Odată cu
ocuparea tării de către hoardele comuniste si instaurarea unui guvern de
aceeasi tendintă, s-a început o nemiloasă distrugere a trecutului. De la
istorie la literatură, de la traditii străbune la sentiment religios, de la
stiintă la politică, totul a fost trecut prin ciurul dialecticii marxiste
în scopul de a i se imprima o nouă optică, falsă din temelii. Era
consecinta urii nestrămutate a acestui sistem anti-uman fată de tot ce-ar fi
putut reaminti sau răsădi în suflete imaginea adevăratului spirit
românesc. Mai ales, generatiile noi trebuiau lipsite de posibilitatea de a
cunoaste acest spirit, ce le-ar fi împiedicat să cadă pradă ideilor
materialiste.
Astfel, ... neamul românesc trăieste în minciună, îndopat cu idei false
si reconditionat în raport cu trecutul. Natural, pătura socială care a
suferit mai mult în urma acestei actiuni constante a fost tineretul. Rari au
fost cei ce au avut fericirea să găsească prin vreun fund de pod o carte
pusă la index de oficialitatea comunistă si scăpată astfel, ca prin minune,
de la hecacomba rugului rosu...
Ura aceasta dementială a izbit în toate directiile si pe toate tărâmurile.
Dar nimic nu a depăsit în răutate, în minciună, în miselie, în
perseverentă ura îndreptată împotriva Miscării Legionare, împotriva
GĂRZII DE FIER. Tot ce s-a putut scrie si spune mai urât si mai infam,
pentru a distruge onoarea legionară, a fost scris si spus.
Tineretul trebuie împiedicat de a cunoaste si aprecia această organizatie
spiritualistă si nationalistă, unică în felul ei în lumea întreagă.
Zeci de cărti, mii de articole, ne-au reprezentat ca pe niste asasini,
banditi, teroristi, oameni fără căpătâi, derbedei, vânzători de patrie,
etc., pentru a se crea o imagine falsă despre noi si a se naste o dusmănie
permanentă fată de Legiune.
Iată de ce noi, legionarii liberi, ne străduim să salvăm acest patrimoniu
spiritual al neamului si să-l trecem mai departe noilor generatii. Noi nu
uităm că în lupta ce ducem pentru dezrobirea României de sub jugul
comunist, tierele generatii vor avea un cuvânt de spus, precum si întreaga
răspundere a viitorului. De aceea, vrem să se cunoască adevărul pentru a
sti unde se află speranta neamului. Vrem să stergem din mintea
compatriotilor nostri mai tineri falsa imagine ce le-a fost impusă asupra
Miscării Legionare.
Faust Brădescu
Personalitatea
acestui om e reprezentativ românească prin aceea că e singurul om politic
care crede în Dumnezeu. Nu numai că el crede, dar crede că politica e si ea
supusă lui Dumnezeu. Prin aceasta e pe linia românească a lui Stefan cel
Mare.
Personalitatea acestui om e unică prin bogătia fără sfârsit a tuturor
însusirillor lui. Pus în fata oricărei situatii de viată, omul acesta a
putut întotdeauna si va putea să facă fată pentru că are la îndemână
toate însusirile sufletului omenesc.
Omul acesta este un cerebral si un sentimental în acelasi timp, e rational si
mistic, e bun si aspru blând si neiertător, voluntar si domol, mândru si
modest, tenace fără să fie rigid, idealist fără să fie utopic, vizionar
al marilor talente omenesti cu o înaltă energie spirituală, pe cât de
rezistentă energie fizică, pedagog si comandant, răbdător si chibzuit,
desi tumultos în structura temperamentului său, viteaz si mai cu seamă
moral în cel mai greu înteles al cuvântului, adică dezlegat de imperative
personale, ori predestinat înaltelor dominări colective.
Ceea ce e singular, după cum se vede, în constructia sufletească a acestui
om, e că în el sălăsluiesc valabil nu numai cele mai numeroase calităti
sufletesti, ci cele mai depărtate. Inalta lui putere de proiectie a
spiritului si în acelasi timp exceptionala lui putere de organizare
materială, surprinzătorul lui bun simt, formează un contrast de o
fertilitate nemaiîntâlnită. Oamenii care se bucură de înăltime
spirituală sunt de obicei complet dezorientati în viata concretă. Iar
"organizatorii" nu sunt niciodată obsedati de imperative spirituale.
Si iată, omul acesta e valabil pentru toate planurile vietii. Omul acesta are
cea mai armonioasă îmbinare a intelectului cu vointa si sentimentul, fiind
prin aceasta omul cel mai întreg si mai sănătos al contemporaneitătii,
expresia cea mai plenară a omeniei noastre românesti. Cerebralismu său este
un cerebralism care merge până la lucidiate, la iluminare, vointa este o
vointă de otel si afectivitatea sa este uriasă, o afectivitate care
proiectează asupra tuturor fiintelor din jur marea sa radiatie interioară.
E ceva unic, ca pasiunea Sfântului Francisc din Assisi, în uriasa putere de
iubire a acestui om pentru ceilalti oameni, pentru celelalte făpturi ale lui
Dumnezeu, pentru animalele si gâzele colorate ale câmpurillor si pentru
flori si pentru păsările colorate ale lui Dumnezeu ... si pentru copii ... o
uriasă putere de iubire, o nesfârsită bunătate...
Aici, desigur, e însusirea esentială care îl face un predestinat. Nimic nu
s-a făcut vreodată în lume fără iubire. Nu putem iubi, nu putem crea. E
un adevăr care depăseste biologia. Porneste din divinitate, de la Iisus.
Cine poate închina o mare, nesfârsită iubire acestui neam românesc, acela
îl va fecunda.
Căci numai cine poate astfel iubi neamul - neamul acesta asa cum este el,
socotit păcătos, ros de grele mosteniri istorice si păcate atavice - numai
cine îl poate iubi total si poate total să i se jertfească, numai acela
poate dezmorti latentele vietii etnice, aducând la suprafată un cu totul alt
suflet românesc decât ne-am obisnuit să vedem. E aici un tainic proces de
fecundare, un complicat joc de dezlăntuiri lăuntrice pe care numai
afectivitatea îl realizează în ascunsul suflet omenesc.
Fenomenul politic (păstrăm cuvântul "politic" pentru a nu izbi
prea tare mentalitatea actuală si pentru a desemna oarecum aspectul
realizărilor materiale ce vor însoti viitorul fenomen românesc, care însă
nu se va mai putea numi fenomen politic ...) românesc, adică o mare
înflorire a năzuintei, va fi posibil numai atunci când neamul acesta
obijduit va simti, în sfârsit asupra lui tradusă până în faptele mici,
concrete, o mare iubire care planează desupra-i, care îi va da în sfârsit
sentimentul că are pentru ce trăi, că nu-i mai sunt zadarnice sfortările,
că e înteles, ajutat, ridicat.
Creatia politică românească va fi posibilă abia atunci când în locul
monstruoasei abstractii a Statului român actual, se va realiza de la Căpitan
până la ultimul român, sentimentul marii comuniuni românesti.
Si atunci se va deschide marea epocă românească ...
Un astfel de om cum e Căpitanul, prin complexitatea însusirilor de care
dispune, poate pătrunde toată diversitatea vietii si se asează în inima
lucrurillor. De acolo este un punct de observatie si o perspectivă asupra
vietii, care îti îngăduie să o vezi simultan în totalitatea ei.
Rezolvările de viată care pornesc din acel punct de observatie centrală
asupra ei, sunt rezolvări definitive. Omul care stă în inima lucrurilor nu
greseste niciodată. Faptele lui pot să pară greseli imense, monstruoase
bietilor oameni de duzină, care rezolvă viata la suprafată, cu
perspectivele lor mediocre si momentane. E de ajuns însă, să se deschidă
perspectiva, pe care oamenilor obisnuiti le-o deschide timpul, pentru ca toti
să-i recunoască dreptatea.
Verificarea obiectivă a celor spuse până aici, a marilor lui însusiri, a
puterii lui creatoare, a organicitătii faptelor sale, stă în observatia
izbitoare că de vreo sase ani încoace, desi omul acesta nu are nici o
calitate oficială în tară, politica oficială a tării românesti a
început să se învârtă cu toate evenimentele ei importante ca simple
reflexe în jurul faptelor sale.
Pentru că numai faptele sale sunt organice colectivitătii românesti.
Numai faptele sale sunt esentiale destinului românesc.
V.P.
GÂRCINEANU, "Din Lumea Leginară"
Miscarea Legionară,
înainte de a fi o miscare politică, teoretică, financiară, economică,
etc., de formule, este o SCOALĂ SPIRITUALĂ, în care dacă va intra un om,
la celălalt capăt va trebui să iasă un EROU.
Miscarea noastră legionară are mai mult caracterul unei scoli spirituale. Ea
tinde să aprindă credinti nebănuite, ea tinde să transforme, să
revolutioneze sufletul românesc.
La capătul acestei scoli stă o Românie nouă si învierea mult asteptată a
acestui neam românesc, scopul tuturor sfortărilor si jertfelor pe care le
facem.
Legiunea vrea să trezească la luptă toate energiile creatoare ale Neamului.
Legiunea vrea să clădească din suflete tari si brate vânjoase o tară
puternică, o Românie Nouă.
Miscarea Legionară nu se întemeiază exclusiv nici pe principiul
autoritătii si nici pe acela al libertătii. Ea îsi are temeliile înfipte
în principiul dragostei. In el îsi au rădăcinile atât autoritatea cât si
libertatea.
Piatra unghiulară de la care porneste Legiunea este OMUL nu programul
politic.
Legiunea nu este numai un sistem logic, o înlăntuire de argumente, ci o
TRĂIRE.
Legiunea va stimula energia si forta morală a neamului, fără de care nu
poate exista niciodată biruinta.
Legiunea afirmă că mai presus de interesele personale stă Patria cu toate
nevoile ei.
-In sllujba acestei Patrii încălcate de străini, toti copiii pământului
românesc trebuie să alerge cu sufletul si cu bratul lor.
-Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte soldat, chemându-l sub
drapelul ei întru apărarea pământului strămosesc ..."
Legiunea este o organizatie întemeiată pe ordine si disciplină.
Legiunea este căluzită de un nationalism curat, izvorât din nemărginita
dragoste de NEAM si TARĂ.
Legiunea este contra acelora care se zbat, se frământă, să obtină
victorii fără riscuri si fără jertfă pentru că acestia sunt oamenii mici,
iar victoriile eventuale sunt trecătoare ca spuma mării: unde nu-i risc,
nu-i glorie.
Legiunea este contra acelora care după victorii, caută să se urce tot mai
sus pe riscurile si pe jertfele altora.
Legiunea este si contra acelora care, desi luptă, sunt mânati de un mobil
sufletesc inferior: pofta de câstig, posibilitatea unui beneficiu, crearea
unei situatii.
...legionarii
sunt oamenii unei mari credinte pentru care oricând stau gata să se
jertfească.1)
Stăm gata de jertfă, stăm gata de moarte cu totii. Acestia suntem noi,
legionarii.1)
Noi suntem si însemnăm o rennuntare din dragoste pentru cel sărac si pentru
Tară. 3)
Legionarul când a intrat în Legiune, a zis: "Pentru mine nu vreau nimic."
Ci s-a întrebat: "Ce pot da, ce jertfă pot face eu pentru tara
mea?"...
...în fata ei (a tării), legionarul se prezintă nu cu drepturi cetătenesti,
ci cu sacre datorii.1)
Un legionar nu cere.
El spune: "Nu ne trebuie bani sau servicii. Dati-ne legi drepte în tară,
căci cu legi drepte ne vom câstiga banii si traiul prin munca noastră."1)
...legionarii sunt chemati de Dumnezeu, ca după veacuri de întuneric si
asuprire, să sune trâmbita învierii neamului românesc.1)
Legionarul este împotriva comunismului si va lupta din toate puterile lui,
pentru ca oriunde se va afla încuibat acest comunism să fie demascat si
răpus.1)
...noi trebuie să ne dăm seama, dacă omul, fie el corect, cu bunăvointă,
etc., se poate încadra perfect în spiritualitatea legionară. Numai în
acest caz va fi trecut în rândurile legionarilor.3)
Plin de avânt si încărcat de o nebiruită credintă, pretutindeni el s-a
supus de bună voie la greutăti, pe care le-a învins, la adversităti pe
care le-a înfrânt, la suferinte fiizice si morale, pe care le-a suportat cu
bucurie.
In aceste lupte, legionarul a făcut dovada unor mari devotamente sfidând
orice primejdie si sfidând moartea, devotamente care îi dau dreptul la alte
victorii.
Toate aceste însusiri morale ale legionarilor, care fac adevărata tărie a
unei organizatii si care pot fi mândria unui neam, n-au fost egalate de
nimeni.3)
Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al dreptătii, cu puterile
lui Dumnezeu înfipte în suflet, va duce neamul nostru pe căile mării lui.2)
...o scoală legionară poate să dea tării acesteia un mare tip de român,
poate să iasă din ea ceva mare, cum n-a mai fost, care să frângă în
două întreaga noastră istorie si să pună temeliile începutului unei alte
istorii românesti, la care acest popor are dreptul, datorită suferintelor si
răbdării lui milenare, precum si curăteniiei si nobletii sale sufletesti,
căci este, poate, singurul popor din lume, care, în toată istoria sa n-a
cunosccut păcatul robirii, încălcării si nedreptătii altor popoare.2)
Din adâncuri se înaltă biruitor legionarul! Cu sufletul său de stâncă.
Cei ce cred că-l pot învinge, ca si cei ce cred că-l pot cumpăra se vor
convinge în curând, dar prea târziu, că s-au înselat.3)
- Legionarul nu intră în polemică cu nimeni.
- Legionarul dispretuieste lumea politică si nu stă de vorbă cu ea.
Legioanrul seamănă sământă bună în sufletele curate ale poporului.
Legioanrul se întreabă în fiecare clipă:"Ce am făcut bun pentru
România Legionară ..."1)
...să se poarte în asa fel (legionarul) încât toată lumea să poată
spune:"Intr-un legionar te poti încrede, căci un lucru luat de un
legionar pe seama lui, îl duce la bun sfârsit."1)
Legionarul va fi modest îmbrăcat, ... legionarul va cântări pe om după
ceea ce va avea sub hainele lui, adică sufletul lui.1)
Are o tinută mândră si ostăsească, vorbeste scurt. Se uită drept în
ochi. Ochii nu mint, fata lui este plină de sperantă si luminează ca un
soare. Asa voios si plin de încredere se prezintă legionarul.1)
...Drepti, nemiscati, neînvinsi si nemuritori, privesc pururea biruitori la
toate zvârcolirile urii neputincioase.2)
...Cine n-a cunoscut si n-a dat nici examenul durerii, nici examenul
bărbătiei si nici examenul credintei ... nu poate fi legionar.1)
1)
C.Z.Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
2) C.Z.Codreanu "Pentru Legionari"
3) C.Z.Codreanu "Circulări si Manifeste"
Cele 10 porunci pe care trebuie să le tină legionarul
1.Nu crede în
nici un fel de informatii, de vesti, de păreri despre Miscarea Legionară...
Legionarul nu crede decât în ordinul si cuvântul sefului său ...
2. Dă-ti bine seama pe cine ai în fată. Si cântăreste-l cum trebuie si
când este inamic care vrea să te însele si când este prieten prost pe care
l-a înselat înainte un inamic.
3. Păzeste-te ca de o mare nenorocire de omul străin, care te îndeamnă să
faci ceva. El are un interes si voieste să-si facă interesul prin tine, sau
să te compromită în fata celorlalti legionari.
Legionarul actionează numai la ordin, sau din initiativa sa proprie.
4. Dacă vrea cineva să te ademenească sau să te cumpere: scuipă-l în
ochi. Legionarii nu sunt nici prosti, nici de vânzare.
