului 4 se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Statul are ca fundament
unitatea poporului român si solidaritatea cetatenilor sai.”
4. Articolul 9 se modifica astfel:
Denumirea articolului va fi: “Sindicatele, patronatele si asociatiile
profesionale”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 9
Sindicatele, patronatele si asociatiile
profesionale se constituie si îsi desfasoara activitatea potrivit statutelor
lor, în conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si
la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor
lor.”
5. La articolul 11 se introduce un
nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins:
“(3) În cazul în
care un tratat la care România urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii
contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea
Constitutiei.”
6. Alineatul (2) al articolului 15
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Legea dispune numai pentru
viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”
7. Articolul 16 se modifica si se completeaza
astfel: Alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Functiile si demnitatile
publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de
persoanele care au cetatenia româna si domiciliul în tara. Statul
român garanteaza egalitatea de sanse între femei si barbati pentru
ocuparea acestor functii si demnitati.”
Dupa alineatul (3) se introduce un
nou alineat, (4), cu urmatorul cuprins:
“(4) În conditiile aderarii
României la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care îndeplinesc
cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritatile
administratiei publice locale.”
8. Dupa alineatul (1) al articolului
19 se introduce un nou alineat, (11), cu urmatorul cuprins:
„(11) Prin derogare de la prevederile
alineatului (1), cetatenii români pot fi extradati în baza conventiilor
internationale la care România este parte, în conditiile legii
si pe baza de reciprocitate.”
9. Alineatul (2) al articolului 20
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Daca exista neconcordante
între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale
omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate
reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia
sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
10. La articolul 21 se introduc doua
noi alineate, (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
“(3) Partile au dreptul la un
proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative
sunt facultative si gratuite.”
11. Articolul 23 se modifica si se
completeaza astfel: Alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(4) Arestarea preventiva se
dispune de judecator si numai în cursul procesului penal.”
Dupa alineatul (4) se introduc trei
noi alineate, (41), (42) si (43), cu urmatorul cuprins:
“(41) În cursul urmaririi
penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si
se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fara ca durata totala
sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
(42)
În faza de judecata instanta este obligata, în conditiile legii,
sa verifice periodic, si nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si
temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de îndata, punerea în
libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva
au încetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care
sa justifice mentinerea privarii de libertate.
(43)
Încheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse
cailor de atac prevazute de lege.”
Alineatul (6) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
“(6) Punerea în libertate
a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri
au disparut, precum si în alte situatii prevazute de lege.”
Dupa alineatul (9) se introduce un
nou alineat, (91), cu urmatorul cuprins:
„(91) Sanctiunea privativa de
libertate nu poate fi decât de natura penala.”
12. Articolul 27 se modifica astfel:
Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
“(2) De la prevederile alineatului
(1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele situatii:
a) executarea unui mandat de arestare
sau a unei hotarâri judecatoresti;
b) înlaturarea unei primejdii
privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane; c) apararea
securitatii nationale sau a ordinii publice; d) prevenirea raspândirii
unei epidemii.”
Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
“(3) Perchezitia se dispune de
judecator si se efectueaza în conditiile si în formele prevazute
de lege.”
Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:
“(4) Perchezitiile în timpul
noptii sunt interzise, în afara de cazul infractiunilor flagrante.”
13. Alineatul (3) al articolului 31
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Dreptul la informatie nu
trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea
nationala.”
14. Articolul 32 se modifica astfel:
Alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:
“(4) Învatamântul
de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii
copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati,
în conditiile legii.”
Alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
“(5) Învatamântul
de toate gradele se desfasoara în unitati de stat, particulare si confesionale,
în conditiile legii.”
15. Dupa articolul 32 se introduce
un nou articol, 321, cu urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Accesul
la cultura” Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 321
(1) Accesul la cultura este garantat,
în conditiile legii.
(2)
Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile
culturii nationale si universale nu poate fi îngradita.
(3)
Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii
nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale,
dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si
artistice ale României în lume.”
16. Dupa articolul 33 se introduce
un nou articol, 331, cu urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Dreptul
la mediu sanatos” Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 331
(1)
Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu înconjurator
sanatos si echilibrat ecologic.
