Intrarea
in Biserica a Maicii Domnului
Marti
21 noiembrie 2006, ora 7 pm
Comunicat
de presă al familiei Parintelui Gheorghe Calciu
Astazi,
la praznicul Intrarii in Biserica a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu,
va
anuntam ca parintele Calciu a trecut din Biserica Luptatoare in Biserica
Biruitoare. Durerea ne cuprinde sufletele fiind o mare despartire, dar ne
bucuram impreuna cu ingerii de urcarea Parintelui Calciu in ceruri.
Parintele
Gheorghe ne-a lasat urmatorul testament pe care familia doreste sa il duca
la indeplinire:
Indrumări
pentru familie si biserică privitoare la moartea mea
Cand
Dumnezeu ma va chema la El vor fi niste trepte de parcurs pentru pregatirea
trupului meu spre ingropare.
Mai
intai sa stiti ca Parintele Staret al Manastirii Petru Voda,
Arhimandritul
Iustin Parvu ne-a acordat in cimitirul manastirii doua gropi alaturate,
pentru ca asa cum am trait in viata sa fiu si-n moarte cu sotia mea Adriana,
care m-a ajutat in imprejurarile grele cu un curaj pe care inainte de aceste
imprejurari nici nu i l-am banuit.
La
capatai va fii o singura cruce de piatra pe care vor fi scrise numele
noastre, data nasterii si a decesului si un indemn catre cei care ne vor
vizita mormantul sa se roage pentru noi.
Conform
legilor americane trupul meu va fi depus intr-o casa mortuara care va
indeplini procedurile prevazute pentru un trup care va fii transportat in
Romania. Dupa spalarea profesionala facuta de casa mortuara, rugati un preot
ortodox sa spele trupul cu vin si untdelemn rostind rugaciunile de cuviinta
si miruindu-ma pe tot trupul. Apoi sa ma imbrace cu straiele preotesti si pe
piept sa-mi puna icoana Maicii Domnului , cea sculptata in os si fixata intr-un
cadru de lemn, pe care mi-a daruit-o in spital Prea Fericitul Patriarh
Teoctist al Romaniei, care mi-a dat si binecuvantare pentru asta. In mana
dreapta sa-mi puna sfanta cruce si metaniile primite de la Manastirea
Diaconesti care vor merge cu mine in mormant.
De
la aeroport din Bucuresti pana la Petru Voda sunt vreo sapte ore de mers cu
masina... Prietenilor mei de o viata, ucenicilor mei si credinciosilor care
ma vor insoti pe ultimul drum, le multumesc...
Dumnezeu
sa le rasplateasca insutit dragostea, grija si ajutorul pe care mi l-au dat!
Nu sunt in stare sa gasesc cuvinte de recunostinta pentru toate, cuvantul
imi este prea slab si inima mea prea saraca ca sa pot exprima toata
recunostinta mea pentru ei.
Pentru
enoriasii mei las acest cuvant: Iubiti-va unii pe altii cum si Iisus ne-a
iubit pe noi, ca sa se vada dintru aceasta ca suntem fii Mantuitorului
nostru Iisus Hristos. Fiti jetrfelinici! Straduiti-va pentru zidirea
bisericii! Rugati-va si milostiti-va de cei in nevoi!
Arhitectilor
care au proiectat Biserica fara nici o rasplata materiala, sa le inmulteasca
Dumnezeu harul, sa le rasplateasca dragostea cu care au lucrat la proiect
luni de zile pentru a ajunge la cea mai desavarsita forma, prin inspiratia
Duhului Sfant.
Va
rog sa pastrati curata pictura bizantina, fara nici un fel de amestec cu
alte influente. Numai pictura, culoare si lumina... nici o icoana in relief,
nici o icoana atinsa de modernismul zilelor noastre!
Multumesc
Consiliului Parohial care m-a sustinut si ajutat. Duc cu mine in mormant o
dragoste uriasa pentru voi, pentru jertfa voastra, pentru sustinerea mea in
fata greutatilor, a micilor neintelegeri si a propriilor mele slabiciuni.