5. Fugi de cei ce voiesc să-ti facă daruri. Nu primi nimic.
6. Indepărtează-te de cei ce te lingusesc si te laudă.
7. Unde sunteti numai trei legionari, trăiti ca fratii între voi: UNIRE,
UNIRE si iar UNIRE.
Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare cu toate poftele si cu tot
egoismul din tine, pentru această unire. Ea, unitatea, ne va da biruinta.
Cine este contra unitătii, este contra biruintei legionare.
8. Nu-ti vorbi de rău camarazii. Nu-i pârî. Nu sopti la ureche si nu primi
să ti se soptească.
9. Nu te speria dacă nu primesti ordine, vesti, răspunsuri la scrisori, sau
dacă ti se pare că lupta stagnează ...
10. In singurătatea ta, roagă-te lui Dumnezeu, în numele mortilor nostri,
pentru ca să ne ajute să suferim toate loviturile până la capătul
suferintelor si până la marea înviere si biruintă legionară.3)
3)
C.Z.Codreanu "Circulări si manifeste"
...va
trebui să organizăm întreaga noastră generatie, s-o crestem si s-o educăm
într-un spirit eroic.2)
- Erou în sens războinic - pentru ca să poată prin luptă să-si
impună părerea.
- Erou în sens social - incapabil după victorie de a exploata munca
altuia.
- Erou al muncii - uriasul creator prin muncă al tării sale...
Pe acest om îl asteptăm, pe acest erou, pe acet urias...1)
Acest
erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al dreptătii, cu puterile lui
Dumnezeu înfipte în suflet, va duce neamul nostru pe căile măririi lui.2)
Cea
dintâi calitate care se cere unui sef este aceea de a asigura armonia...
Un sef de Miscare si un sef de partid legionar trebuiesc apărati de
toti legionarii si de toată lumea din jur , pentru a rămâne numai cu marile
procupări ale Miscării, luptei si tării si pentru a-i feri de orice
obligatii de orice natură ar fi ele, fată de oricine. Ei reprezintă ideea
de neatârnare a legionarismului care treebuie păzită ca pe cel mai scump
tezaur.3)
Un sef trebuie să fie întelept, trebuie să se gándească bine când
ia o hotărâre, pentru ca ea să fie bună.
Trebuie să fie blând si să-si iubească oamenii de sub comanda lui.
Trebuie să fie voios ...
Trebuie să fie drept, cu legionarii si cu toată lumea.
Trebuie să împartă bucuriile si durerile cu toti camarazii lui...
Trebuie să fie dibaci ...
Trebuie să comande clar.
Să nu vorbească rău pe camarazii lui.
Să fie foarte cuviincios cu toată lumea.
Trebuie să fie cumpătat la toate.
Să fie om de cuvânt.
Să fie de o cinste care să-i atragă stima tuturor oamenilor din jur.
Seful legionarilor este un om năzdrăvan.1)
Orice
sef când îsi cheamă oamenii în subordine pentru a le da dirctive, sau a le
face scoală legionară, nu-i cheamă în vizită si nu le serveste câte un
pahar de vin ca în lumea democratiei.
Asemănător unui comandant de regiment care îsi cheamă ofiterii subalterni,
înainte de luptă pentru ca să le dea ordine, asa se prezintă seful
legionar.
Va sta în picioare în pozitie de drepti, va fi încins: simbolul puterii.
Ceilalti, în semicerc în pozitie corectă, atenti, seriosi, constienti că
în clipa aceea fac o slujbă neamului lor, ca aceea pe care o face preotul
în altar ...1)
Un
conducător trebuie să facă necontenit scoală în sensul vederilor lui cu
toti luptătorii din jur pentru ca să asigure unitatea de gândire a blocului
respectiv. Să elaboreze un plan de luptă. Să dea directive în materie de
actiune. Să fie un permanent slujitor al unitătii miscării, încercând cu
dragostea lui, cu chemările lui, cu observatiile lui, cu pedepsele, să
netezească neîntelegerile si nepotrivirile inerente oricărei organizatii.
Să fie un neîncetat îndemn către toti la îndeplinirea datoriei lor. Să
procedeze cu dreptate, respectând normele de conducere pe care si le-a impus
si în baza cărora si-a adunat oamenii.2)
1)
C.Z. Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
3) C.Z. Codreanu "Circulări si manifeste"
Intreg
sistemul de organizare legionar se bazează pe ideea de "CUIB".
Adică un grup variind între 3-13 oameni, sub comanda unui sef. La noi nu
există "membri", indivizi separati. Există numai cuib. Individul
este încadrat în cuib ...2)
Acum stiti cu totii ce este un cuib: "Un grup de oameni sub comanda unui
singur om. Cuibul nu are comitet. El are numai un sef care comandă, un
corespondent care poartă corespondenta, un casier care strângee cotizatiile,
si un curier, care face legătura cu alte cuiburi sau cu seful judetului. Toti
acestia, ca niste frati adevărati, ascultă de camaradul lor, care
îndeplineste functiunea de sef de cuib.1)
Cuibul cu seful lui. Nu-l numeam eu sef de cuib, puterile lui îl numeau. Il
ridicau. Nu devenea sef dacă voiam eu, ci dacă el putea aduna convingere si
conduce un grup. Cu timpul, am ajuns, spre deosebire de toate celelalte
organizatii ... să am un sir de mici comandanti, nu "făcuti", ci
"născuti" ...
Reteaua aceasta de sefi de cuib formează scheletul întregii Miscări
Legionare. Stâlpul organizatiei legionare este seful de cuib. Când se
înmultesc, aceste cuiburi se grupează sub comandă: pe comune, plăsi,
judete, provincii.2)
Cuibul este cea mai mică înjghebare de comunitate legionară, prin cercul ei
restrâns, dar cea mai importantă prin efectele adânci pe care le are asupra
membrilor săi.
In cuib se pun bazele educatiei legionare.8)
...Efectele vietii în ciub sunt hotărâtoare. Constrâns în mod statornic
la o activitate de încadrare, admirabilă prin continuitatea ei si prin
influenta ei asupra amănuntelor de viată, fiecare membru al cuibului, care
are cât de putină râvnă si cât de putină mândrie, termină prin a
deveni un adevărat legionar. Inrâurirea vietii de cuib se arată în două
directii hotărâtoare:
1. In modificarea componentei morale interioare,
2. In reeducarea spiritului social creativ (spiritului de initiativă).
Ccu aceste două obiective, educatia si transformarea sufletească a fiecărui
membru al său, înăuntru, si îndeplinirea initiativellor de ordin obstesc,
în afară, activitatea cuiburilor legionare a izbutit să schimbe viata
românească pretutindeni unde ele au prins si s-au închegat. Din românii pe
care îi stim, obositi, democrati, decolorati, tândavi, comozi, pusi pe
plăceri, fără idealuri, strâmbi si neputinciosi, într-un cuvânt din
niste oameni fără axă, fără vlagă, educatia legionară a izbutit să
realizeze în câtiva ani, minunea: oameni de credintă, oameni de faptă.8)
Patru linii brăzdează mica noastră viată initială:
1. Credinta în Dumnezeu.
2. Increderea în misiunea noastră.
3. Dragostea dintre noi.
4. Cântecul.
1)
C.Z. Codreanu "Cărticica sefului de cuib"
2) C.Z. Codrenu "Pentru Legionari"
8) V.P. Gârcineannu "Din Lumea Legionară"
"Tot ce-si poate imagina mintea noastră mai frumos ca suflet, tot ce poate rodi rasa noastră mai mândru, mai înalt, mai drept mai întelept, mai puternic, mai curat, mai muncitor si mai viteaz, iată ce trebuie să dea scoala legionară! Un om nou, în care să fie dezvoltată până la maximum toate posibilitătile de mărire omenească ce se află sădite de Dumnezeu în sângele neamului nostru." 2)
Să arătăm tării acesteia că s-au născut în sfârsit o mână de tineri pe acest pământ românesc, crescuti în credintă legionară, care ne încumetăm să ne măsurăm în vrednicie cu oricine...3)
In asa fel să se poarte legionarii încât să apară o formulă publică: "este corect ca un legionar." 3)
Ea, Legiunea tinde să aprindă credinti nebănuite, ea tinde să transforme, să revoluioneze sufletul românesc... Sufletul este punctul cardinal asupra căruia trebuie să se lucreze în momentul de fată. Sufletul individului si sufletul multimii.1)
Vom creea un
mediu sufletesc, un mediu moral, în care să se nască si din care să se
hrănească si să crească omul erou. Mediul acesta trebuie izolat de restul
lumii prin întărituri sufletesti cât mai înallte. Trebuie apărat de toate
vânturile primejdioase ale lasitătii, coruptiei, desfrâului si tuturoro
patimilor, care înmormântează natiunile si ucid indivzii.
După ce legionarul va fi dezvoltat, într-un astfel de mediu, în cuib, în
tabăra de muncă, în însăsi organizatia si familia legionară, va fi
trimis în mijlocul lumii: să trăiască pentru a învvăta să fie corect;
să lupte pentru a se învăta viteaz si tare; să muncească pentru a se
învăta muncitor, iubitor de toti cei ce muncesc; să sufere pentru a se
oteli; să sse jertfească pentru a se deprinde cu depăsirea propriei lui
persoane , slujindu-si neamul
Oriunde se va duce, va creea un mediu nou de aceeasi natură, va fi un exemplu.
Va face alti legionari. Si lumea, în căutarea unei zile mai bune, îl va
urma.
Cei noi veniti vor trebui să trăiască în respectul acelorasi norme de
viată legionară.
Toti la un loc, în aceeasi oaste, vor fi o fortă care va lupta si va birui.
Aceasta va fi "LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL"
Telul nostru este de a ne construi o Patrie înflorită si puternică. Pentru ea vom munci si vom construi. Pentru ea vom face din fiecare român un erou, gata de luptă, gata de jertfă, gata de moarte.1)
1)
C.Z. Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
3) C.Z. Codreanu "Circulări si manifeste"
Viata legionară este frumoasă. Dar nu este frumoasă prin bogătie, prin viată dee petreceri, prin lux, ci este frumoasă prin multimea primejdiilor, pe care le oferă legionarului, frumoasă prin nobila camaraderie care leagă pe toti legionarii din întrega tară într-o sfântă frătie de luptă; înăltător de frumoasă prin neaplecata, prin bărbăteasca atitudine în fata suferintei ...1)
Chemati sufletul neamului la o viată nouă. Nu căutati succesele electorale dacă ele nu însemnează în acelasi timp biruinta fortelor organizatee ale sufletului înnoit...1)
...viiata multora dintre noi începe să-si găsească un rost unic pe deasupra tuturor intereselor: acela de a lupta pentru neamul nostru primejduit în existenta sa.2)
Acolo unde nu
este dragoste, nu este viată legionară.
Priviti un moment această viată legionară si întelegeti ce ne leagă pe
noi, pe toti unul de altul, pe cei mari si pe cei mici, pe cei săraci si pe
cei bogati, pe cei bătrâni si pe cei tineri.2)
Intima noastră stare sufletească din care s-a născut Legiunea, a fost aceasta:nu ne interesează dacă vom birui, dacă vom cădea frânti sau dacă vom muri. Scopul nostru era altul: de a merge uniti. Mergând împreună, uniti, cu Dumnezeu înainte si cu dreptatea neamului românesc, orice soartă ne-ar fi dăruit, înfrângerea sau moartea, ea va fi binecuvântată si va da roade pentru neamul nostru.2)
Niciodată să
nu faci o faptă de care să-ti fie rusine a doua zi, iar când ai făcut ceva,
asumă-ti răspunderea întreagă.1)
Voiesc prin aceasta să fac tuturor legionarilor educatia în sensul de a sti,
atunci când gresesc sau se abat de la linia legionară să-si recunoască
greselile, să plătească prin pedeapsă. Legionarul va trebui să spună:
"am gresit, dar am plătit. Nu sunt dator nimănui cu nimic."
In al doillea rând, voiesc să iasă din mintea legionarilor, că a-si plăti prin pedeapsă un rău pe care l-au făcut, este ceva rusinos. NU. Este ceva sfânt, pentru că restabilesti: o dreptate pe care tu ai rupt-o, un echilibru pe care l-ai desfiintat.
1) C.Z.
Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
Nu e nimeni
pierdut când primeste o pedeapsă: suntem cu totii pierduti atunci când
închidem ochii la greselile legionarilor pentru că ne sfărmăm linia de
viată legionară, legile noastre, în virtutea cărora trăim ca legionari
în lume.
Pentru ca să se facă această educaatie, n-am trimis în judecată dintre
cei mici si slabi, ci am preferat să trimit pe cei mai buni care prin
atitudinea lor în fata legionarilor să fie adevărati educatori.
Ei nu se vor tângui, nu se vor revolta, nu se vor plânge, ci vor
spune:"Camarazi, am gresit în cutare sau cutare chestiune, căci iată
care este linia, dogma legionară si iată cum aam procedat eu. Acum îmi fac
pedeapsa cu fruntea sus, cu multumire. Plătesc ce am gresit." 3)
De altfel, în lumea legionară pedeapsa nu poate da nastere la supărare.
Pentru că toti suntem supusi greselii. Pedeapsa înseamnă în conceptia
noastră, o obligatie pe care o are omul de onoare de a repara gresala sa.
Odată aceasta ispăsită, omul este liber de povara ei ca si cum nu s-ar fi
întâmplat nimic.
Această pedeapsă în cele mai multe este o muncă. Nu pentru c munca ar avea
un caracter de osândă, cci pentru că dă o posibilitate de a repara, printr-un
bine, răul pe care l-ai făcut.
De aceea, totdeauna, legionarul va primi si va executa cu seninătate o
pedeapsă.
Prin aplicare de pedepse, voi căuta să dezvolt în sfârsit, simtul
responsabilitătii. Curajul de a-si asuma fiecare răspunderea faptelor sale.
Pentru că nimic nu e mai dezgustător decât omul care minte si fuge de
răspundere.2)
Nu urmărim o răzbunare, ci simtim necesitatea de a creea un sentiment de
răspundere în mijlocul acestei natii românesti.
Fiecare va trebui să stie că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate
trăi pe lume o natie dispusă la toate părerile, la toate atitudinile, la
toate schimbările ssi la toate compromisurile.1)
Vom scoate însă, noi legionarii, un alt om, pe care îl vom opune ommmului
las, omului vechi si care va zice: "RĂSPUND".3)
In locul omului
slab si învins, care se apleacă mereu la toate bătăile de vânt, om care
covârseste ca număr, în plitică ca si în celelalte ocupatii, trebuie să
creem neamului acesta un INVINGĂTOR. Neaplecat si neînduplecat.2)
Intr-o omenire înăltată, omul nu numai că poate, dar trebuie să fie
propriul său judecător.
Omul judecător în propria sa cauză, drept si sever cu sine însusi.3)
1)
C.Z. Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
3) C.Z. Codreanu "Circulări si manifeste"
...Să
realizăm ...armonia socială legionară.
...Profesorul universitar nu se vuita cu dispret sau chiorâs, ci cu
ochi de frate la fratele său muncitor.
...Doresc să facem o adevărată scoală de bună purtare, elegantă si
caldă camaraderie legionară, cu înfrătire între toti fii neamului ...3)
Nu uita că orice functiune vei îndeplini, măturător, picolo, chelner,
bucătar, la tejghea, la pivnită, etc., te bucuri de aceeasi dragoste si de
aceeasi onoare. Nici o functie bine îndeplinită nu este inferioară alteia
...3)
Nu se admite separatia între legionarii săraci si cei bogati. Separatia se
face cine face mai multă jertfă pentru Legiune ...3)
...Tabăra
legionară are caracterul de scoală. Fiecare venind în tabără îsi
capătă pecetea de legionar. 3)
...taberele au rostuleducativ de a crea sau începe creerea omului
corect ...
Corect din toate punctele de vedere: în raport cu el, în raport cu lumea din
afară (tinută atitudine, bună credintă, respect, etc.) în raport cu
organizatia, în raport cu camarazii, în raport cu sefii săi, în raport cu
tara sa, în raport cu Dumnezeu.