(2) Statul asiguracadrul legislativ
pentru exercitarea acestui drept.
(3)
Persoanele fizice si juridice au îndatorirea de a proteja si a ameliora
mediul înconjurator.”
17. Alineatul (2) al articolului 35
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Candidatii trebuie sa fi
împlinit, pâna în ziua alegerilor inclusiv, vârsta
de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi în Camera Deputatilor sau în
organele administratiei publice locale, vârsta de cel putin 33 de ani
pentru a fi alesi în Senat si vârsta de cel putin 35 de ani pentru
a fi alesi în functia de Presedinte al României.”
18. Dupa articolul 35 se introduce
un nou articol, 351, cu urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Dreptul
de a fi ales în Parlamentul European” Cuprinsul articolului va
fi:
„Articolul 351
În conditiile aderarii României
la Uniunea Europeana, cetatenii români au dreptul de a alege si de a
fi alesi în Parlamentul European”.
19. Alineatul (1) al articolului 37
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(1) Cetatenii se pot asocia
liber în partide politice, în sindicate, în patronate si
în alte forme de asociere.”
20. Alineatele (1) si (2) ale articolului
38 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“(1) Dreptul la munca nu poate
fi îngradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum
si a locului de munca este libera.
(2) Salariatii au dreptul la masuri
de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor,
regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim
brut pe tara, repausul saptamânal, concediul de odihna platit, prestarea
muncii în conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum
si alte situatii specifice, stabilite prin lege.”
21. La alineatul (2) al articolului
39, litera a) va avea urmatorul cuprins:
“a) activitatile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare,
precum si cele desfasurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive
religioase sau de constiinta;”
22. Articolul 41 se modifica si se
completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Dreptul de proprietate
privata” Alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Proprietatea privata este
garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii
straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra
terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României
la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România
este parte, pe baza de reciprocitate, în conditiile prevazute prin lege
organica, precum si prin mostenire legala.”
Dupa alineatul (3) se introduce un
nou alineat, (31), cu urmatorul cuprins:
“(31) Sunt interzise nationalizarea
sau orice alte masuri de trecere silita în proprietate publica a unor
bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta
natura discriminatorie a titularilor.”
23. Dupa articolul 41 se introduce
un nou articol, 411, cu urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: “Libertatea
economica” Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 411 Accesul liber
al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora
în conditiile legii sunt garantate.“
24. Alineatul (2) al articolului 43
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Cetatenii au dreptul la
pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala în
unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari
sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la
masuri de asistenta sociala, potrivit legii.”
25. Alineatul (2) al articolului 45
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Statul acorda alocatii pentru
copii si ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap.
Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin
lege.”
26. Articolul 46 se modifica si va
avea urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Protectia persoanelor
cu handicap” Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 46
Persoanele cu handicap se bucura de
protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate
a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, în vederea
participarii efective a persoanelor cu handicap în viata comunitatii,
respectând drepturile si îndatoririle ce revin parintilor si tutorilor.”
27. Articolul 48 se modifica astfel:
Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
„(1) Persoana vatamata într-un
drept al sau ori într-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un
act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri,
este îndreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului
legitim, anularea actului si repararea pagubei.”
Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
„(3) Statul raspunde patrimonial
pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este
stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor
care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.”
28. Articolul 49 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 49
(1)
Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai
prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si
a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor
unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit
de grav.
(2)
Restrângerea poate fi dispusa numai daca este necesara într-o
societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care
a determinat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara a aduce
atingere existentei dreptului sau a libertatii.”
Articolul 51 se abroga.
Articolul 52 se modifica astfel: Alineatul
(2) va avea urmatorul cuprins:
“(2) Conditiile privind îndeplinirea
îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organica.”
Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
“(3) Cetatenii pot fi încorporati
de la vârsta de 20 de ani si pâna la vârsta de 35 de ani,
cu exceptia voluntarilor, în conditiile legii organice.”
31. Articolul 55 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 55
(1)
Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru apararea drepturilor
si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati
pe domenii de activitate.