Daca
am uitat pe unii, ii rog sa ma ierte... Scriu asta pe patul spitalului, sunt
slabit si fara indoiala ca mintea mea nu-i poate cuprinde astazi pe toti cei
care m-au iubit si i-am iubit, dar Dumnezeu stie dragostea mea pentru toti,
si-mi iarta neputinta.
Harul
Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu-Tatal si
impartasirea Sfantului Duh, sa fie cu voi toti! Amin.
12
noiembrie 2006,
Spitalul
Militar Bucuresti,
Preot
Gheorghe Calciu
Comunicat
oficial al familiei pr. Gh. Calciu-Dumitreasa cu privire la slujbele din România
Deoarece
se vehiculeaza in presa/internet multe informatii false, neverificate,
presupuneri etc., avem rugamintea sa precizam catre canalele media
informatiile provenind de la familia Calciu:
Astazi,
vineri 24 noiembrie 2006, familia parintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, in
buna randuiala si cu binecuvantare, va facem cunoscut programul preliminar
al aducerii in tara a trupului parintelui Gheorghe Calciu.
Bunul
Dumnezeu a randuit ca trupul parintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa sa ajunga
in Romania, in ziua Sfantului Apostol Andrei, Sfant pentru care parintele
nostru a avut o cinste si pretuire deosebita, legandu-l mai multe evenimente
de aceasta data. Joi 30 noiembrie 2006, seara tarziu, parintele va sosi in
tara dupa care va fi condus de mai multi preoti la Biserica Radu Voda a
Seminarul teologic din Bucuresti, unde parintele a fost profesor mai multi
ani.
Alaturi
de familie avem bucuria sa va anuntam, din incredintarea si cu
binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului Nathaniell Popp, Arhiepiscop de
Detroit si al Episcopiei Ortodoxe Romana din America, ca parintele va fi
insotit in Romania Prea Sfintitul Irineu Duvlea, Episcop de Dearborn Heights
si Episcop Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romana din America, de Parintele
Protopop Dumitru Paun, fost elev al parintelui si de mai multi credinciosi.
Parintele
va ramane la Biserica Radu Voda pana sambata dupa amiaza. Programul
slujbelor pentru aceasta perioada urmeaza sa fie finalizat in urmatoarele
zile. Preliminar va putem spune ca dorinta noastra ar fi ca vineri seara, 1
decembrie 2006, sa aiba loc Slujba Privegherii iar sambata dimineata, 2
decembrie 2006, sa aiba loc Sfanta Liturghie urmata de Slujba Prohodirii (inmormantarii).
Slujbele vor avea loc cu participarea mai multor ierarhi si a numerosi
preoti. Detalii vor fi furnizate ulterior.
Sambata
2 decembrie 2006, dupa amiaza, parintele va fi condus spre Manastirea Petru
Voda. Sambata noaptea parintele va fi privegheat la Manastire urmand ca
duminica 3 decembrie la pranz, dupa Sfanta Liturghie sa fie inmormantat.
Multumim
Patriarhiei Romane si in mod deosebit Preafericitului Parinte Patriarh
Teoctist pentru rugaciunile, grija si ajutorul acordat pentru a putea duce
la bun sfarsit dorinta parintelui Gheorghe Calciu. Multumim cu smerenie
Inalt Prea Sfintitului Daniel, pentru ca a raspuns cererii de binecuvantare
trimise de familia parintelui. Multumim tuturor prietenilor parintelui care
au ajutat la implinirea acestei dorinte dragi si stim ca parintele s-a rugat
si se va ruga pentru noi toti si pentru stradaniile noastre.
*
Parintele
a lasat trei scrisori pentru a fi deschise dupa moartea sa. Cea de fată
este prima dintre ele, a doua este cea catre familie cu indrumari privind
moartea sa care s-a publicat imediat dupa trecerea sa la Domnul (la
inceputul acestei pagini), iar a treia urmeaza sa se faca publica în
preajma înmormîntarii din 3 decembrie 2006 si cuprinde indrumari privind
ingroparea:
Scrisoarea
I
Iubitii
mei credinciosi,
"Dumnezeu
m-a certat dar mortii nu m-a dat".