Există în lume: om siret, om pezvenghi, om secătură, om smecher, om
canalie.
Ardeti în focul cel mai mistuitor amintirea acestor oameni. Un legionar nu
poate fi asa. El trebuie să poarte pecetea: OM CORECT.
...In sufletul tineretului nostru tebuiesc cultivate si întretinute sentimentele crestine de dreptate si echitate socială si setea de muncă creatoare.1)
...Asi dori ca
în mijlocul natiei românesti să se formeze familii - cetăti legionare.
Pentru aceasta voiesc să încurajez căsătoriile legionarilor cu legionare,
având la baza însotirii nu singura apreciere a frumusetilor fizice ci mai
ales ci mai ales pe aceea a strălucitoarelor însusiri sufletesti legionare.
Familiile - cetăti legionare:
1. Vor fi adevărate centre de rezistentă în mijlocul natiunii.
2. Din ele se vor naste eroi pentru neam. 3)
Aceste familii legionare vor fi în mijlocul celorlalti un permanent exemplu
de viată legionară, de renuntaree, de dragoste si camaraderie, de vrednicie
si muncă, de vitejie, de bună cuviintă.3)
In lupta aceasta de mai bine si pentru reînnoirea sufletului românesc, un
puternic, un frumos si mare rol, îl are femeia.
Ea dă pecetea epocii.
Epoca în care femeia îsi uită menirea ei si stă toată ziua în fata
oglinzii pentru caraghioase împopotonări, sau îsi petrece timpul în
dancinguri cu exibitii pline de ademeniri, este o epocă neagră, fără
viată, lipsită de spiritualitate si ticăloasă. Pe de altă parte, ne este
cunoscut, că toate perioadele eroice au avut ca bază de pornire suflete mari
de femei. Fortele misterioase ale cerului care intervin si diriguiesc viata
noastră pământeană, nu-si găsesc o punte de trecere mai plăcută decât
sufletul sensibil, delicat si vibrant al femeii.
Femeia este creatoare de viată. Ea transmite celor următori, prin sânul ei,
prin fiinta ei întreagă, toate dorurile, gândurile si năzuintele care i-au
zbuciumat sufletul.
Un popor al cărui femei pricep apelul patriei si răspund chemării ei, nu
poate avea decât copii viteji, gata oricând să-i înalte faima si să-i
ridice demnitatea. Aceasta este mama. Astăzi ne găsim într-o perioadă de
prefacere, de luptă. Din această bătălie de onoare, femeia timpurilor
noastre nu poate lipsi. Vrem pe femeia vârstei noastre luptătoare: o vrem
camaradă. O cere timpul.
Nu manechin fardat, nu zbătându-se steril pentru drepturi, nu cu costumul
Evei, lăcuind ceasuri întregi kilometrice si mâncând lămâie pentru
siluetă; ssi nu piatră de moară pe sufletul luptătorilor, ci ea însăsi
războinică, înfruntând piedici de tot felul, propovăduind credinta cea
nouă, suferind pentru idealul zilelor de azi, contribuind la
strălucirea lui.2)
Legionarul este omul care îsi trăieste viata către înlăuntrul său, în opozitie cu "civilizatii" predicatori ai materialismului istoric, care trăiesc către afară.4)
In sensul
conceptului spenglerian, se poate vorbi de un finalism legionar. In ochii
legionarului totul se miscă spre un scop. El nu trăieste decât cu această
conditie. Pentru el, a trăi este a lupta, a învinge, a impune, vointa sa
puternică are tendintă verticală.
Directia activitătii sale este spre îndepărtat si viitor.
A ggăsi sufletul care sttă închis în materie pentru a-l elibera, dându-i
această formă de viată nepieritoare, aceasta este morala legionară.
Nu o negare a intelectualitătii, ci o potentare a ei, în sensul virilitătii
sale. O integrare a intelectualismului în lumea românească, este vointa
legionarului. Scoaterea intelectualului din situatia pe care si-a creat-o, de
a se contempla într-o continuă auto-admiratie, si asezarea lui printre
valorile permanente si creatoare ale natiei. Nu problema "în sine",
ci problemele date de structuralul românesc să-l preocupe pe acest mandarin
stipendiat de oficialitate, steril si surd până acum la chemarea natiei
sale.4)
4) Vasile Marin
"Crez de generatie"
Apel la unire către "TINERIMEA ROMÂNĂ"
...Noi copiii
acestei tări, care mâine vom cădea cei dintâi pe câmpurile de bătaie si
ccaare ne vom înfrăti cu drag la umbra aceleiasi cruci albe, lângă hotarul
atacat de dusmani, acum, când glasul Patriei ne cheamă, să ne întindem
mâinile frăteste unul către altul si în fata începutului de subminare a
tării, să proclamăm într-un singur suflet: UNIREA întregii tinerimi
române.
Ne revine sarcina de a paraliza aactiunea aventurierilor plătiti ai
bolsevismului. De a-i soma să se oprească si să se retragă. Poporul român
gellos de libertatea lui, nu mai poate tolera actiunea criminală de
dezagregare socială si dărâmare a Patriei.
Tu, tinerime a României Mari, înaltă-te în ceasul acesta si toarnă zin de
neînvins în jurul Regelui, în jurul Bisericii tale crestine, în jurul
Armatei si Mosiei străbune.
Sus inimile si înainte!11)
Corneliu Zelea Codreanu
Bolsevismul se află în război permanent cu adevărul si întregul lui sistem e construit ca să-l prigonească si să-l extermmine. El nu se luptă propriu-zis cu entitatea politico-socială a oamenilor, ci cu adevărul care sălăsluieste în sufletul lor. De aceea, statul bolsevic nu se multumeste să constate din parte supusillor lui un impecabil conformism cetătenesc: el vrea să controleze si să pună sttăpânire pe forul lor interior. Cetătenii model ai statului sovietic sunt indivizi disociati de lumea lor lăuntrică, incapabili să mai gândească cu mijloacele llor proprii sau să-si afirme aspiratiile lor persoanale, oameni cu functiile sufletesti standardizate si perfect controlate din afară.12)
Nationalismul:
Nu admitem nimănui să caute să ridice pe pământul românesc alt
steg decât al istoriei noastre nationale...2)
Individul în cadrul si în slujba neamului său.
Neamul în în cadrul si în slujba lui Dumnezeu si a legilor Dumnezeirii.
Cine va întelege aceste lucruri, va învinge, chiar de va fi si singur. Cine
nu va întelege, va cădea învins.2)
Vom lupta împreună pentru neamul nostru întreg din Pind si până dincolo
de Nistru...
Numai o natie românească puternică si stăpână va putea rezolva toate
problemele românesti de pretutindeni. Atunci, acesti români răzleti în
llumea largă, vor fi adusi în tară. Căcci este nevoie de sângele lor, al
tuturor aici, unde românimea se luptă cu moartea.2)
2)
C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
11) Ion Banea "Căpitanul"
12) Horia Sima "Menirea Nationalismului"
Nationalismul
românilor nu este simplu produs, mai mult sau mai putin durabil, al unei
activităti filosofice a gânditorilor,al unei propagande abile a
publicistilor, sau al unei dirijări ideologice infiltrate în mase de către
conducătorii politici. El este, în rândul întâi, o supremă întelepciune
câstigată prin experienta de veacuri a vietii noastre românesti, scump
plătită cu suferintele noastre proprii, veac de veac, întelepciune
coborâtă până în subconstient, infiltrată până în instinct. El
Izvorăste din experientă, din cunoasterea inductivă prin care am verificat
an de an, secole de-a rândul, existenta acestei realităti ireductibile a
frângerii omenirii în natiuni etnice concurente si rivale, gata de a abuza
oricând de un vecin, care e slab, fie prin însusirile rasei, fie prin
situatiunile grele, în care a fost pus de împrejurările istorice.
Nationalismul nostru este o datină, o atitudine sufletească traditională (mai
veche chiar decât existenta termenului "nationalism"). El e ceva
care este al nostru asa cum ale noastre sunt cojocul si opinca, fluierul si
iia înflorită, doina si privirea blândă, dar vesnic prudentă a plugarului
si ciobanului.5)
Nationalismul românesc se dovedeste astfel a fi o atitudine înrădăcinată
adânc în tot trecutul nostru istoric, chiagul vietii noastre care străbate
până în cele mai tainice tresăriri ale procesului nostru vital.
Nationalismul nostru este un urias înfipt cu tălpi late si de neclintit în
pământul nostru românesc, piept de granit, ochi de otel, care impun
neândurata vointă de dăinuire si de apărare oricât de furioase ar fi
valurile adversitătilor de orice fel.5)
Nationalismul nostru are un continut social. Nu împarte pe profitori în
români si neromâni. Nu-i tolerează pe cei dintâi ca si pe cei de-al doilea.
Uneori este chiar mai de temut adversar al celor dintâi, care subjugati
intereselor lor si deservind interesele Patriei, comit un act de înaltă
trădare.
Armata natională este ca un ordin religios. Nationalismul nostru va desfiinta
politica interesului personal. Termenul de "a ajunge", va dispărea.
Nimeni nu ajunge, ci toti se jertfesc. Jertfă când comanzi, jertfă când te
supui. Dezvoltarea virtutilor cardinale în om, acesta e rostul si fiinta
nationalismului nostru.4)
Revenirea la virtutile noastre strămosesti care au fost înăbusite, au fost
date la o parte de către o anumită formă de viată, care nu ne era proprie.
Atunci nationalismul capătă un aspect de spiritualitate pură care îl
ridică dincolo de lutul care îl poartă pe el. Noi nu plecăm de la
postulatul marxist: pâine si pâine si pâine, acest mod de a băga în
mintea unui om ceva care să-l asmută, să-i atâte ura. Noi îl ridicăm,
fără să ignorăm pâinea, îl ridicăm la înăltimea unde un om trebuie
să fie situat.4)
5)
Ionel Mota "Cranii de Lemn"
4) Vasile Marin "Crez de Generatie"
Cu "nationalismul" începe perioada de interiorizare a neamurilor, de structure a lor în adâncime. "Nationalul exprimă faza de circumscriere geografică a natiunilor, de fixare a suveranitătii lor pe o bucată de pământ. Sensul lui de manifestare este extensiv. Posibilitătile lui de dezvoltare se întind pe orizontală. "Nationalismul transfigurează "nationalul", îi descoperă virtualitătile creatoare si îi întoarce axa de trăire pe verticală."Nationalul " reprezintă mobilizarea teritorială a unui popor; "nationalismul" pleacă de la această achizitie pentru a întreprinde mobilizarea lui spirituală.
Nationalismul este o revolutie spirituală. El exprimă momentul în care începe procesul cunoasterii de sine al neamului. Neamul nu e preocupat atât de mult de probleme materiale, cât mai ales să-si valorifice potentialul de cretie. Cu alte cuvinte, energia lui ofensivă îsi strămută câmpul principal de activitate de pe planul istoriei pe planul culturii. Pionierii acestei viziuni luminoase a nationalismului nu pot fi produsul unei educatii uniforme. Pentru realizarea ei trebuie să se facă apel la spiritul de finete, la varietatea de mijloace si la resursele inepuizabile ale persoanei umane. Numai indivizii obisnuiti să se orienteze cu usurintă în peisajul lor sufletesc, vor fi capabili să descopere si vasta panoramă a neamului. Nationalismul reclamă o natiune de personalităti, o organizare în adâncime a maselor populare. Nu tipul de luptător unificat poate să asigure viitorul unui neam, ci individul emancipat sufleteste, acela care, punând la contributie si experienta altora, îsi urmează drumul său propriu în explorarea adevărului.12)
Nationalismul este
însusirea prin care un popor determinat se angajează printr-o anumită fire,
printr-o anumită expresiune în raport cu celelalte. Este un element de
identificare. Modul de reprezentare al unei natiuni este propriu acelei
natiuni.
De aceea, nationalismul nu este planetar, nu este universal. Da, când spunem
dragostea de natiune, este ceva general întregii alcătuiri care înseamnă
la un moment dat omenirea. Nationalismul înseamnă a iubi pământul, a trăi
în formele pe care le dă existentei tale firea ta. Aceste date sunt elemente
care pot defini orice fel de nationalism. Dar nationalismul ca atare nu poate
să se manifeste decât în cadrul unei natiuni si aici intervine specificul
unei natiuni. Nationalismul este o armă de luptă, de înlăturare, această
armă nu se întrebuintează împotriva altor popoare cu scop de acaparare, de
cucerire; este o armă de luptă firească, care leagă pământul cu cerul, a
unei singure natiuni.. Intre natiuni nu există aceste bariere pe care le
ridică fondul national cu expresiunea lui pură, care apartine numai unei
natiuni.
Acesta este nationalismul.4)
12) Horia
Sima "Menirea Nationalismului"
3) Vasile Marin "Crez de Generatie"
Cine vrea să lupte
pentru dreptate si pentru cinste în tară, cine vrea să muncească pentru
patria lui, cine vrea să facă jertfă alături de noi, să vină cu noi.
In această luptă purtati-vă cu omenie, cu întelepciune. Ocoliti orice
conflict.3)
Arta si lupta se exclud? Viata omenească să fie oare sortită a se manifsta pe felii, pe compartimente ermetice fără nici un contact organic între ele? Si mai ales atunci când o luptă nu se reduce la o mare si finală ciocnire de arme, cu toate fazele ei pregătitoare, ci are un câmp de actiune mult mai vast; când ea e în rândul întâi o luptă spirituală pentru crearea unui nou suflet românesc pentru pentru a forma sufletele după un alt tipar decât cel de astăzi, înviind eroismul, avântul spre jertfă, dragostea de luptă pentru binele tuturor, oare chiar si atunci îi rămâne interzisă artei participarea la această operă de creatiune a unor noi valori sufletesti?
...De vor intra
trupele rusesti pe la noi si vor iesi învingătoare în numele diavolului,
cine poate să creadă unde mintea care să sustină că ele vor pleca de la
noi, înainte de a ne sataniza, adică bolseviza?
Consecintele? Inutil de a le discuta.3)
Tara întregă
trebuie să se cutremure, să se înalte si să înfrunte pe cei ce îi
pregătesc moartea.
Toti cei ce se găsesc astăzi pe linia destinului si a istoriei nationale, au
datoria să ceară si să impună scoaterea politicii românesti inerne si
externe de sub influenta si comanda masoneriei, comunismului si iudaismului.
Este singura măsură salvatoare, pentru viitorul neamului acesta.3)
Avem cu totii la
dispozitie cea mai formidabilă dinamită, cel mai rezistibil instrument de
luptă, mai puternic decât tancurile si mitralierele: este propria noastră
cenusă!...
Coborâti în adâncul vostru sufletesc si întrebati-vă dacă vă
multtumeste sau nu o simplă recitare de idealuri menite a fi vesnic în
frunte. Iar dacă veti simti că demnitatea voastră de om si de Român nu mai
îngăduie rusinea tuturor resemnarilor, atunci împăcati-vă (pe încetul si
definitiv, iar nu numai în clipa unui entuziasm trecător) cu gândul că
viata voastră personală cade cu totul pe al doilea plan si treceti dincoace,
pe marele drum dureros al jertfei pentru binele altora, pentru binele neamului,
pentru slujirea lui Dumnezeu...5)
3)
C.Z. Codreanu "Circulări si manifeste"
5) I. Mota "Cranii de Lemn"
Istoria care a fost
sorocită neamului nostru este încărcată de atâtea vremuri viforoase, iar
sufletul românesc este brăzdat de atâtea răni si zbârcit de atâtea
încercări, încât s-a obisnuit să primească în adâncul lui orice nouă
amărăciune cu o atavică resemnare.
Din vremuri de demult, sub puhoiul străin, sub împilările unei stăpâniri
venetice, românul a încovoiat spinarea si si-a înghitit durerea.13)
Românul de azi are o fobiie, o repulsiune bolnăvicioasă fată de orice
opunere sau ciocnire mai violentă cu adversitătile vietii.