(2)
Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot îndeplini nici o alta functie
publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul
superior.
(3)
Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin
lege organica.”
32. Alineatul (1) al articolului 60
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Camera Deputatilor si Senatul
sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept în
stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta , pâna la încetarea
acestora.”
33. Articolul 62 se modifica si se
completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: “Sedintele Camerelor”
Alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(1) Camera Deputatilor si Senatul
lucreaza în sedinte separate.”
Partea introductiva a alineatului (2)
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Camerele îsi desfasoara
lucrarile si în sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu
votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:”
Litera f) a alineatului (2) se modifica
si va avea urmatorul cuprins:
„f) aprobarea strategiei nationale
de aparare a tarii;”
Dupa litera f) a alineatului (2) se
introduce o noua litera, f1), cu urmatorul cuprins:
„f1) examinarea rapoartelor Consiliului
Suprem de Aparare a Tarii;”
Litera g) a alineatului (2) se modifica
si va avea urmatorul cuprins:
„g) numirea, la propunerea Presedintelui
României, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului
asupra activitatii acestor servicii;”
Dupa litera g) a alineatului (2) se
introduc doua noi litere, g1) si g2), cu urmatorul cuprins:
„g1) numirea Avocatului Poporului;”
“g2) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea
indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;”
34. Alineatul (1) al articolului 67
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Deputatii si senatorii intra
în exercitiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din
care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramântului.
Juramântul se stabileste prin lege organica.”
35. Articolul 69 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 69
(1)
Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile
sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2)
Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata penala
pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate
în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau
arestati fara încuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea
lor. Urmarirea si trimiterea în judecata penala se pot face numai de
catre Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3)
În caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti
si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei îl va informa neîntârziat
pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. În cazul
în care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere,
va dispune imediat revocarea acestei masuri.”
Articolul 70 se abroga.
Articolul 71 se abroga.
Alineatul (3) al articolului 72 se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale
Permanente;
b) organizarea, functionarea si finantarea
partidelor politice; c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea
indemnizatiei si a
celorlalte drepturi ale acestora; d)
organizarea si desfasurarea referendumului; e) organizarea Guvernului si a
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; f) regimul starii de mobilizare partiala
sau totala a fortelor armate si al
starii de razboi; g) regimul starii
de asediu si al starii de urgenta; h) infractiunile, pedepsele si regimul
executarii acestora; i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective; j)
statutul functionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea
si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instantelor judecatoresti, a Ministerului
Public si a Curtii de Conturi; m) regimul juridic general al proprietatii
si al mostenirii; n) organizarea generala a învatamântului; o)
organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si
regimul general privind autonomia locala;
p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele
si protectia sociala; r) statutul minoritatilor
nationale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte
domenii pentru care în Constitutie se prevede adoptarea de
legi organice.”
39. Articolul 73 se modifica astfel:
Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
“(1) Initiativa legislativa apartine,
dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin
100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care îsi manifesta dreptul
la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele
tarii, iar în fiecare din aceste judete, respectiv în municipiul
Bucuresti, trebuie sa fie înregistrate cel putin 5.000 de semnaturi
în sprijinul acestei initiative.”
Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
„(3) Guvernul îsi exercita
initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera
competenta sa îl adopte, ca prima Camera sesizata.”
Alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
„(5) Propunerile legislative
se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente sa le adopte,
ca prima Camera sesizata.”
40. Dupa articolul 73 se introduce
un nou articol, 731, cu urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Sesizarea
Camerelor” Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 731
(1)
Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata,
proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor
sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta
din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice
prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 37 alineatul (3), articolul
52 alineatul (2), articolul 55 alineatul (3), articolul 72 alineatul (3) literele
e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 101 alineatul (3),
articolul 104 alineatul (2), articolul 116 alineatul (3), articolul 117 alineatele
(2) si (3), articolul 119 alineatul (2), articolul 125 alineatele (4) si (5)
si articolul 140 alineatul (4). Celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative
se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului.
(2)
Prima Camera sesizata se pronunta în termen de 45 de zile. Pentru coduri
si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. În
cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectul de lege sau propunerea
legislativa a fost adoptata.
