40 DE ANI SI CONTINUA

"Libertatea", New York
Director: Nicolae Nitã
Anul III, Nr. 32, Martie 1985

 

  La 9 Martie a.c., sub auspiciile Comitetului Natiunilor Captive din New York [Captive Nations Committee], sectiunea germana, s'a oficiat un serviciu religios memorial, cu prilejul tragicei comemorari a 40 de ani dela punerea in aplicare a unor brutale serii de operatiuni uriase de dislocare a grupurilor de populatii germanice si a caror milenara asezare nu se mai potrivea cu croiala artificiala si criminal iresponsabila dela Yalta, croiala noua conceputa si fortata de Marile Puteri Aliate, pe seama natiunilor din rasaritul si centrul Europei.
     Si ca sa nu ramana vreun dubiu asupra manierei in care urmau sa se puna in actiune dislocarile, s'a inceput cu doua raiduri aeriene masive, nocturne, a bombardierelor anglo-americane asupra cartierelor populate ale Dresdei. S'au folosit doar bombe incendiare, care se stie, sunt incarcate cu fosfor, pentruca batranii, femeile si copiii, atat cei ai orasului cat si miile sositi acolo ca refugiati din zonele frontului care se apropia -sa fie arsi de vii.
    Victimile acestei hidoase razbunari intrece numarul acelora care anul urmator aveau sa cada bombei atomice dela Hiroshima.
     Se stia bine, ca Dresda nu avea nicio industrie de razboi; deci aceasta justificare nu exista; de fapt, nimeni nu a dat vreuna.
     In schimb, orasul era quintesenta activitatilor cuturale de-a lungul secolelor si acumulase in arhitectura sa spiritul gloriei capodoperelor, in special cel al muzicienilor compozitori.
     Oricum ai incerca sa privesti la acel episod intunecat al razboiului, nu poti decat sa constati abisul de rau in care mintea omeneasca pote rataci, in imprejurari de razboi.
     Fie ca a fost ori nu, un ritual satanic de proportii nemaipomenite, spre a inaugura zdrobirea spiritului european ori a mandriei rasei albe -arderea Dresdei si a populatiei ei, a refugiatilor si celor pe drumuri ori din spitale- cu certitudine se poate spune ca din acel an, 1944, incoace, omenirea intrã intr'o noua faza a istoriei, in care, dela prunc la mosneag, dela gradinita la spital, cu totii, in colectiv, sunt facuti automat raspunzatori, raspunzatori odata cu cei care vorbesc in numele lor.
     Si vezi Doamne, cine nu vorbeste in numele nostru?
     Dela Stalin si Roosevelt pana la Ceausescu si Castro, toti vorbesc in numele supusilor lor? Brigazile Rosii si Khmerii Rosii vorbesc in numele poporului; democratiile occidentale vorbesc in numele poporului; cine nu vorbeste in numele dumitale si al meu? E moda politica, odata cu toate internationalele socialiste si congresele psihoanalistilor care-ti ghicesc visul si ce sa faci a doua zi!
     ...De-ar fi odata ca lumea sa scape de "umbrela" amenintarii cu focul nuclear, imediat dupa aceea speram sa se interzica -sub orice eticheta ar fi- cei care vor sa-ti determine viata si soarta "in numele poporului".
     Dupa arderea Dresdei a inceput uriasa operatiune de dislocare a milioane de oameni, copii, batrani, toti cei neincarcati in vagoanele de vite pentru reconstructia U.R.S.S. -ului, si manati, ca oile, spre vest. In total, vreo 15 milioane de suflete, dintre care un ridicat procentaj nu au rezistat efortului si rigorilor lipsurilor, murind in exod.
     Mergeti la orice biblioteca publica si cautati sa aflati ce este scris despre acele deportari si dislocari de populatii si veti afla cam tot atata informatie cat e scris despre soarta populatiilor din Estonia, Lituania si Letonia: prea putin!
     In cursul comemorarii, au mai luat cuvantul diversi reprezentanti etnici in CNC si invitati, reprezentanti ai rezistentei anticomuniste.
     Printre ei s'a numarat si Presedintele Comunitatii Afgane din America, insufletind audienta cu promisiunea infrangerii arogantei sovietice in Afganistan, cu conditia inzestrarii luptatorilor afgani cu mijloace antiaeriene.
     Fie ca victoria luptatorilor din Afganistan sa fie inceputul sfarsitului celor 40 ani de alunecare continua in prapastie a lumei civilizate.

Valentin CANTOR