Această teamă de izbire, această alunecare spre facilitate, împing traiul
românesc de acum pe căile de minimă rezistentă, pe căile piezise si
întortocheate care ocolesc obstacole, căile linguselilor, ale miseliilor din
umbră, ale tranzactiei, ale compromisurilor sufletesti, ale târguielilor de
constiintă si ne târăste spre atitudinile de "sărut mâna" si de
lichelism.13)
In piepturile românesti tăciunele revoltei mocneste sub straturi groase de
cenusă si zgură.
Rareori se mai aprinde câte o flacără si aceea, luati seama, este o
flacără de ură.13)
Trebuie să sfârsim odată cu traditia asiatică care cere răbdare de vite
si spinări încovoiate sub biciul stăpânirii.
Vrem să înlăturăm din amintirea sufletului românesc imaginile care îl
micsorează, imaginile debiliante si deprimante de încălcare, de strivire,
de împilări ale norodului românesc, imaginile ispravnicilor neomenosi,
imaginile gloatelor pustiitoare turcesti si căzăcesti.
Să sfârsim odată cu resemnarea învinsului.
De vrem să fim învingători, să ne învingem întâi firea noastră de
astăzi atât de greu apăsată de seculare amintiri de robie si de servilism.
Prima noastră iznândă va fi să desteptăm din amorteală natia
românească.
Prin exercitii spirituale severe si flagelând toropeala sufletului românesc,
facem o operă de grădinărire, de plivire, de curătire a înrâuririlor
care opresc o crestere optimă a făpturii de om românesc.13)
Avem deci să ne desprindem de moravurile si de influentele turcesti, rusesti,
grecesti, unguresti, frantuzesti, de obiceiurile de gândire si de simtire ale
străinilor.
Să ne cioplim un eu al nostru românesc după visul unui legionar si după
modelurile ce le găsim dincolo de istoria ultimilor trei sute de ani ai
Neamului românesc.13)
Să nu credeti însă că firea românului este molatecă si flescăită, prin
predestinatie.
Plăiesii voinici si încruntati ai lui Stefan cel Mare, cred că ar privi cu
dispret pe urmasii lor de astăzi, abrutizati de alcool, de înselăciuni, de
boli trupesti si sufletesti.13)
Legionari, vindecati prin vointa voastră debilitatea, toropeala si somnul
sufletesc; vindecati bolnăviciosul complex de flexibilităti ale naturii
românesti; rezistati furtunii, înfigeti în voi o bară de otel care să
înfrângă orice vointă de a o îndoi.
Fiti fericiti si împăcati chiar dacă trupurile voastre vor fi sfârtecate
în bucăti. Vor rămâne săpate în glia tării pătimirea voastră si
revoltătoarea răstignire a atâtor vieti însetate de vis legionar.
13) A. Cantacuzino
"Opere Complete"
Am fost întrebat
dacă activitatea noastră de până acum se află pe linia Bisercii Crestine.
Răspund: facem o mare deosebire între linia pe care mergem noi si linia
Bisericii Crestine.
Linia Bisericii este cu mii de metri deasupra noastră. Ea atinge perfectia si
sublimul. Nu putem coborâ această linie pentru a explica faptele noastre.
Noi, prin actiunea noastră, prin toate faptele si gândurile noastre, tindem
către această linie, ne ridicăm spre ea, atât cât ne permite greutatea
păcatelor cărnii si condamnarea la care am fost sortiti prin păcatul
originar.Rămâne de văzut cât am putut prin sfortările noastre
pământesti, a ne înălta către această linie.2)
Oamenii au o singură
posibilitate de contact cu Dumnezeu: RUGĂCIUNEA ...
...Neamul nostru, plin de păcate, trăieste în baza rugăciunilor necurmate
ale maicilor retrase de lume si ale ccălugărilor din toate mânăstirile si
schiturile tării.
...Rugati-vă necontenit, pentru că în momentul în care mânăstirile si
bisericile nu se vor mai ruga, tara aceasta se va prăbusi. Rugati-vă si
pentru noi care suntem plini de păcate si pentru biruinta armatei noastre
legionare-crestine.3)-1)
Legiunea apără altarele Bisericii pe care dusmanii vor să ni le dărâme.1)
Să nu se uite că noi, poporul român, stăm aici, pe acest pământ prin voia lui Dumnezeu si binecuvântarea Bisericii Crestine. In jurul altarelor bisericilor s-a aflat adunată de mii de ani în vremuri de bejenie si restriste, întrega suflare românească de pe acest pământ, cu femei, copii si bătrâni, cu constiinta perfectă a ultimului refugiu posibil. Si astăzi stăm gata să ne adunăm - poporul român - în jurul altarelor ca-n vremuri de mari primejdii, pentru ca îngenunchiati să căpătăm binecuvântarea lui Dumnezeu.1)
Ortodoxismul, care a
luat sub aripa lui de closcă si puiul orfan al natiunii române, prin esenta
lui însăsi legat si întemeiat pe o anumită idee de universalitatea
spirituală, era impropriu creării unui stat. Dar era în măsură, precum a
si dovedit-o, să păstreze fiinta unei natiuni si a păstrat-o temeinic,
după cum se poate verifica istoric, elementele nationala si ortodoxa
împletindu-se în mod egal întru crearea fenomenului românesc.4)
1)
C.Z. Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
3) C.Z. Codreanu "Circulări si Manifeste"
4) Vasile Marin "Crez de Generatie"
Rugăciunea, ca armă
de educatie si luptă, în câmpul politic, a fost cu totul necunoscută în
vremea noastră. Avem stiri precise că strămosii nostri daci credeau infinit
în Zamolxe si iubeau moartea; o doreu ca pe o înaltă eliberare din
cătusele pământului. Si mai stim precis că toată viata lor era si se
împlinea ca fapt de credintă, afirmându-se prin luptă, practicând
tăcerea si adorând moartea prin luptă, practicând tăcerea si adorând
moartea prin luptă, apărând neamul si tara.
Tot asa, ne-a rămas ca mare pildă de credintă în Hristos, domnia si
formidabilele lupte ale lui Stefan cel Mare, domn al Moldovei si sfântă
icoană a neamului românesc întreg, de totdeauna.Ne-au atestat cronicarii
că Domnul Stefan poruncea întreg natului moldovean să tină post si
rugăciuni, cu luni de zile înaintea marilor bătălii cu turcii, iar după
războaie îi multumea lui Dumnezeu prin ridicări si ctioria de mânăstiri
si biserici.
...Credinta strămosului nostru Stefan cel Mare a fost pentru Corneliu
Codreanu izvor si icoană de permanentă inspiratie si rugăciune.
Trezit de tânăr copil la puterea miraculoasă a interiorizării si
rugăciunii, pretuind clar superioritatea numerică, de echipament si educatie
a dusmanilllor si asupritorilor neamului românesc, împotriva căruia se
ridica, hotărât să lupte pe viată si pe moarte. Căpitanul a făcut apel
la rugăciune, la trăirea crestină prin asceză si meditatie, la scoborârea
adevărului cristic în viata de toate zilele. In munca oamenilor, în
politică. Practicând mereu tăcerea si singurătatea, exercitând renuntarea
la bucuriile pământesti si moartea de lume, el a ajuns la gândirea cu inima
si la rugăciunea perpetuă....
Căpitanul a stiut de
puterea misterioasă a rugăciunii. A stiut să se roage. A practicat cu
smerenie, cu ardoare, cu severă disciplină, rugăciunea. Se scula dimineata,
înainte de răsăritul soarelui si se retrrăgeea pentru meditatie si cititul
rugăciunilor. Se ruga. Indelung, intens. Se ruga nu numai pentru sine ca
ssuflet de om, ci si pentru miscare, pentru neam. In vederile sale, individul
nu are dreptul de a actiona dacă ceea ce face si plănuieste el, nu este bun
si pentru societate, pentru neam. Si mai mult, actiunile acestea trebuie să
placă lui Dumnezeu.
Pentru a întelege nevoile si chemările neamului, ca si pentru a cunoaste si
descifra voia lui Dumnezeu, avem nevoie de rugăciune....
Căpitanul se ruga. Si ne-a învătat si pe noi să ne rugăm. Să devenim
oameni noi prin interiorizarea, prin practicarea tăcerii, prin rugăciune. In
felul lui, de a lega tot ce credea si făptuia, de voia lui Ddumnezeu,
politica, grija de cetatea românească, a devenit ca-n vremea lui Stefan cel
Mare, o comuniune a neamului cu cerul, cu mortii, cu ierarhiile si tronurile
lumii de dincolo.
Fără această temelie de rugăciune în miscarea lui, profundele minuni de
schimbare a oamenilor, de mobilizare a celor mai buni, de desfundare a
virtutilor noastre strămosesti, nu ar fi fost posibile.
Marile biruinte pe care le-a reputat, pot fi explicate numai ca fruct al
rugăciunii curate, asidue, plină de ardoare. Fără rugăciune, Legiunea
Arhanghelul Mihail n-ar fi devenit scoală spirituală...
Căpitanul a fost conducător spiritual. Si arma lui de afirmare si luptă a
fost rugăciunea. Se ruga deseori intens. Din rugăciune îsi trăgea
inspiratia si forta. Spre sfârsitul vietii cred că stia de rugăciunea
perpetuă, fără încetare. Tot ce gândea si făptuia era rugăciune,
dialog cu Dumnezeu. Stia de marea putere a postului negru, a abstinentei.
Era ascet. Se ruga cu inima....
Vasile Posteucă "Desgroparea Căpitanului"
Iată ce ne spune mai
departe poetul V. Posteucă: Stiam de rugăciune, de nevoia de a vorbi cu
Dumnezeu, de a plânge în fata lui si a-i cere ajutor, încă de mic copil.
Dar, în vremea studentiei, în vremea când l-am văzut pentru prima oară pe
Căpitan, nu m-as fi gândit la aplicarea rugăciunii în întreprinderile de
pe planul social si politic...
...personal mi-a fost dat să-l cunosc pe Căpitan, în 1933, Aprilie, în
casa lui Vasile Iasinschi...
Venisem cu o camionetă, un grup de studenti de la Cernăuti, între care
Filon Lauric si George Macrin. Inainte de adunare, am fost oaspeti în casa
mare ca un palat a domnului Iasinschi. Asteptând să se coboare Căpitanul,
din camera lui de sus, nu stiu pentru ce motiv, am urcat scările si prin usa
întredeschisă l-am văzut în genunchi, rugându-se. Nu m-a observat, nu m-a
auzit. Era adânc în rugăciune. Faptul acesta m-a socat. A trecut prin
mintea si inima mea ca un fulger, despicând cerul în două. Noi, jos,
cântam râdeam, povesteam năzdrăvănii din viata studentească de la
Cernăuti. Ne lăudam. Căutaam să ne impunem, cu toată puterea elanului
nostru tineresc. Măsuram încă lumea si viata cu prăjina pasiunilor, cu
cotul intereselor imediate. El se ruga. Stătea într-o bătălie. Angaja
destinul unui neam întreg. Avea nevoie de ajutorul direct al lui Dumnezeu...
Faptul m-a cutremurat. M-a întors pe dos. M-am coborât la parter, între
ceilalti camarazi, dar nu am vorbit. S-a lăsat peste sufletul meu o grea si
mult grăitoare tăcere. Căpitanul aducea un element nou în luptă. Nu numai
curajul si fermitatea convingerilor, nu numai oratoria iscusită si suportul
tineretii noastre nevinovate. Ci o armă nouă. O formidabilă dinamită: RUGĂCIUNEA.
...El a aplicat
postul si rugăciunea în viata noastră politică si spirituală, pentru a
opri răul si coruptia si a creste o generatie de oameni noi, capabili de
muncă si credintă, de eroism si martiriu.
Războaiele se
câstigă de aceia care stiu să atragă din văzduh, din ceruri, fortele
misterioase ale lumii nevăzute si să-si asigure concursul acestor forte.
Fortele acestea misterioase sunt sufletele mortilor, sufletele strămosilor
nostri, care au fost si ei odată legati de glia, de brazdele noastre, care au
murit pentru apărarea acestui pământ si care sunt si azi legate de el prin
amintirea traiului lor de aici si prin noi, copiii, nepotii si strănepotii
lor. Dar mai presus de sufletele mortilor stă Dumnezeu...
Cum se poate asigura concursul acestor forte?
1. Prin dreptatea si moralitatea actiunii tale
2. Prin apelul fervent, insistent la ele.1)
Multimile au
câteodată contactul cu sufletul neamului. Un minut de viziune. Multimile
văd neamul, cu mortii, cu tot trecutul lui. Ii simt toate clipele de mărire,
ca si acelea ale înfrângerii. Simt cum clocoteste viitorul. Contactul acesta
cu neamul întreg e plin de înfrigurare, de cutremur. Atunci multimile plâng.
Aceasta va fi fiind mistica natională, pe care unii o critică, pentru că nu
stiu ce este si pe care altii nu o pot defini pentru că nu o pot trăi.
Dacă mistica crestină cu finalul ei extazul, este contactul omului cu
Dumnezeu, printr-un "salt din natura umană în natura divină" (Crainic),
mistica natională nu este altceva decât contactul omului sau al multimilor
cu sufletul neamului lor, printr-un salt pe care acestea îl fac, din lumea
preocupărilor personale, în lumea eternă a neamului. Nu cu mintea, căci
aceasta o face orice istoric, ci trăind cu sufletul lor.2)
Miscarea natională ... este o formă nouă de conducere a statelor.
Nemaiîntâlnită până acum ..., ea are la bază acea stare de înaltă
constiintă natională, care mai devreme sau mai târziu, se întinde până
la periferiile organismului national.
Este o stare de lumină interioară. Aceea ce odinioară era zăcământ
instinctiv al neamului, în aceste momente se reflectează în constiinte
creând o stare de unanimă iluminatie, întâlnită numai în marile
experiente religioase. Această stare de drept s-ar putea numi: o stare de
ecumenicitate natională.
Un popor în întregimea lui ajunge la constiinta de sine, la constiinta
rostului său si a destinului său în lume. In istorie n'am întâlnit la
popoare decât sclipiri de o secundă. Din acest punct de vedere, azi ne
găsim în fata unor fenomene nationale permanente.2)
1) C.Z.
Codrenu "Cărticica Sefului de Cuib"
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
Prin mistica natională se creează un om desfăcut de abjectul materialism al epocii, se desghiocează omul de aderentele epocii actuale, si se face scoala permanentelor eroice. El formează omul virtutilor cardinale: erou, preot ascet, corectitudine ostas. Nationalismul concepe societatea ca pe o mare armată, cu o ierarhie spirituală si o conducere adecvată. Nationalismul este un ostas în slujba unei credinte. Actiunile lui sunt subordonate interesului patriei. El se comportă ca si cum ar face-o într-un război pe care îl poartă natiunea lui. Esentialul este spiritul de jertfă.4)
In sate, când cântam sau vorbeam oamenilor, simteam că pătrund în acele adâncuri sufletteesti nedefinite, acolo unde politicienii cu programele lor de împrumut nu putuseră să pogoare. Aici, în aceste rânduri, am înfipt rădăcinile Miscării Legionare. Ele nu vor mai putea fi scoase de nimeni.2)
Ingemănati cu
eternitatea, mortii nostri din lumea de dincolo, ne ocrotesc si ne îndreptă
pasii. Ei au realizat acolo, în câmpiile Domnului, o altă Legiune, si ca si
pe vremuri, când erau fiinte muritoare, sunt camarazi. Camarazi de luptă,
camarazi în viată, camarazi în moarte. Stau cot la cot, umăr la umăr
studeenttul Sterie Ciumetti, muncitorul Nită Constantin, tăranul Bălăianu
Nicolae.