(3)
Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau
propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4)
În cazul în care prima Camera sesizata adopta o prevedere care,
potrivit alineatului (1), intra în competenta sa decizionala, prevederea
este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. În
caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se întoarce la
prima Camera sesizata, care va decide definitiv în procedura de urgenta.
(5)
Dispozitiile alineatului(4) referitoare la întoarcerea legii se aplica
în mod corespunzator si în cazul în care Camera decizionala
adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere.”
Articolul 75 se abroga.
Articolul 76 se abroga.
Articolul 78 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„Articolul 78
Legea se publica în Monitorul
Oficial al României si intra în vigoare la 3 zile de la data publicarii
sau la o data ulterioara prevazuta în textul ei.”
44. Alineatul (1) al articolului 83
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Mandatul Presedintelui României
este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramântului.”
45. Articolul 84 se modifica astfel:
Alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Presedintele României
se bucura de imunitate. Prevederile articolului 69 alineatul (1) se aplica
în mod corespunzator.”
Alineatul (3) se abroga.
46. La articolul 85 se introduce un
nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins:
“(3) Daca prin propunerea de
remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele
României va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai
pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.”
47. Alineatul (3) al articolului 89
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Parlamentul nu poate fi
dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui României
si nici în timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de
urgenta.”
48. Alineatul (1) al articolului 91
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Presedintele încheie
tratate internationale în numele României, negociate de Guvern,
si le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.
Celelalte tratate si acorduri internationale se încheie, se aproba sau
se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.”
49. Dupa alineatul (3) al articolului
92 se introduce un nou alineat, (4), cu urmatorul cuprins:
“(4) În caz de mobilizare
sau de razboi Parlamentul îsi continua activitatea pe toata durata acestor
stari, iar daca nu se afla în sesiune, se convoaca de drept în
24 de ore de la declararea lor.”
50. Alineatul (1) al articolului 93
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Presedintele României
instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta în
întreaga tara ori în unele unitati administrativteritoriale si
solicita Parlamentului încuviintarea masurii adoptate, în cel
mult 5 zile de la luarea acesteia.”
51. Dupa articolul 95 se introduce
un nou articol, 951, cu urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Punerea
sub acuzare” Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 951
(1)
Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, cu votul a cel putin
doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotarî punerea
sub acuzare a Presedintelui României pentru înalta tradare.
(2)
Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor
si senatorilor si se aduce, neîntârziat, la cunostinta Presedintelui
României pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se
imputa.
(3)
De la data punerii sub acuzare si pâna la data demiterii Presedintele
este suspendat de drept.
(4)
Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
Presedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii
de condamnare.”
52. Articolul 106 se modifica astfel:
Dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu urmatorul cuprins:
“(11) Presedintele României
nu îl poate revoca pe primul-ministru.”
Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
“(2) Daca primul-ministru se
afla în una dintre situatiile prevazute la articolul 105, cu exceptia
revocarii, sau este în imposibilitate de a-si exercita atributiile,
Presedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru
interimar, pentru a îndeplini atributiile primului-ministru, pâna
la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii
atributiilor, înceteaza daca primulministru îsi reia activitatea
în Guvern.”
53. Alineatul (2) al articolului 109
va avea urmatorul cuprins:
“(2) Guvernul este demis la data
retragerii de catre Parlament a încrederii acordate sau daca primul-ministru
se afla în una dintre situatiile prevazute la articolul 105, cu exceptia
revocarii, ori este în imposibilitatea de a-si exercita atributiile
mai mult de 45 de zile.”
54. Articolul 111 se modifica si se
completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Întrebari, interpelari
si motiuni simple” Cuprinsul articolului va fi:
“ Articolul 111
(1)
Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la întrebarile
sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, în
conditiile prevazute de regulamentele
celor doua Camere ale Parlamentului.
(2)
Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si
exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa sau,
dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.”
55. Alineatul (3) al articolului 113
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Daca Guvernul nu a fost
demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau
completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat,
iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie
pentru Guvern.”
