Poporul
roman s'a nascut crestin, in urma fuziunii biologice si spirituale a poporului
dac cu legiunile romane crestine, conduse de imparatul Traian la 195 A.C In mod fieresc, biserica din Dacia a fost condusa de episcopi numiti de Papa. Dupa invazia gotilor, Sfantul Nicetos din Remisiane [336-414] a restabilit autoritatea Bisericii in Dacia. Nenumaratele epistole scrise de catre diferiti papi pana in timpul papei Gregorian cel Mare atesta influenta ritului latin asupra regiunilor cunoscute atunci ca Dacia, Macedonia si Panonia. [Considerente politice au dus la divizarea Bisericii Catolice de Biserica Bizantina in anul 1054 A.C. ]
Odata cu preluarea controlului politic al regiunilor amintite mai inainte, Imparatii din Est au expulzat Episcopii latini inlocuindu-i cu patriarhi greci. Biserica Romana a fost incorporata in randul celorlalte biserici din Est ce s'au numit Ortodoxe. Incepand cu anul 1054 A.C. bisericile din Vest si Est, desi au mers pe drumul lor propriu, s'au completat reciproc in imbogatirea comuniunii lor fratesti in credinta si viata sacramentala. Bisericile din Est au adus importante contributii la liturghia , traditia spirituala si jurisprudenta Bisericii din Vest. Dogma de baza a credintei crestinne, "trinitatea", a fost definita in Consiliile Ecumenicale din Est. Deasemenea, bogatia traditiilor spirituale ale vietii monastice din Est a constituit sursa din care s'a ridicat viata monastica a Vestului. Din pacate, mesajul apostolilor a fost primit in mod diferit, luand o multitudine de forme influentate profund de cele doua surse principale ale traditiei europene: grecii si romanii.
Locul
unic al statelor-orase grecesti [Atena, Sparta...] in civilizatia greaca a transmis
traditia varietatii in unicitate in randul Ortodoxiei din Est unde bisericile
individuale cu traditiile lor impun un mare respect. Romanii au contribuit prin
lege si centralizare, implicand deci o oarecare uniformitate in traditie si
coduri. Autoritatea papala in biserica din Vest a fost bazata pe cuvintele lui
Iisus Christos spuse in timpul ultimei "Cine": "Totul sa fie
unul dupa cum Tu, Tata, esti in Mine si Eu in Tine" [Ioan 17:21 ]. Conditiile istorice precum si diviziunea geografica a Romaniei de catre muntii Carpati, au supus tara Romanilor la influentele pe de o parte ale germanilor si ungurilor in Vest, pe de alta parte a Fanarului, slavilor si turcilor in Est. Daca incercarea de pervertire spirituala a poporului roman de catre cei din urma a fost mult mai subtila cu consecinte tragice vizibile abia secole mai tarziu, influenta ungaro - austriaca a fost brutala si directa, urmarindu-se desfiintarea cat mai rapida a insasi fiintei nationale romanesti din Transilvania si Banat.
Unirea istorica cu Roma dela 1700 a constituit reintoarcerea la Unitatea Bisericii Crestine si totodata o garantie a prezervarii latinitatii romanilor din Transilvania si Banat.
Biserica Unita din Romania s'a facut sub forma ritului Catolic Bizantin, adica cu afirmarea fidelitatii fata de Papa, dar, cu pastrarea traditiilor si riturilor proprii. Modelul a fost dat de catre Unirea Bisericilor din Ucraina si Bielorusia sub arhiepiscopul din Kiev in anul 1596, urmata la anul 1646 de catre Unirea Ucrainei Carpatice [Rutene] celebrata la Uzharod.
Actul unirii cu Roma dela 5 Septembrie 1700 a insemnat pentru romanii din Transilvania obtinerea de drepturi religioase, desteptand constiinta originii daco-romane si intarind sentimentul unitatii nationale cu fratii de "dincolo" de Carpati. Unirea a fost scanteia ce a aprins focul renasterii culturale si politice romanesti ce a culminat cu adunarea din Campia Libertatii dela Blaj in 1848 ce proclama in termeni solemni independenta nationala Romaneasca . Timp de 200 de ani Biserica Unita din Romania a dus faclia constiintei nationale romanesti din Banat si Transilvania in ciuda soartei vitrege a acestor doua parti din trupul mama. Acceptarea autoritatii papale pune Biserica Unita in afara santajului politic al diverselor guverne succesive seculare ce doresc subordonarea bisericii nevoilor lor in acord cu Conspiratia Internationala condusa de Antichrist. Decizia Antichristului nu putea sa fie decat una: suprimarea oricaror legaturi cu Papa a Bisericilor din Est aflate sub contruolul Comunismului International. Ca urmare, Biserica Unita din Romania a fost desfiintata samavolnic prin decretul comunist nr. 358 din Decembrie 1, 1948, iar capii bisericii intemnitati, torturati si ucisi unul cate unul. Multi n'au inteles atunci semnificatia taierii legaturilor cu Roma. Abia astazi cand problema Transilvaniei se agita din nou de catre cercurile revizioniste maghiare incurajate de catre conspiratia internationala, abia acum realizam cu totii absenta legala a vocii militante si cu autoritate a Bisericii Unite din Transilvania si Banat, faclia identitatii national-crestine a romanilor cu latinitatea crestina. In catacombe, Biserica Unita din Romania spera odata cu milioanele de credinciosi ca in curand dreptatea va triumfa si Biserica Catolica de rit Bizantin va fi repusa in drepturile ei legale, nu ca o divizare a bisericii Ortodoxe asa cum au prezentat-o unii, ci ca un pas important spre reconciliere si unitatea crestina a celor doua Biserici din Est si Vest.