Mormintele lor sunt pretutindeni; ele alcătuiesc punctele punctele cardinale
pentru geografia spiritualitătii românesti. La căpătâiul lor, sub umbra
crucii strămosesti, vin zilnic pelerinii legionari ca să reînoiască
legământul de jertfă si să se împrospăteze cu forte noi de viată.4)
Convietuirea aceasta
intimă cu moartea, această plăcere a dăruirii în moarte, sorbită cu
nesat, sculptează, în chip de o domnitoare luciditate, toată figura morală
a generatiei noastre legionare.
Cu aceată atitudine rezolvăm totodată si cauza libertătii si cauza
demnitătii omului.
O elită cârmuitoare, chiar dacă s'ar sminti si s'ar îndiavoli peste noapte,
încă nu poate înjosi si robi o natie alcătiută din oameni cu un asemenea
stil de trăire.
Nu veti întâlni tineret mai liber ca acesta, mai demn si mai aspru, care în
sârguinta misiunii sale nu poate fi încătusat nici de prosperitatea
materială si nici măcar de fericire.
Această simtire de zei este o creatie legionară.
Nationalismul legionar a creat deci virtuti universale care vor încălzi
inima si hotărî faptele mai multor generatii de oameni.
Insemnătatea prozelitică a credintei legionare va înfige pe orizonturile
lumii renumele României.
Iată încă o fortă a ecumenicitătii la român.13)
2)
C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
4) Vasile Marin "Crez de Generatie"
13) A. Cantacuzino "Opere complete"
Pentru noi legionarii,
iubirea aproapelui, dragostea de natie, înfrumusetarea si maximalizarea
sufletului, însănătosirea si întărirea fizică, o bună selectionare
sufletească si trupească, sunt cerinte imperative.
Vrem un om românesc bine diferentiat, făcut din sevă si din cenusă, sau
pulbere românească, un om crescut sub îngăduinta cerului nostru, în
lumina si în căldura soarelui românesc, un om cu făptura si simturile
născute si hrănite în cântarea naturii si pământului strămosesc.
Vom creste si ne vom dezvolta în limmitele si potrivit acestei imagini
dinadins zămislită de Dumnezeu pentru noi, vom purta flori si vom da fructe
românesti si rău va fi de ne vom încumeta să fim altceva decât
înfăptuirile vii ale unui gând Dumnezeesc.
Bine-înteles că această crestere poate fi strâmbată, deviată, această
înmugurire poate fi viciată pe pământ, roadele pot fi chircite si
otrăvite prin fapta noastră.
Dar aceasta nu înseamnă, că nu există în viziunea celui de Sus modelul
divin al neamului român crescând, înverzind, si purtând minunate roade
românesti.
Indeletnicirea si grija superioară a crestinului legionar este de a-si servi
neamul; de a mângâia si vindeca rănile si durerile românilor, de a
împărti frăteste împreună munca datorată de toti, de a păstra pentru
fiecare român, după merit, binefacerile si comorile românesti, de a duce
împreună, fără iertare, fără bunătate si fără blândete, bătălia
împotriva tuturor acelora care dusmănesc românismul, destinul nostru,
sănătatea, desteptarea siaptitudinile la glorie ale Natiei noastre.
Astfel, laolaltă, să pedepsim răul si să-l împutinăm, să închinăm
silintele noastre unite spre înăltarea natiei în luminisul de glorie ce îi
este hărăzit; tot împreună să iesim din păcat si din nedreptate
îndreptându-ne spre mântuire.
Elementul moral crestin, spiritualitatea interioară eroică si ascetică sunt
operele fundamentale ale operei legionare.
'Cultivăm deci această sământă crestină sădită pe brazda sufletească
legionară, iar prin educatie si deprindere, înlesnim cresterea acestui
minunat spic crestin si veghem asupra roadelor spiritului creestin produse din
seva legionară.
Noi credem în superioritatea legii morale.
Suntem convinsi că, mai puternică ca orice tiranie, este cenusa omenească
strigând răzbunare pentru o moarte nedreaptă.
Noi credem că morala unui stat si a unei natiuni trebuie să se supună, să
fie subordonată constrângerilor onoarei si să accepte marginile determinate
de respectul ce se datorează demnitătii celorlalte natiuni.
Credem că e o singură fortă care, cu timpul, e mai puternică ca toate,
este forta tăcută a lacrimilor ce au curs pe nedrept. Este forta oamenilor
care stiu să sufere cu noblete si este forta cutremurătoare a blestemului
lor.13)
13)
A.Cantacuzino "Opere Complete"
...Tinerimea română,
prin tot ce are mai nobil si mai viteaz, stă de veghe în jurul tronului, al
Bisericii, mosiei si familiei...
Dar mai este o tinerime:
O tinerime care se uită la cer. Care stie să pună mâna sănătos si pe
carte si pe plug si pe armă si la tejghea.
Care stie să respecte ce este sfânt în tara aceasta si să-si pună pieptul
zid pentru apărarea ei.
Care stie să întindă o mână loială prietenului, si să lovească pe
dusman si să scuipe în ochi pe imbecili si pe perversi.
Aceasta este scoala Legiunii si a Gărzii de Fier.
(Din manifestul adresat absolventilor de liceu cu prilejul organizării
marsului din Basarabia în iulie 1930)
Dumnezeu vrea să
pună tineretului celui nou în fată, toate durerile posibile spre a se
învrednici de mântuirea natiei românesti. După cum le-a pus pe umeri
însusi Fiului Său, spre mântuirea lumii...
...Păsiti cu inima strânsă de durere pe sub furcile umilintei pe care, spre
a vă dezonora, vi le-au întins acesti dusmani, nu printi ai vostri.3)
Această nebănuită de nimeni manifestare colectivă a tineretii românesti,
a fost o izbucnire vulcanică pornită din adâncurile natiei...
...Pentru a o mia oară, rasa aceasta, a pământului, amenintă de atâtea ori în decursul veacurilor, îsi aruncă tineretul în fata primejdiei, spre a-si salva fiinta...2)
Misiunea acestei
lupte este încredintată tineretului român, care dacă vrea să răspundă
acestei misiuni istorice, dacăvrea să mai trăiască, dacă vrea să mai
aibă tară, trebuie să se pregătească si să-si adune toate puterile
pentru a duce lupta si a birui ...2)
Sunt chemări, sunt îndemnuri, sunt porunci mute pe care numai tineretul le
aude si le întelege, pentru că numai lui i se adresează. Fiecare generatie
cu misiunea ei în lume.2)
Un tânăr, mai mult ca oricine, are privilegiul de a-si putea fixa o
atitudine politică eroică si nobilă, deoarece la el învelissurile acelea
de suprafată - orgoliul, egoismul, scepticismul, lipsa de ideal- sunt adesea
absente sau apoi foarte volatile si permeabile, astfel încât nu izbutesc să
închidă ermetic profunzimile sufletesti de eroism, de abnegatie, de dragoste
si ideal. La cel mai în vârstă, învelissurile acestea de suprafată adesea
se tăbăcesc, cresc în adâncime si nu numai că izolează cu totul
sâmburele sufletesc al puritătii de simtire, al eroicului, al spiritualului,
dar îl pietrifică, îl usucă, transformând pe omul sufleteste viu într-o
iască vestedă si uscată până în inimă. De aceea, nădejdea înoirilor
si înăltărilor se îndreptă în rândul întâi spre tineret, spre
energiile proaspete si capabile de transformare eroică.5)
2)
C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
3) C.Z. Codrennu "Circulări si Manifeste"
5) Ionel Mota "Cranii de Lemn"
Nu să ajungi
puternic te pregăteste, ci drept. Nu pentru binele tău să lupti si să
muncesti, ci pentru binele si salvarea neamului tău. Nu singuratic, închis
în turnul egoismului tău, ci înmănunchiat cu cei de-o seamă cu tine în
slujba neamului soldat viteaz în serviciul comandat al cauzei nationale.
Se dă astăzi o luptă pe viată si pe moarte între lumea veche si legiunile
tinere ale luminii. De o parte cei care si-au uitat originile, si-au renegat
credintele, si-au trădat încrederea pusă în ei, beneficiarii vietii
materiale, de cealaltă parte oastea fără nume a tineretului, legiunile
verzi ale încrederii în virtutile neamului, vitejii care pregătesc o viată
nouă în tară nouă, cu pretul libertătii si de multe ori al vietii lor.
Păseste hotărât si goneste de la tine toată ispita si toate puterile
răului. Sfarmă cu pumn viguros plasa minciunii, alungă pofta de viată
ieftină, ocoleste mirajul si artificialitatea vietii de stradă. Munceste si
crede. Aminteste-ti că esti venit aici să te îndrepti nu să te pierzi. In
tine si în camarazii tăi se află sământa zilei de mâine. Făceti-o să
rodească prin munca aprigă, prin jertfa si prin lepădarea de sine.
Neîncetat, îndârjit, cu puteri reînoite, în slujba aceleiasi idei: NEAMUL.4)
Onoare studentimii,
care pentru credinta ei, înfruntând atâtea lovituri, a dat exemplu de
vointă colectivă nemaiîntâlnit în istoria universitătilor din lumea
întreagă. In nici o tară nu s-a văzut ca studentimea, unită într-un
singur suflet, asumându-si toate responsabilitătile si toate riscurile, să
poată mentine grava generală timp de un an de zile, pentru a-si impune
credintele, urmărind prin demonstratia ei, trezirea la constiintă a natiei
întregi, fată de cea mai grea problemă a existentei sale.
Este o pagină frumoasă, o pagină eroică scrisă cu suferinta acestei
tinerimi în cartea neamului românesc.2)
Stând pe linia crestină, spirituală, noi, tineretul legionar, suntem preocupati în primul rând să cucerim marile însusiri nationale sufletesti si trupesti, calitătile alese ale omului românesc, cerute de mărirea si de slava destinului său.13)
5)
Ionel Mota "Cranii de Lemn"
4) Vasile Marin "Crez de generatie"
2) C. Z. Codreanu "Pentru Legionari"
13) A. Cantacuzino "Opere Complete"
Tara românească nu poate fi niciodată o Românie Ungaro-Germanie, în care fiecare popor al tării si-ar avea frântura lui de patrie, care s-ar putea separa, la nevoie de soarta intereselor celorlalte frânturi de stat. Stat national românesc unitar, indivizibil în conceptie si în fapt. România e tara românilor, iar minoritarii conlocuitori cu noi nu trebuie să aibă decât o singură grijă: să fie loiali si să nu atingă cu nimic interesele statului si ale natiunii românesti, pentru a putea trăi în tihnă si pace alături de noi, bucurându-se de ospitalitatea si probitatea românească totdeauna respectuoasă fată de drepturile altuia.5)
"Să nu vadă
nimeni în noi niste asupritori ai altor neamuri, sau niste mâncători de
jidani din ură religioasă.Criteriul în urma căruia un stat poate lua
măsuri restrictive în contra unei minorităti, nu poate fi nici aversiunea
de rasă, nici ura religioasă. Principiul călăuzitor trebuie să fie:
pericolul pe care o minoritate îl pote prezenta pentru viata si libera
dezvoltare a natiunii dominante" (C.Z.C.)
Pentru noi sunt două categorii de minorităti: jidani si crestini. Cei
dintâi reprezintă un mare pericol pentru existenta si cultura neamului
românesc.10)
Pentru ca poporul
român să-si frângă orice putere de rezistentă, jidanii vor aplica un plan
unic si într-adevăr diabolic.
1. Vor căuta să rupă legăturile sufletesti ale neamului cu cerul si cu
pământul... prin împrăstiere, pe scară întinsă, a teoriilor ateiste,
spre a face din poporul român, sau măcar numai din conducătorii lui, un
popor despărtit de Dumnezeu si de mortii lui, pentru a-l omorâ, nnu cu sabia
ci tăindu-i rădăcinile de viată spirituală.
Pentru ruperea legăturilor cu pământul, izvorul material de existentă al
unui neam, vor ataca nationalismul ca idee învechită si tot ce se leagă de
ideea de Patrie, de Pământ pentru ca să rupă firul iubirii care uneste
poporul român de brazda lui.
2. Pentru ca aceasta să reusească, vor căuta să pună mâna pe presă.
3. Vor întrebuinta orice prilej, pentru ca în tabăra poporului român să
fie dezbinare, neîntelegeri, ceartă si dacă e posibil îl vor împărti în
mai multe tabere, care să se lupte între ele.
4. Vor căuta să acapareze cât mai mult mijloacele de existentă ale
românilor.
5. Ii vor îndemna sistematic pe calea desfrâului, nimicindu-le familia si
puterea morală.
5)
Ionel Mota "Cranii de Lemn"
10) Ion Banea "Rânduri
către Generatia noastră"
6. Ii vor otrăvi ssi
ameti cu tot felul de băuturi si otrăvuri...
...Aceste planuri sunt însă ca si gazele de război. Să le întrebuintezi
pentru adversar, dar să nu te atingă pe tine. Propovăduiesc ateismul pentru
români, dar ei nu sunt atei, ci tin cu habotnicie la respectarea celor mai
mici percepte religioase.
Vor să dezlege pe români de dragostea pământului lor, dar ei acaparează
pământuri. Se ridică împotriva ideii nationale, dar ei rămân
nationalisti sovini.2)
Este pentru prima dată în istoria noastră si de aceea ne simtim dezarmati si ccădem învinsi, când românii se întâlnesc cu un neam, care nu-l atacă cu sabia, ci cu armele proprii rasei iudaice cu care izbesc si paralizează mai întâi instinctul moral al neamurilor, împrăstiind în mod sistematic toate bolile morale si distrugând astfel orice posibilitate de actiune.2)
...vedem perfidia presei jidănesti, vedem reaua credintă în toate împrejurările, vedem atâtările ei în tot ceea ce era antiromânesc, vedem opera de lingusire si de ridicare a oamenilor politici, a functionarilor, a autoritătilor, a scriitorilor, a preotilor crestini, care se pretau a face jocul intereselor jidănesti; vedem batjocura de care se învrednniceau toti cei ce aveau o atitudine românească corectă, demnă, sau care îndrăzneau să demaste primejdia jidănească; vedem necuviinta cu care eram tratati noi, în propria noastră casă, ca si cum ei ar fi fost aici stăpâni de mii de ani; vedem cu indignare amestecul îndrăznet al acestor musafiri nepoftiti, în cele mai intime probleme de viată românească, religie, cultură, artă, politică; căutând ei a trasa liniile pe care să se miste destinul neamului nostru.2)
Manifestatia contra
presei jidănesti, înseamnă: declararea ei de dusmană a intereselor
nationale si prin aceasta atragerea luării aminte a românilor de a nu se
lăsa indusi în eroare, orbiti sau condusi de presa scrisă de jidani sau
români jidăniti.
Presa aceasta atacă ideea rligioasă la români, slăbindu-le astfel
rezistenta morală si rupându-le contactul cu Dumnezeu.
Presa aceasta împrăstie teorii antinationale, slăbindu-le credinta în
natiune si rupându-i de pământul tării, de dragostea pentru el, pământ
care în toate timpurile a fost îndemn la luptă si sacrificiu.
Presa aceasta prezintă fals interesele noastre românesti, dezorientând si
îndreptând pe români pe linii opuse intereselor nationale...
Presa aceasta înaltă mediocritătile si oamenii capabili de coruptie pentru
ca străinul să-si poată satisface interesele lui si coboară valorile
morale care nu se vor preta a face servicii iudaismului si interselor acestuia.
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
Presa aceasta
otrăveste sufletul neamului, dând zilnic si sistematic publicitate crimelor
senzationale, legăturilor imorale, avorturilor, aventurilor.
Presa aceata omoară adevărul si slujeste minciuna cu perseverentă
diabolică, întrebuintează calomnia ca armă de distrugere a luptătorilor
români.2)
...Numărul jidanilor
din România nu se cunoaste exact. Pentru că statisticile încercate au fost
făcute cu cea mai mare lipsă de interes de către politicienii români,
pentru a-si ascunde opera de trădare natională si pentru că jidanii de
pretutindeni fug de adevărul statisticii...