56. Articolul 114 se modifica si se
completeaza astfel: Alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(4) Guvernul poate adopta ordonante
de urgenta numai în situatii extraordinare a caror reglementare nu poate
fi amânata, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul
acestora. “
Dupa alineatul (4) se introduc doua
noi alineate, (41) si (42), cu urmatorul cuprins:
“(41) Ordonanta de urgenta intra
în vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere în procedura
de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei în
Monitorul Oficial al României. Camerele, daca nu se afla în sesiune,
se convoaca în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, dupa
caz, de la trimitere. Daca în termen de cel mult 30 de zile de la depunere,
Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata
adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în
procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzând norme de natura
legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 74 alineatul
(1).
(42) Ordonantele de urgenta nu pot
fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul
institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si îndatoririle
prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere
silita a unor bunuri în proprietate publica.”
Alineatul (5) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„(5) Ordonantele cu care Parlamentul
a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege în care vor fi
cuprinse si ordonantele ale caror efecte au încetat potrivit alineatului
(3).”
Dupa alineatul (5) se introduce un
nou alineat, (51), cu urmatorul cuprins:
“(51) Prin legea de aprobare
sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu
privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.”
57. Articolul 117 se modifica astfel:
Alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
“(1) Armata este subordonata
exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei
si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei
constitutionale. În conditiile legii si ale tratatelor internationale
la care România este parte, armata contribuie la apararea colectiva
în sistemele de alianta militara si participa la actiuni privind mentinerea
sau restabilirea pacii.”
Alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
“(2) Structura sistemului national
de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare,
precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica.”
Alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
“(3) Prevederile alineatelor
(1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, si celorlalte componente
ale fortelor armate stabilite potrivit legii.”
Alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
“(5) Pe teritoriul României
pot intra, stationa, desfasura operatiuni sau trece trupe straine numai în
conditiile legii sau ale tratatelor internationale la care România este
parte.”
58. Articolul 118 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 118
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii
si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale
si la apararea colectiva în sistemele de alianta militara, precum si
la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii.”
59. Articolul 119 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 119
(1)
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se întemeiaza
pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor
publice.
(2)
În unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii apartinând
unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea
limbii minoritatii nationale respective în scris si oral în relatiile
cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate,
în conditiile prevazute de legea organica.”
60. Articolul 122 se modifica si se
completeaza astfel : Alineatele (1) , (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins
:
„(1) Guvernul numeste un prefect
în fiecare judet si în municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului
pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor
si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile
administrativ-teritoriale.
(3) Atributiile prefectului se stabilesc
prin lege organica.”
Dupa alineatul (3) se introduce un
nou alineat, (31), cu urmatorul cuprins :
„(31) Între prefecti, pe
de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si
presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.”
61. Dupa alineatul (1) al articolului
123 se introduce un nou alineat, (11), cu urmatorul cuprins:
“(11) Justitia este unica, impartiala
si egala pentru toti.”
62. Articolul 124 se modifica si se
completeaza astfel: Alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Judecatorii numiti de Presedintele
României sunt inamovibili, în conditiile legii.”
Dupa alineatul (1) se introduce un
nou alineat, (11), cu urmatorul cuprins:
“(11) Propunerile de numire,
precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta
Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale organice.”
63. Articolul 125 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 125
(1)
Justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin
celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2)
Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute
numai prin lege.
(3)
Înalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei
sale.
(4)
Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare
a acesteia se stabilesc prin lege organica.
(5)
Este interzisa înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organica
pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii, cu
posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6)
Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice,
pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care
privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu
caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa
solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin
dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.”
64. Articolul 127 se modifica si se
completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: “Folosirea limbii materne
si a interpretului în justitie”
Alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
“(2) Cetatenii români apartinând
minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime în limba materna în
fata instantelor de judecata, în conditiile legii organice.”
Dupa alineatul (2) se introduc doua
noi alineate, (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
“(3) Modalitatile de exercitare
a dreptului prevazut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreti
sau traduceri, se vor stabili astfel încât sa nu împiedice
buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru
cei interesati.