Desi
eram bolnav nu m-am dus la medic ci am hotarat sa ma duc in tara sa-mi iau
ramas bun pentru totdeauna de la preotii mei care mi-au fost elevi la
seminar, de la neamurile mele, de la monahii si monahiile pe care iam
cunoscut si de la locurile acestea in care am ingropat o comoara de sasezeci
de ani de suferinta si de bucurii spirituale.
Eram
sonvins ca nu ma voi mai intoarce in America si ca voi muri aici. M-a
bucurat foarte mult valul de simpatie, de dragoste si de rugaciune din
partea a sute si mii de persoane care m-au vizitat sau trimis vorba prin
altii; si de faptul ca preoti din Bucuresti si din alte provincii ale tarii,
inclusiv Bucovina au venit sa ma vada si sa siujeasca Sfantul Maslu aproape
zilnic pentru mine.
Poate
ca Dumnezeu a vrut sa inteleg ca ceea ce am facut eu, cu ajutorul Lui, a
fost bine, si dau slava Domnului ca mi-a spulberat indoielile pe care le
aveam in privinta afirmatiilor din predicile mele si a tonului lor. Aveam
indoieli in privinta metodei pe care am folosit-o si stiu acum ca nu am
ales-o pe cea mai buns dar Dumnezeu a deschis inimile oamenilor ca sa fie
mai induratori cu mine.
In
momentul in care va scriu aceasta scrisoare doctorii mi-au spus ca situatia
mea s-a imbunatatit si ca aceasta este tot ce pot face ei pentru mine; ceea
ce urmeaza de acum inainte tine de lnstitutul de cancer, tratament care
poate da rezultate sau poate esua, dupa cum Dumnezeu a decis sorocul.
Vreau
sa va marturisesc dragostea pe care o am pentru voi toti si va cer iertare
pentru orice greseala am facut, ca cine poate spune ca este fara greseala?!....
Totusi
va scriu aceasta scrisoare cu gandul ca daca nu voi ajunge viu in America,
prin ea sa va ajunga la urechi marturisirea aceasta de dragoste si de
iertare...
Dar
acum vreau sa multumesc inca o data tinerilor din comitetul parohial, care
cu sacrificiu si cu un curaj sfant au pomit acest proiect al construirii
unei noi biserici si continua sa-l sustina in ciuda faptului ca suntem
saraci si ca posibilitatea de a reusi nu este prea clara. Dar Dumnezeu va
pune mila Sa si va trimite ingerii, pazitorii bisericii si pe patronul ei
Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat, crestinatorul romanilor, ca sa ne
scoata din toate impasurile.
Sunt
unii dintre dumneavoastra care cred despre ei ca sunt mai buni si judeca,
iar acest lucru nu este ingaduit. Umilinta si smerenia sunt cheia tuturor
virtutilor. Ce-ti pasa tie - spune Sfantul Apostol Pavel - daca sluga
aproapelui tau sta sau cade, daca sta, pentru el sta, iar de cumva cade,
pentru el cade. Cine priveste cu ochi duhovnicesc inlauntrul lui nu va zice
niciodata: "eu sunt drept"; aceasta afirmatie o face vamesul; ci,
cuprins de jalea pacatelor pe care le descopera intru el va spune impreuna
cu Sfantul Simeon Metefrastul: "eu sunt cel mai mare pacatos".
Nimeni
in lumea asta nu este fara de pacat. Unul singur este, Domnul nostru Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care n-a avut nici pacat, nici macar pravalirea
spre pacat.
Scriu
aceasta scrisoare cu o anumita indoiala, in sensul ca nu am certitudinea ca
voi ajunge viu la Washington, nici certitudinea ca voi muri inainte de a
atinge pamantul Americii. O scriu de aceea intr-un stil putin ambiguu, adica
si pentru una si pentru cealalta posibilitate.
Ar
trebui sa pomenesc pe fiecare dupa nume cu multumire si dragoste caci voi
ati fost copiii mei iubiti si bucuria zilelor mele. Ar fi insa prea lung si
ma simt obosit...
Binecuvantarea
Domnului sa fie peste voi toti cu al Sau Har si cu a Sa iubire de oameni.
Amin.
Preot
Gheorghe Calciu
31
octombrie 2006
Spitalul
Militar Bucuresti