Si au dreptate din punctul lor de vedere, pentru că românii pusi în fata
numărului
exact al populatiei jidănesti si-ar da seama că se află în fata unei
adevărate primejdii nationale si s-ar ridica pentru a-si apăra patria. Deci,
în fata adevărului statistic, puterea iudaică se stinge, moare. Ea nu poate
trăi decât din ascunderea adevărului, din falsificarea lui, din minciună.2)
...Eu nu întrebuintez cuvântul de jidan, pentru ca să insult pe cineva. Eu le spun jidani pentru că asa cred eu că se numesc ei si de altfel, mi se pare curioos, este singura natie care fuge de numele ei propriu, de numele pe care îl are... 1)
In privinta
minoritătilor crestine, generatia tânără înseamnă principiile mari de
conduită.
1. Simpatia naturală fată de natiunea de bastină nu poate fi socotită,
nici lipsa de loialitate si nici ca un pericol pentru statul român.
2. Minoritătile conlocuitoare în România, urmează să se bucure de toate
drepturile, în măsura loialitătii de care vor da dovadă în fata statului
român. Cel sau cei ce se vor opune sau unelti aici în casă la noi, în
contra viitorului românesc, vor fi striviti. De altfel ca si românii care se
vor opune sau vor unelti 10)
Suntem un neam de
oameni nobili.
Fiindcă suntem singurul neam care păstrăm aici, în această parte a
Europei, traditiile pământului si ale cerului de deasupra noastră.
Fiindcă suntem singurii stăpâni din vremuri imemoriale pe pământurile
acestea peste care toate neamurile, dar absolut toate neamurile care ne
înconjoară, au venit mult mai târziu. Oaspeti pe pământurile acestea sunt
si ungurii si bulgarii si sârbii si rusii si polonii si slovacii 8)
8)
V.P. Gârniceanu "Din Lumea Legionară"
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
1) C.Z. Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
10) Ion Banea "Rânduri către Generatia Noastră"
Păziti-vă pe voi si
pe copiii vostri de azi si de mâine ai neamului românesc si ai oricărui
neam din lume, de această racilă îngrozitoare: miselia.
Toată inteligenta, toată învătătura, toate talentele, toată educatia nu
vor servi la nimic, dacă vom fi misei.
Invătati pe copiii vostri să nu întrebuinteze miselia nici în contra
pritenului si nici în contra celui mai mare dusman al lor. Căci nu vor
învinge, ci vor fi mai mult decât învinsi, vor fi striviti, Nici în contra
miselului si a armelor lui miselesti să nu întrebuinteze miselia. Pentru că
de vor învinge, nu va fi decât un schimb de persoane. Miselia va rămâne
neschimbată. Miselia învinsului va fi înlocuită de miselia
învingătorului. In esentă, aceeasi miselie va stăpâni peste lume.
Intunericul miseliei din lume nu poate fi alungat prin alt întuneric, ci
numai prin lumina pe care o aduce sufletul viteazului, plin de caracter si de
onoare.2)
Este o mare greseală
ca un sef legionar, din invidie să înceapă a vorbi de rău, în fata
oamenilor din cuib sau din sat, pe un camarad al său. Aceasta duce la
dezbinarea în două a legionarilor, la llupta dintrre dânsii, la victoria
inamicului.
Este asa de grav acest lucru, încât Legiunea consideră asemenea fapte
aproape ca o trădare...1)
Dacă însă printre legionari va fi prins unul care se va vinde pentru bani
si va deveni trădător al Legiunii, va fi pedepsit azi, mâine, peste un an
sau peste doi.1)
...Trădarea ne-a măcinat puterile neamului.
Noi, românii, nu ne-am asezat niciodată cu arma în mână în fata ei; de
aceea a prins rădăcini, de aceea trădătorii s-au înmultit pe toate
cărările, de aceea viata noastră de stat nu e decât o trădare permanentă
de neam. Dacă nu rezolvăm problema trădării, opera noastră va fi
compromisă.2)
Jidanii ne sunt
dusmani si în această calitate ne urăsc, ne otrăvesc, ne extermină.
Conducătorii români, care se asează pe aceeasi linie cu ei, sunt mai mult
decât dusmani, sunt trădători.
Pedeapsa cea dintâi si cea mai cruntă se cuvine în primul rând
trădătorului si în al doilea rând dusmanului.
Dacă as avea un singur glonte, iar în fata mea un dusman si un trădător,
glontul l-as trimite în trădător.2)
1) C.Z.
Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
2) C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
Lumea politicienilor
trăieste în lux si în petreceri scandaloase, în imoralitatea cea mai
dezgustătoare, pe spinarea unei tări din ce în ce mai demoralizată. Cine
să se mai ocupe de nevoile ei?
Politicienii acestia, cu familiile lor si cu agentii lor, au nevoie de bani.
Bani pentru petrecere, bani pentru a-si întretine clientela politică, bani
pentru voturi, bani pentru cumpărarea de constiinte omenesti. Rând pe rând
cetele lor se vor năpusti si vor spolia tara. Aceasta va însemna, în
ultimă analliză, guvernarea lor, opera lor de guvernare. Vor secătui
bugetele statului, ale primăriilor, ale prefecturilor.
Se vor înfige ca niste căpuse în consiliile de administratie ale tuturor
întreprinderilor, de unde vor încasa tantieme de zeci de milioane, fără
nici o muncă, din sudoarea si din sângele muncitorului istovit.
Vor fi încadrati în consiliile bancherilor jidani, de unde vor primi jetoane,
de alte milioane si zeci de milioane, ca pret al vânzărilor de neam.
Vor da nastere la afaceri scandaloase, care vor îngrozi lumea. Coruptia se va
întinde în viata publică a tării ca o plagă, de la cel mai umil slujbas
si până la ministri. Se vor vinde oricui. Oricine va avea bani, va putea
să-i cumpere pe acesti monstri si prin ei tara întregă.
De aceea, când tara stoarsă nu va mai putea să le mai dea bani, vor ceda
consortilor de bancheri străini, rând pe rând, bogătiile pământului si
cu ele independenta noastră natională.2)
Teoria care ne îndeamnă să intrăm cu totii în partide, pentru a le face bune, dacă zicem că sunt rele, e falsă si perfidă. După cum, de la începutul lumii curge, zi si noapte, necontenit prin mii de râuri, prin fluvii, numai apă dulce la Marea Neagră si nu reuseste să-i îndulcească apa, ci din contră, se face sărată si cea dulce, tot asa si noi în cloaca partidelor politice, nu numai că nu le vom îndrepta, dar ne vom strica si pe noi.2)
...Cea mai mare
primejdie natională stă în aceea de a ne fi deformat, de a ne fi desfigurat
structura noastră rasială daco-romană, dând nastere acestui tip de om,
creind această căzătură, această stârpitură morală: politicianul care
nu mai are nimic din nobletea rasei noastre, care ne dezonorează si ne
omoară.
Dacă acest tip de om va continua să mai conducă această tară, Neamul
Românesc va închide ochii pentru totdeauna si România se va prăbusi, cu
toate strălucitele programe cu care "smecheria" degeneratului va
sti să ungă ochii multimilor nenorocite. Dintre toate relele pe care ni le-a
adus invazia jidănească, aceasta este cel mai îngrozitor!2)
2)
C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
Se răstoarnă
guverne incapabile si se asează în locul lor altele si mai incapabile.
Nimeni nu mai stie de unde vine si nimeni nu mai pricepe unde are să ajungă.
E o îvălmăseală din care nu se alege nimic pentru mai binele multimii.
Pentru ce toate acestea?
Pleava politicianistă, odată ajunsă la putere, se asează pe jaf. Si pentru
aceasta nu crută nimic: corupe justitia, terfeleste ostirea, ticăloseste
administratia, înjoseste biserica, degradează scoala. Nimeni si nimic nu
rămâne atins de noroiul politicianist.
Impotriva tuturor partidelor care au măcinat la moara lor de atâta amar de
vreme rodul muncii nationale, împotriva tuturor acelora care s-au alăturat
operei de jaf organizată de partide, împotriva duhului rău care bântuie
în această tară, se ridică astăzi ca un singur val, tineretea curată si
nepătată, tineretea muncii si a cinstei, tineretea dreptătii si a faptei.
Se ridică tineretea care si-a jurat că în afară de binele tării, ea nu
mai cunoaste alt interes.; tineretea care s-a legat să nu odihnească până
nu va face curătenie deplină în vatra tării; tineretea care va înfrunta
si moartea pentru împlinirea celor ce si-a promis să împlinească.
Dusmănită de corbii partidelor politice, organizatia "Gărzii de Fier",
compusă numai din oameni tineri, pregătiti si curajosi, vine înaintea
întregii tări si spune:
Frati de pretutindeni! Vreme îndelungată, partidele politice si complicii
lor v-au înselat credinta, v-au irosit munca voastră aspră si v-au cotropit
viata. Ani de zile, oamenii partidelor au jucat hora desfrâului si-a
necinstei pe spinarea voastră. Toti acei care au lins pragurile caselor
voastre, cersindu-vă în alegeri voturile, v-au scuipat în fată când ati
cerut dreptate; toti cei pe care i-ati trimis prin votul vostru lliber ori
siluit la cârma tării, v-au prădat si batjocorit.
Nădejdea mântuirii voastre si a natiei întregi, nu se mai poate îndrepta
într-acolo. Dacă va mai rămas glas de strigat dreptate; ddacă v-a mai
rămas un pic de vlagă în bărbătia bratului vostru; si dacă mai pâlpâie
încă în candela sufletului vostru o cât de slabă luminită de credintă,
veniti cu noi.
Natiune nu mai poate tolera să fie gerată la infinit de coteriile
partidelor politice existente, vase diverse cu acelasi continut si comanda
statului trebuie luată din mâini debile articulate cu trupuri astmatice.
Asa după cum soarele primăverii sparge si goneste norii cei negrii ai iernii,
desteleneste pământul si învie rodul, tot astfel tineretea organizată de
noi, va purta facla învierii neamului pe tot cuprinsul tării, va preface în
scrum putrrgaiul politicienist si va trage brazdă nouă în ogorul
strămosesc, aruncând sământa cea bună care să dea rod însutit.
Veniti alături de aceia care au înscris cu sângele credintei, pe drapelul
lor, "Fapta".4)
4)
Vasile Marin "Crez de Generatie"
...Activitatea
politică a Legiunii nu e altceva decât expresia unei sfortări continue
de a realiza idealurile ei, de a da întruchiparea conceptiei vii în sufletul
legionarilor. Numai cine stăpâneste perspectiva integrală a Miscării,
poate să urmărească si linia ei politică, să evite concluziile false si
să ajungă astfel la o judecată realistă asupra trecutului ei.6)
Am înăltat un steag.
In contra lor, în contra celor care au ruinat tara, în contra cetelor de
străini, de înstrăinati care ne-au supt si măduva din oase, am înăltat
un steag...
...Noi, slujitorii acestui steag nu ne-am legat împreună ca să furăm tara,
nu ne-am legat împreună să ne căpătăm partizani si să le dăm ca să
roadă oase din oasele tării.
Noi ne-am legat împreună să rămânem săraci până la mormânt, vom
sărăci si acei ce suntem bogati, dar ne-am legat să biruim. Să învingem
si să răzbunăm...
...Zadarnic si gresit ne-au confundat unii săteni si orăseni crezând că
noi luptăm să-i căpătuim pe dânsii si să le facem poftele, să le dăm
tara ca s-o mănânce; ei bine, NU!1)
...Nici un deputat legionar nu va avea voie să se ocupe cu satisfacerea
intereselor, sau afacerilor diverselor rude, cumetri, partizani.
Celor care urmăresc satisfacerea unor atari interese, le veti comunica
hotărât că nu au a vota cu Miscarea Legionară...3)
Niciodată, Miscarea Legionară, pentru a birui, nu va recurge la "ideea
de complot" sau "lovitură de stat".
...Miscarea Legionară nu poate birui decât odată cu desăvârsirea unui
proces interior de constiintă a natiunii române.
Când acest proces va cuprinde pe majoritatea românilor si se va desăvârsi,
biruinta va veni atunci automat...3)
Lovitură de stat nu
voim să dăm.
...prin esenta însăsi a conceptiei noastre, noi suntem contra acestui sistem
(lovitură de stat). Insemnează o atitudine de bruscare, de natură
exterioară, pe când noi asteptăm biruinta noastră de la desăvârsirea în
sufletul natiunii a unui proces de perfectiune omenească...3)
Noi nu urmărim
decât să ne apărăm patria amenintată de viscolul furtunii. Patria
părintilor nostri si cuibul cald al acelora care vin după noi...
Fixez aceste puncte în: DUMNEZEU, PATRIE, REGE, FAMILIE, PROPRIETATE si
ARMATĂ., care să garanteze existenta statului român.1)
6)
Horia Sima "Omul Nou"
1) C.Z. Codreanu "Cărticica
Sefului de Cuib"
3) C.Z. Codreanu "Circulări si
Manifeste"
... Veti lupta cu tărie de neînvins, dar numai în cadrul legalitătii. In modul acesta veti dezarma pe toti vrăjmasii nostri care au uneltit în contra noastră si care încearcă si astăzi să uneltească.3)
Vom birui pe căile legilor, oricât de tare ni le vor strâmtora autorii lor pentru a ne împiedica biruinta sau pentru a ne forta să păsim alături de ele.3)
Noi ne-am încadrat însă în cea mai perfectă ordine si legalitate. Pentru ca să nu ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: "Nu vă putem distruge pentru că ati călcat legile? Nu-i nimic, le călcăm noi si vă distrugem! Nu vreti să fiti "ilegali", suntem noi "ilegali". Incât în modul acesta, am intrat întrr-un sistem cu adevărat talmudic: pe de o parte acuzati prin presă si prin toate oficinile politice, de "ilegalitate", iar pe de altă parte, stând în cadrul perfect al legii, suntem măcinati prin cele mai odioase si ilegale sisteme, de către toti reprezentantii guvernelor si ai statului, aflati în cea mai flagrantă ilegalitate.2)
Deci suntem aruncati
din raportul de Drept în raportul de fortă.
Pe acesta însă noi nu-l primim. Noi am înteles să actionăm în cadrul
legii, manifestându-ne credintele noastre ...
...dacă orice manifestatie de credintă ne este interzisă, ratiunea de
existentă a partidului nostru a încetat.
Nu voim să întrebuintăm forta.
Nu voim să întrebuintăm violenta.3)
2) C.Z.
Codreanu "Pentru Legionari"
3) C.Z. Codreanu "Circulări si manifeste"
1. Legea disciplinei: fii disciplinat legionar, căci numai asa vei învinge. Urmează-ti seful si la bine si la greu.
2. Legea muncii: munceste. Munceste în fiecare zi. Munceste cu drag. Răsplata muncii să-ti fie nu câstigul, ci multumirea că ai pus o cărămidă la înăltarea Legiunii si la înflorirea României.
3. Legea tăcerii: vorbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste când trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu făptuieste, lasă pe altii să vorbească.
4. Legea educatiei: trebuie ssă devii altul. Un erou. In cuib fă-ti toată scoala. Cunoaste bine Legiunea.
5. Legea ajutorului reciproc: ajută-ti fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa.
6. Legea onoarei: mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă si nu fii niciodată misel. Lasă pentru altii căile infamiei, mai bine să cazi luptând pe drumul onoarei.1)
Disciplina este o
îngrădire a noastră, fie pentru a ne conforma unor norme de viată, fie
pentru a ne conforma vointei unui sef.
In cazul întâi o practicăm pentru a ne urca pe înăltimile vietii, în
cazul al doilea, pentru a obtine succesul în luptă: cu natura sau dusmanii.
Pot fi o sută de oameni care se iubesc între ei ca fratii. Dar în fata unei
actiuni e posibil ca fiecare să aibă câte o părere. O sută de păreri nu
vor birui niciodată. Dragostea singură nu-i va putea face biruitori. Este
nevoie de disciplină. Pentru a birui trebuie să-si însusească o singură
părere, aceea a celui mai experimentat dintre ei, a sefului.