(4) Cetatenii straini si apatrizii
care nu înteleg sau nu vorbesc limba româna au dreptul de a lua
cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi în instanta
si de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept
este asigurat în mod gratuit.”
65. La articolul 130 se introduce un
nou alineat, (3), cu urmatorul cuprins:
“(3) Parchetele functioneaza
pe lânga instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea
de cercetare penala a politiei judiciare, în conditiile legii.”
66. Articolul 132 se modifica astfel:
Denumirea articolului va fi: „Rolul si structura” Cuprinsul articolului
va fi: „Articolul 132
(1) Consiliul Superior al Magistraturii
este garantul independentei justitiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii
este alcatuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt alesi în adunarile
generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua
sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa
din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanti ai societatii civile,
specialisti în domeniul dreptului, care se bucura de înalta reputatie
profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile
în plen;
c) ministrul justitiei, presedintele
Înaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului
de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(3)
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat
de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul
(2) litera a).
(4)
Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de
6 ani.
(5) Hotarârile Consiliului Superior
al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6)
Presedintele României prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii
la care participa.
(7)
Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si
irevocabile, cu exceptia celor prevazute la articolului 133 alineatul (2).”
67. Articolul 133 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 133
(1)
Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea
în functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari,
în conditiile legii.
(2)
Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instanta de
judecata, prin sectiile sale, în domeniul raspunderii disciplinare a
judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea
sa organica. În aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Înaltei
Curti de
Casatie si Justitie si procurorul general
al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie
nu au drept de vot.
(3)
Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinara
pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(4)
Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste si alte atributii stabilite
prin legea sa organica, în realizarea rolului sau de garant al independentei
justitiei.”
68. Articolul 134 se modifica si se
completeaza astfel: Alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Economia României
este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.”
Litera c) a alineatului (2) va avea
urmatorul cuprins:
“c) stimularea cercetarii stiintifice
si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor;”
La alineatul (2) se introduce o noua
litera, g), cu urmatorul cuprins:
“g) aplicarea politicilor de
dezvoltare regionala în concordanta cu obiectivele Uniunii Europene;”
69. Articolul 135 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 135
(1) Proprietatea este publica sau privata.
(2)
Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului
sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(3)
Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential
energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala,
resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum
si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii
publice.
(4)
Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În conditiile legii
organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor
publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot
fi date în folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
(5) Proprietatea privata este inviolabila,
în conditiile legii organice.”
70. Alineatul (2) al articolului 136
se completeaza, în final, astfel:
“În conditiile aderarii
la Uniunea Europeana, prin lege organica se poate recunoaste circulatia si
înlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene.”
71. Articolul 138 se modifica si se
completeaza astfel: Denumirea articolului va fi: „Impozite, taxe si
alte contributii” Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3),
cu urmatorul cuprins:
„(3) Sumele reprezentând
contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în conditiile
legii, numai potrivit destinatiei acestora.”
72. Articolul 139 se modifica si se
completeaza astfel: Alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Curtea de Conturi exercita
controlul asupra modului de formare, de administrare si de întrebuintare
a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. În conditiile
legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza
de instantele judecatoresti specializate.”
Alineatul (4) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„(4) Consilierii de conturi sunt
numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit
sau înnoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti în exercitarea
mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitatilor
prevazute de lege pentru judecatori.”
Dupa alineatul (4) se introduc doua
noi alineate, (5) si (6) cu urmatorul cuprins:
“(5) Curtea de Conturi se înnoieste
cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 în
3 ani, în conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi
se face de catre Parlament, în cazurile si conditiile prevazute de lege.”
73. Dupa articolul 139 se introduce
un nou articol, 1391, cu urmatorul
cuprins: Denumirea articolului va fi:
„Consiliul Economic si Social” Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 1391
Consiliul Economic si Social este organ
consultativ al Parlamentului si al Guvernului în domeniile de specialitate
stabilite prin legea sa organica de înfiintare, organizare si functionare.”
74. Înaintea alineatului (1)
al articolului 140 se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins:
“(1) Curtea Constitutionala este
garantul suprematiei Constitutiei.”
75. Articolul 144 se modifica si se
completeaza astfel: Litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins: “a)
se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, înainte de promulgarea
acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii
celor doua Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie,
a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel
putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire
a Constitutiei;” Dupa litera a) se introduce o noua litera, a1), cu
urmatorul cuprins: “a1) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor
sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor
doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25
de senatori;” Litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins: “c)
hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele,
ridicate în fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial;
exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul
Poporului;” Dupa litera c) se introduce o noua litera, c1), cu urmatorul
cuprins: “c1) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala
dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia
dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui
Consiliului Superior al Magistraturii;” Dupa litera i) se introduce
o noua litera, i1), cu urmatorul cuprins: “i1) îndeplineste si
alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.”
76. Articolul 145 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Articolul 145
(1)
Dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare, precum si cele din
regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îsi înceteaza
efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale
daca, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun
de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata
acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate
de drept.
(2)
În cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, înainte
de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile
respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
(3)
În cazul în care constitutionalitatea tratatului sau acordului
international a fost constatata potrivit articolului 144 litera a1), acesta
nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau
acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.
(4)
Deciziile Curtii Constitutionale se publica în Monitorul Oficial al
României. De la data publicarii deciziile sunt general obligatorii si
au putere numai pentru viitor.”
77. Dupa articolul 145 se introduce
un nou titlu, V1, cu denumirea „Integrarea euro-atlantica”, cuprinzând
doua noi articole, 1451 si 1452, cu urmatorul cuprins : Denumirea articolul
1451 va fi: „Integrarea în Uniunea Europeana” Cuprinsul
articolului va fi:
„Articolul 1451
(1)
Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în
scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si
al exercitarii în comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute
în aceste tratate, se face prin lege adoptata în sedinta comuna
a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul
deputatilor si senatorilor.
(2)
Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,
precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate
fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor
actului de aderare.
(3)
Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator,
si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene.
(4)
Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca
garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul
aderarii si din prevederile alineatului (2).
(5)
Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor
cu caracter obligatoriu înainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor
Uniunii Europene.”
Denumirea articolul 1452 va fi: „Aderarea
la Tratatul Atlanticului de Nord”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 1452
Aderarea României la Tratatul
Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata în sedinta comuna a
Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul
deputatilor si senatorilor.“
78. Articolul 151 se modifica si va
avea urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Dispozitii tranzitorii”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 151
(1)
Proiectele de legi si propunerile legislative în curs de legiferare
se dezbat si se adopta potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intrarii
în vigoare a legii de revizuire.
(2)
Institutiile prevazute de Constitutie, existente la data intrarii în
vigoare a legii de revizuire, ramân în functiune pâna la
constituirea celor noi.
(3)
Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplica începând
cu urmatorul mandat prezidential.
(4)
Dispozitiile cu privire la Înalta Curte de Casatie si Justitie vor fi
aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrarii în
vigoare a legii de revizuire.
(5)
Judecatorii în functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii
de conturi numiti de Parlament îsi continua activitatea pâna la
data expirarii mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea înnoirii
Curtii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor
consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti pentru înca un mandat
de 3 ani sau de 6 ani.
(6)
Pâna la constituirea instantelor judecatoresti specializate, litigiile
rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de catre instantele
judecatoresti ordinare.”
79. Articolul 152 se modifica si va
avea urmatorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Republicarea Constitutiei”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 152
Legea de revizuire a Constitutiei se
publica în Monitorul Oficial al României în termen de 5
zile de la data adoptarii. Constitutia, modificata si completata, dupa aprobarea
prin referendum, se republica de catre Consiliul
Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o noua
numerotare.”
Art. II. – Revizuirea Constitutiei
se supune aprobarii prin referendum, organizat potrivit dispozitiilor articolului
147 alineatul (3) din Constitutia României.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera
Deputatilor în sedinta din 18 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor
articolului 147 alineatul (1) din Constitutia României.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 18 septembrie 2003,
cu respectarea prevederilor articolului 147 alineatul (1) din Constitutia
României.
Bucuresti, 18 septembrie 2003