Disciplina este chezăsia biruintei pentru că ea asigură unitatea efortului.
Sunt greutăti pe care numai un neam unit, ascultând de o singură comandă,
le poate birui. Cine este imbecilul, care într-un asemenea caz să refuze de
a se grupa cu toti ai lui la un loc, ascultând de aceeasi comandă, pentru
motivul că disciplina i-ar stirbi din personalitate?
In asemenea cazuri, când neamul îti este amenintat si când firea lucrurilor
te îndeamnă să-ti schilodesti trupul, să-ti pierzi viata, să-ti sfarmi
familia, să-tti periclitezi viitorul copiilor, să renunti la tot ce ai pe
acest pământ, pentru a ti-l salva, este cel putin ridicol să vorbesti
despre "stirbirea personalitătii".
1) C.Z. Codreanu "Cărticica Sefului de Cuib"
Disciplina nu
înjoseste pentru că te face biruitor. Si dacă biruintele nu se pot câstiga
decât cu jertfă, disciplina este cea mai mică dintre toate jertfele pe care
un om poate să le facă pentru victoria neamului său.
Dacă disciplina este o renuntare, o jertfă, ea nu înjoseste pe nimeni.
Pentru că orice jertfă înaltă, nu coboară.
Neamul acesta al nostru având în calea sa uriase greutăti de trecut,
fiecare român, trebuie să primească educatia disciplinei cu dragă inimă
si cu constiinta că astfel contribui la biruinta de mâine.
Nu există biruintă fără unitate. Si nu există unitate fără disciplină.
De aceea, neamul nostru va trebui să condamne si să considere ca o actiune
vrăjmasă orice abatere de la scoala disciplinei ca pe ceva care-i
periclitează biruintele si viata.2)
Munca fiecărui cuib este de o mare importantă. Nu se poate ca un cuib să se
constituiască si apoi să nu mai lucreze nimic, adică să nu mai dea nici un
semn de viată.1)
...O singură bucurie în viată: să vedem cum înfloreste România din munca
noastră pe care o prestăm cu drag, cu devotament, fiecare la locul nostru,
adică la locul în care putem să dăm maximum.3)
Legionarul începe orice muncă cu gândul la Dumnezeu si-I multumeste la
ajungerea scopului urmărit.1)
...în linii generale, în cuib nu se va da loc la discutii înfocate,
violente, contradictorii. Cât mai putină vorbă, cât mai multă meditatie,
nimic să nu tulbure majestatea tăcerii si a bunei întelegeri.
Se vor face exercitii de tăcere completă.1)
Legionarul va trebui
să stie că: Legiunea va învinge până la sfârsit, toate partidele,
oricâte piedici i se vor pune în cale.
...Că legionarii, sunt chemati de Dumnezeu ca după veacuri de întuneric si
asuprire, să sune trâmbita învierii neamului românesc.
Seful de cuib va căuta să sădească adânc în sufletul fiecăruia dintre
membrii cuibului credinta în Dumnezeu, în Patrie si în misiunea neamuluui
nostru.1)
...Cuibul nostru era cald. Raporturile dintre noi erau absolut familiare.
Cineva nu intra aici ca într-o cazarmă rece, ci ca în casa lui, ca în
familia lui. Aici nu venea numai pentru a primi ordine. Aici găsea o rază de
dragoste, un ceas de liniste sufletească, un cuvânt de încurajare, o
mângâiere, un ajutor la nenorocire sau la nevoie.2)
Când un legionar sau un cuib primeste un ordin, este o chestiune de onoare,
de a-l executa trecând prin foc si prin apă, dacă este nevoie.1)
Probabil, nepornind
pe drumul ratiunii, cu alcătuire de programe, discutii contradictorii,
argumentări filozofice, conferinte, singura posibilitate de manifestare a
stării noastre lăuntrice, era cântecul. Cântam acele cântece în care
simtămintele noastre îsi găseau multumire.
"Pe o stâncă neagră", cântecul lui Stefan cel Mare, a cărui
melodie, se spune, s-a păstrat din timpul lui, din generatie în generatie.
Se spune că în sunetul acestei melodii intra Stefan triumfător în cetatea
sa de la Suceava, acum 500 de ani. Când îl cântam, simteam trăind acele
vremuri de mărire si glorie românească, ne afundăm în 500 de ani de
istorie si trăim câteva clipe acolo în contact cu vechiii soldati si arcasi
ai lui Stefan si însusi cu el.2)
Pentru a putea să cânti, îti trebuie o anumită stare sufletească. O
armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, nu poate cânta.
Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet este ros
de patimi si de vrăjmăsie fată de camaradul său. Si nici acela al cărui
suflet e sterp de credintă.
De nu veti putea cânta, să stiti că este o boală care vă roade în
adâncul fiintei voastre sufletesti sau că vremea v-a turnat păcate peste
sufletul curat; iar dacă nu le puteti vindeca, să vă dati de o parte si să
lăsati locul vostru, celor ce vor putea cânta.2)
Legiunea fiind o miscare spirituală mare si răscolitoare, cu actiune
directă asupra sufletului, era firesc ca cea dintâi manifestare care
exterioriza această credintă să-si găsească glas prin cântec. Cântecul
este doar vorba sufletului. Prin mijlocirea lui sufletele se îmbrătisează.
Adresându-se, sentimentului si pornind din sentiment, cântecul înaltă, dă
avânt si creează anumite predispozitiuni. El este firul nevăzut pe care se
ridică omul de la pământ spre zările înalte ale seninului, ale vietii
sufletesti, spre Dumnezeu.
Mărturisirile de credintă, oricare a fost esenta originii lor, mai mult
decât prin orice alt mijloc s-au răspândit si au trăit prin cântec.
Actiunile mari omenesti totdeuna si-au găsit eternizarea prin cântec. Eroii
si faptele lor tot prin ajutorul cântecelor trăiesc. Bucuriile si durerile
tot prin ele le trăim cu totii.
Credinta legionară a
dat nastere cântecelor legionare Lumea nouă pe care o pregătea Căpitanul
s-a arătat mai întâi sub haina cântecului.
"In adevăr, din primul minut, în iunie 1927, pe când eram numai
câtiva tineri dispretuiti de toată llumea, am cântat: "Sculati români
la luptă, bate ora ..."7)
2)
C.Z. Codreanu "Pentru Legionari"
7) I.Banea "Opere Complete"
Vremurile noastre
sunt vremuri de răscruce, viata colectivvă nu se manifestă normal,
continuu si tenace, ci este zguduită si plină de frământări în căutarea
echilibrului, în găsirea făgasului potrivit tendintelor si plenitudinelor
pe care timpul de azi le pretinde acestei vieti.
Acest dezechilibru, pe care-l simtim si-l trăim cu totii, îsi are originea
în îndepărtarea omului de la misiunea lui.7)
Tot felul de crize au zguduit organismul nostru social, mergând din dezastru
în dezastru, începând cu pustiitoarea criză sufletească, generatoare a
tuturor celorlalte prăbusiri cunoscute si trăite.
Din frământările acestei prăbusiri si dezagregări nationale, se ridică
însă de o vreme încoace, o frătie pe care nu a cunoscut-o încă
pământul românesc.
Este hora frătiei legionare; este credinta cea nouă care încălzeste
generatia tânără, asteptând binecuvântarea cerului.
Miscarea Legionară este o învolburare a întregului neam românesc si ea
urmăreste să formeze un alt suflet pentru acest neam. Căci ceea ce trebuie
schimbat în primul rând la noi, este sufletul. Când vom fi un neam cu
sufletul sănătos si curat, atunci vom putea fi tari. Prin puterea noastră
vom putea fi stăpâni în tara noastră.
Miscarea Legionară s-a pornit în primul rând împotriva răului din noi si
dintre noi. Să îndrepteze păcatele care ne ucid sufletele si după aceea
împotriva dusmanilor care se găsesc aici, între noi, în statul nostru si
pe pământul tării noastre, cu gândul dusmănos de a se face ei stăpâni.7)
Foarte greu lucru este de făcut. Căci nimic nu este mai greu de îndeplinit
decât să întorci pe un om de pe drumul cel gresit si să-l faci să se
schimbe, să aibă alte purtări, altă viată. Să fie cinstit, harnic, cu
frica lui Dumnezeu, iubindu-si neamul si jertfindu-se pentru el. Este greu cu
un om, d-apoi cu un neam! Dar totusi se poate. Incetul cu încetul, cu
răbdare multă si cu dragoste multă se va întâmpla de bunăseamă si
aceasta. Sunt semne foarte grăitoare că nu este departe ziua, când acest
neam va vedea în Miscarea Legionară singura cale de a se mântui.7)
Pentru legionar,
orice problemă este un examen de seriozitate. Nimic nu i se pare
"usor", nimic nu i se pare superficial. Tragismul este vibratia
sufletească în care se desfăsoară vointa legionarului. Legionarii
repudiază o lume în care creeru domneste, pentru că sufletul a demisionat,
cum spune asa de frumos Spengler.4)
7)
Ion Banea "Opere Complete"
4) Vasile Marin "Crez de Generatie"
Vom învia, vom
birui.
A înviat Hristos, sădind nădejdea învierii din morti; că viata noastră
nu se termină aici la acesti asa de trecători 60-70 ani; că se prelungeste
dincolo; că ne vom întâlni iar cu cei dragi ai nostri si nu ne vom mai
despărti niciodată.
Că vom învia din morti în numele lui Hristos si numai prin Hristos, adică
în afara credintei în Hristos nimeni nu va învia si nu va fi mântuit.9)
Toti credeam în Dumnezeu. Nu era nici un ateu printre noi. Cu cât eram mai încercuiti si mai singuri, cu atât preocupările noastre se ridicau mai mult spre Dumnezeu si spre contactul cu mortii nostri si ai neamului...2)
Se vor lua cele mai severe măsuri cu privire la recrutarea noilor elemente în asa fel încât să nu pătrundă decât acelea capabile de credintă în Dumnezeu..."
Seful de cuib va căuta să sădească adânc în ssufletul fiecăruia dintre membrii cuibului, credinta în Dumnezeu...1)
...Legiunea nu numai că a modelat un tip de român credincios: legionarul, dar temelia însăsi pe care s-a ridicat Legiunea în marile ei perspective, esenta însăsi a Miscării Legionare e Religia. Spiritul legionar a realizat acest fenomen unic în lume: singura miscare politică structurată religios.8)
In locul necredintei si ateismului masonic, care tinde să înstăpânească domnia iudaismului, negând pe Dumnezeu, si religia Lui, ridicând la locul de slavă natura si drept manifestare a credintei dumnezeesti, oribila topăială din hrubele masonice, generatia legionară vine cu credinta în Dumnezeu, ca cea dintâi si cea mai puternică idee de bază.10)
Noi asteptăm biruinta noastră de la desăvârsirea în sufletul natiunii, a unui proces de perfectiune omenească.3)
Acolo, în cuib... se va vorbi despre cei morti: martiri, eroi căzuti pentru Legiune si camarazii morti în credinta legionară, prieteni, părinti, bunici si strămosi, rechemându-se duhurile lor.1)
Mâine, pe deasupra tuturor suferintelor, a loviturilor, a amenintărilor si chiar a mortii, vom învia, biruind în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al neamului românesc.3)
9)
C.Z. Codreanu "Insemnări de la Jilava"
10) Ion Banea "Rânduri către Generatia Noastră"
8) V.P. Gârniceanu "Din Lumea Legionară"
1) C.Z. Codreanu "Cărticica Sefului de
Cuib"
3) C.Z. Codreanu "Circulări si Manifeste"
...Căci omul care
circulă azi, omul reprezentativ al veacului actual, nu e un om adevărat. E
un sinistru degenerat, e o fiintă amputată - în aceeasi măsură în care e
un hipertrofiat al propriei lui trufii omenesti - e un zburător cu mari aripi
frânte, e un olog megaloman. Aceasta este imaginea făcută din contraste
lipite, a chinuitului om care e omul acestui veac rationalist si ateu.
Două sunt axele mari ale conditiei noastre omenesti:
1. Orizontal, integrarea noastră între ceilalti oameni.
2. Vertical, supunerea noastră lui Dumnezeu.
Omul modern a iesit dintre aceste axe; fapta lui nu se mai sprijină nici pe
sufletul celorlalti oameni si nici nu se supune ultimei legi ierarhice, adică
lui Dumnezeu. De aici tot tragicul vietii moderne. Viata omului modern e ca o
păpădie între vânturi: rămasă fără axe, marele regizor este
întâmplarea si fatalul său blestem - rătăcirea.
Omul adevărat e omul capabil să-si depăsească propria lui singurătate,
omul care se supune lui Dumnezeu si îi recunoaste pe ceilalti oameni.
Omul adevărat nu este tipul acesta intelectualist, chinuit si sterp, de care
e plină cultura si istoria modernă a apusului (si a cărui imitatie
strălucită s-a realizat în toată pătura superioară de la noi) si nici
prin contrast, omul voluntar si orb, animallic, pe care l-a realizat, prin
reactiune, revolutia rusească. Ci omul adevărat este omul întreg, cu toate
compartimentele sufletului valabile, omul pe care tratatul de psihologie îl
numeste omul pasional. In omul acesta nu predomină intelectul sterp, nici
vointa oarbă si animalică, ci toate cele trei mari puteri ale sufletului
sunt în armonie: intelectul, afectul, vointa. Si toate stau sub radiatia
celei mai înalte dintre toate: afectul-puterea de iubire.
Această înaltă si nesfârsită putere omenească - iubirea - îi face pe
oameni adevărati. Legionarii sunt invitati să se iubească si să trăiască
afectiv.
Iubirea e drumul - singurul - care duce către ceilalti oameni si calea -
singura - care ne duce în sus, spre Dumnezeu.
Când lumea veche sărea asupra legionarilor, bătându-i si rănindu-i, Căpitanul dădea această ripostă: un cămin pentru cei răniti. El a mers atunci si ami departe si a spus: dacă ne veti omorâ, vom crea un cimitir legionar. El nu fugea de jertfă. Afirma convingerea că, numai punând jertfa la temelie, se va putea clădi ceva temeinic.11)
11) Ion
Banea "Căpitanul"
ASASINATI LA 29-30 NOIEMBRIE 1938
Au fost starngulati de jandarmi următorii legionari:
Corneliu Zelea
Codreanu
Constantinescu Nicolae
Caranica Ion
Belimace Doru
Caratănase Ion
Bozântan Iosif
Curcă Stefan
Pele Ion
State Gr. Ion
Atanasiu Ion
Bogdan Gavrilă
Vlad Radu
Georgescu Stefan
Trandafir Ioan
ASASINATI LÂNGĂ SOMESENI LA 2-3 DEC. 1938
Scosi din închisoarea Cluj, dusi la marginea orasului si împuscati de o brigadă condusă de ofiterul Vulpescu.
Făgă??? Nicolae
(avocat)
Petru Ion (muncitor)
Bică Ananie (mecanic)
ASASINATI LÂNGĂ HUEDIN-CLUJ în noaptea de 13-14 febr. 1938
Feleschin Petre
(student)
Hodrea Aurel (profesor)
Stănescu Petre (student)
Popa Ion (muncitor)
Borzea Dumitru (ofiter)
Borzea Zenovie (ofiter)
Gruită Victor (elev)
ASASINATI la 17-18 FEBR. 1939 (Cadavrele au fost aruncate în crematoriu)
Nadoleanu Enache
(medic)
Popovici Dragos (student)
Bălu Octavian (student)
ASASINATI LA BUCURESTI
Nicolescu Nicoleta, sefa legionarelor pe tară. Schingiuită în beciurile politiei si aruncată de vie în crematoriu la 10 Iulie 1939
Dragomirescu Victor, Comandant legionar, Decorat cu "Crucea Albă". A fost ridicat de la Spitalul închisorii Văcăresti, schingiuit si aruncat de viu în crematoriu la 22 Septembrie 1939
Cristescu Vasile, profesor universitar, asasinat de politie la 26 Ianuarie 1939
MASACRATI IN PIATA Sf. ELEFTERIE DIN BUCURESTI, LA 21 Sept. 1939
Dumitrescu Miti
(avocat)
Ionescu Ion (student)
Isaia Ovidiu (fotograf)
Moldoveanu Ion (student)
Paraschivescu Gheorghe (student)
Popescu Cezar (student)
Stănciulescu Marin (mecanic)
Popescu Traian (student)
Vasiliu Ion (desenator)
ASASINATI LA
INCHISOAREA RÂMNICUL SĂRAT în noaptea de 21-22 Sept. 1939
Sunt târâti pe rând în curtea închisorii si asasinti:
Clime Gheorghe
(inginer)
Cantacuzino Alecu (avocat)
Iotu Nicolae (avocat)
Tell Alexandru (avocat)
Furdui Gheorghe (doctor în teologie)
Dobre Bănică (licentiat)
Polihroniade Mihail (avocat)
Craja Paul (medic)
Simulescu Sima (profesor)
Apostolescu Gheorghe (comerciant)
Istrate Gheorghe (licentiat)
Banea Ion (avocat, medic)
Serafim Aurel (inginer)
ASASINATI IN SPITALUL MILITAR DIN BRASOV
Cotigă Traian
(avocat)
Ionică Eugen (inginer)
Siancu Emil (ofiter)
Pihu Grigore (licentiat)
Susman Iuliu (functionar)
Herghelegiu Ion (avocat)
Proca Gheorghe (functionar)
ASASINATI îN LAGĂRUL DE CONCENTRARE DE LA MIERCUREA CIUCULUI
In acea noapte
sângeroasă, 44 de legionari au fost treziti din somn si strigati de pe o
listă de către un ofiter. L-i s-a cerut să se sregătească repede că
trebuie să plece în alt lagăr.
In fata portii de sârmă ghimpată s-a format coloana. La lumina lămpaselor
au fost legati unul de altul de mâini cu funii. De jur împrejur, încercuiti
de agenti-călăi, pornesc spre drumul jertfei lor supreme.
Inaintea de iesirea din lagăr, Iordache Nicoară, cel mai uibit de toti
pentru necuprinsa dragoste si bunătate ce revărsa în jurul lui, spune
"Tatăl Nostru".
Intre tufăriile din apropierea lagărului îi astepta mitraliera. Aici
începu să se spună o altă rugăciune. Mitraliera însă n-a lăsat-o să
se sfârsească. Cei 44 de flăcăi - legionari - români se prăbusesc, unul
peste altul, cu rugăciune pe buze. Unul dintre ei mai putu striga într-o
ultimă suflare: "Trăiască Legiunea si Căpitanul!"
Benec Constantin (functionar)
Biris Ovidiu (avocat)
Borzea Titus (student)
Buhai Vasile (functionar)
Cioflec Marius (student)
Comjic Stefan (student)
Coman Cozmin (student)
Gheorghe Constantin (student)
Constantinescu Dumitru (medic)
Corbeanu Vasile (student)
Dobrin Liviu (medic)
Dorca Afilon (teolog)
Docaru Dumitru (subinginer)
Enescu Ion (functionar)
Felecan Vasile (muncitor)
Filipov Vasile (student)
Gârniceanu Florin (ofiter)
Grama Iosif (student)
Iordache Nicoară (asist. univ.)
Macoveschi Ion (student)
Micu Augustin (inginer)
Mincă Ilie (ofiter)
Miter Ion (student)
Noaghea Virgil (student)
Nitiu Aurel (student)
Pavelescu Alexandru (avocat)
Popa Tiberiu (student)
Popescu Marin (student)
Popescu B. Anton (functionar)
Prodea Nicolae (muncitor)
Rădulescu Virgil (ziarist)
Raicu Constantin (licentiat)
Stamate Eugen (student)
Stegărescu Const. (licentiat)
Strugaru Nicolae (avocat)
Susai Vasile (licentiat)
Teodorescu Gheorghe (sculptor)
Tiponut Gheorghe (elev)
Todan Coriolan (student)
Ungureanu Corneliu (licentiat)
Ursu Ion (student)
Vasiliu I. Gh. Galus (ofiter)
Vilmus Adam (muncitor)
Zache Petre (functionar)
ASASINATI IN LAGĂRUL DE CONCENTRARE VASLUI
Antoniu Ion Pâsu
(avocat)
Belgea Ion (avocat)
Boboc Constantin (student)
Borzea Virgil (ofiter)
Bujgoli Spiru (licentiat)
Busuioc Ion (student)
Calpăr Mihai (teolog)
Cârdu Valeriu (poet)
Clime Traian (functionar)
Comănescu Nicolae (ofiter)
Danielescu Iosim (student)
Dobre Ion Radu (muncitor)
Gârniceanu Victor Puiu (avocat)
Goga Mircea (student)
Maricari Nicolae (ofiter)
Moraru Alex Bubi (student)
Motoc Mircea (student)
Nicolicescu Gheorghe (inginer)
Popescu Spiru (student)
Popescu Vasile (student)
Răcman Gogu (student)
Riosanu Petre (inginer)
Spânu Iordache (student)
Stahu Teodor (avocat)
Sola Stavre (student)
Supila Polisperhon (student)
Teohari Mircea (student)
Tucan Boris (student)
Tudose Teodor (avocat)
Volocaru Gheorghe (functionar)
Zus Radu (student)
Vreme de două zile,
trupurile lor sunt lăsate în văzul lumii. Dascălii primeau ordin să
aducă pe rând scolile de copii ca să privească pe acesti feciori
transformati într-un morman de cadavre.
...Astfel voiau călăii să imprime teroarea în inima tânără a elevilor.
ASASINATELE DE PE TOT CUPRINSUL TĂRII LA 21-22 Sept. 1939
Politia si unitătile de jandarmerie din toate judetele au primit, în aceeasi noapte, ordinul să aresteze si să execute imediat, în locuri publice, câte trei legionari.
JUDETUL
Arad:
Mădută Ioan (avocat)
Bulboacă Ioan
Julan Ilie (agricultor)
Arges
Pielmus Ioan (ofiter)
Olteanu Vasile
Amzăr Traian
Bacău
Condopol Mircea
Mandache Alexandru
Antonovici Constantin (student)
Bălti
Condratiuc Alexe
Ursache Victor
Gherman Ioan
Bihor
Cozma Lazăr
Jude Dumitru
Botosani
Iftimută Vasile
Grigoriu Mihail
Mancos Gheorghe
Brăila
Bobota Teodor
Udrea Ion
Brasov
Faur Ioan (profesor)
Bordeianu I. Lehaciu
Nicolici Nicolae
Popacioc Radu
Buzău
Voinea Constantin
Caliacra
Cranica Petre (student)
Popescu Hristu (tăran)
Cavachi Dumitru (student)
Câmpulung
Irimiciuc Valerian (cojocar)
Tăranu Traian
Cozan Luchian
Caras
Borzac Lazăr (muncitor)
Băleanu Ion (functionar)
Cerbu Iancu
Cernăuti
Pisarciuc Silvestru
Regwald Francisc
Molotiuc Ioan
Cetatea Albă
Vlădău Ioan
Păucă V. Dumitru (revizor scolar)
Curoglu Damian
Ciuc
Duma Iosif (profesor)
Caranica Ioan
Mirea Ilie
Cluj
Cuibus Petre
Eremia Niccolae
Constanta
Chivu Ion (preot)
Chiriazi Constantin (functionar)
Mocanu Staicu (preot)
Secărescu Ion (preot)
Covurlui
Popa Costăchel
Croitoru Tudor
Potolea Gheorghe (ofiter invalid de război)
Dâmbovita
Nitescu Petre
Lungu Ion (învătător)
Gâlmeanu Ion (student)
Dolj
Horculescu Nicolae
Poenaru Ilie
Stefănache Ioan
Dorohoi
Surugiu Gheorghe
Barbu Gheorghe
Honceru Ion
Durostor
Nastu Nicolae (tăran)
Manganita Constantin (tăran)
Memu Dionisie (tăran)
Fălciu
Codreanu Ion (inginer)
Nicolae Emil
Croitoru Vasile
Gorj
Serban Constantin
Munteanu Gheorghe (căpitan)
Motomancea Grigore (preot)
Hotin
Dubuleac Vasile
Dubovinschi Teodor
Soroceanu Dumitru Iacob
Hunedoara
Popa Petre (muncitor)
Cornea Gheorghe
Sârbu Nicolae
Ialomita
Manolescu Grigore
Constantinescu Constantin
Badea Traian
Iasi
Dănilă Nicolae (licentiat)
Leontin Miron (preot)
Bagdad Elena
Lăpusna
Diaconescu Vasile (colonel)
Florescu Sergiu (ziarist)
Palamarciuc Ion
Maramures
Butnaru Ion
Chirculită Dumitru
Belidean Mircea (student)
Mehedinti
Gheorghiu Victor
Geacu Hristu Petre
Gheorghievici N.
Mures
Rusu Iacob
Paletas Francisc
Pădureanu Nicolae
Muscel
Nerasan Ion (avocat)
Stancu
Năsăud
Tonea Simion
Girigan Cornel
Tolan Alexandru
Neamt
Malinici Nicolae
Avădanei Vasile
Puiu Vasile
Olt
Găman Florea (elev)
Mânzu Dumitru (student)
Preda Gheorghe
Orhei
Zalupcescu Grigore
Mocanu Andrei
Răileanu Naum
Prahova
Cojocaru Alexandru
Filip Dumitru
Putna
State Vasile
Voinea Nicolae
Marin Petre
Roman
Creangă Vasile
Romanati
Niculescu Gheorghe
Oprovici Horia
Sălaj
Burcas Augustin
Satu Mare
Bozântan Victor (avocat)
Jitaru Spiridon
Severin-Lugoj
Galescu Pavel (curelar)
Ghindă Gheorghe (muncitor)
Sârbu Damaschin (tăran)
Soroca
Levizchi Stefan (elev)
Stiucă Boris
Criclivai Azare
Suceava
Răut Ion
Gemeniuc Ion
Jitaru Spiridon (student)
Târnava Mică
Bârză Gheorghe
Pris Ion
Codrea Nicolae
Tecuci
Căsăneanu Gheorghe
Teodorescu Spirache
Baciu Vasile (student)
Teleorman
Abagiu Dumitru (comerciant)
Cristea Aristotel
Toader Dumitru (comerciant)
Tighina
Heidenrich Vladimir
Căldare Constantin
Caragancev Ion
Timis-Torontal
Udrea Teodor (croitor)
Dragomir Gheorghe (sofer)
Cocora Alexandru
Trei Scaune
Lascăr Gheorghe (inginer)
Vrânceanu Gheorghe
Caranica Enache (licentiat)
Turda
Cucerzan Constantin (student)
Nichita Augustin (măcelar)
Tonceanu Gheorghe (student)
Vâlcea
Nicolaescu Aurel (preot)
Diaconescu Dumitru (preot)
Vasilescu Nicolae (tâmplar)
Cadavrele celor asasinati au fost lăsate timp de trei zile expuse în pietele publice. Elevii din toate scolile au fost adusi să le vadă si nici copiii celor ucisi nu au fost crutati de la acest spectacol.
APELUL LEGIONARILOR MORTI CITIT LA SEDINTELE DE CUIB DUPĂ JURĂMÂNTUL DE DESCHIDERE A SEDINTEI
Căzuti în lupte:
Ion Mota, comandant legionar al Bunei Vestiri, mort la 13 Ian. 1937, pe front la Majadahonda.
Vasile Marin, comandant legionar, mort la 13 Ian. 1937, pe front la Majadahonda.
Sterie Ciumetti, abs. Acad. Comercială, împuscat în spate de comisarii Panova si Mateescu, la 29 Dec. 1933.
General Gh. Cantacuzino Grănicerul, mort la 9 Oct. 1937
Virgil Teodorescu, student, împuscat pe la spate la 22 Nov. 1933 în Constanta, în timp ce lipea afise legionare.
Nită Constantin, sofer, împuscat la Iasi de un ofiter de jandarmi pentru că arunca pâine camarazilor asediati, în ziua de 28 Nov. 1933.
Toader Toma, croitor, împuscat la 30 Dec. 1933 de către primarul Tache Luca, în comuna Borcea, Tecuci
Nicolae Bălăianu, plugar, mort, schingiuit de jandarmul Nită Marin la 9 Dec. 1993, în comuna Daia, Vlasca.
Gheorghe Negrea, mort la 12 Ian. 1934, în urma schingiuirilor suferite de la plutonierul Nitu, în Fărdea-Făget.
Gheorghe Gligor, student, asasinat de comunisti la Cernăuti în August 1936.
Cristache Solomon, mort în 1935 la Focsani în urma suferintelor din închisori.
Mihail Turcan
MORTI IN CREDINTĂ LEGIONARĂ:
Prof. Corneliu
Sumuleanu
Melicescu Constantin, student, Bucuresti
Bergheian Nicolae, din Sibiu
Gheorghe Crăciunescu, din Putna
Diaconu Nicolae, din Putna
Doroiu Sandu, din Putna
Dutchievici, din Putna
Ion Ignătescu, student, din Dolj
Mardare Constantin, croitor, din Tanacu Vaslui
Geicu Constantin, frate de cruce din Craiova
Popescu Constantin, Fac. De lit. - Brosteni, Arges
Rău Nicolae, din Sibiu
Vlad Vasile, meserias din Sibiu
Ahile Culetu, din Durostor
Nicolae Constantin, Hârsova Constanta
Gheorghe Solomon, din Răscani, Covurlui
Bazgan, muncitor din Husi
Gheorghe Pârvulescu, din Craiova
Dima Gheorghe, elev clasa a 6-a din Galati
Vasiliu Constantin
Dumitrescu Gheorghe, student din Dâmbovita
Nicolae Pralea, Galati
Nicolae Răvescu, Domnesti, Muscel
Nicolae Brodier, avocat, Bucuresti
Tudose Popescu, avocat
General Tarnovschi I., Iasi
General Macridescu, Focsani
Mateescu Aurel, director de bancă, Bucuresti
Constantin Eremia, meserias, Câmpulung Muscel
Dimitrie Moise, student, Buzău
Olimpia Zeana, studentă
Elvira Gârneată, dr., Iasi
Gheorghe Popescu,cismar, Galati
Sates Pantelimon, student
Dumitru Bulacu, prof., Arges
Cristea Pavel, student
Dumitru Balcu, prof., Arges
Cristea Pavel, student
Eleonora Predescu, func, Giurgiu
Dumitru Străchinaru, Pres. Centr. Student. Cernăuti
Victor Slăvescu, inginer, Sibiu
Crisan Suteică, student teolog, Făgăras
Popescu N. Nicolae, Câineni.
"Cei ce-au
căzut ucisi de gloantele dusmane
Păsesc în rând cu cei ce au rămas".
CÂNTECUL
LEGIONARILOR CĂZUTI
de Simion Lefter
Plânge printre
ramuri luna
Noptile-s pustii, bis
Căci te-ai dus pe totdeauna
Si n-ai să mai vii. bis
Pe cărările umblate
De noi te-am cătat.
Te-au uitat pân-astăzi toate, bis
Si-ai tăi te-au uitat.
Numai vântul mai
suspină
Dulcele tău cânt
Peste floorile ce-alină bis
Tristul tău mormânt
Ca o lacrimă de
sânge
A căzut o stea,
Drum de foc si biruintă bis
Pentru Garda ta
Bate vântul peste
ape,
Trece timpul greu. . .
Noi mereu te plângem frate, bis
Iar tu dormi mereu. . .
Tehnoredactare
de CRISTINA RĂDULESCU, Bucuresti ,
Familia de cuiburi legionare "Fapta".
