"Pământul
Strămosesc", 16 Aprilie 1933
Ion
MOTA
Ne gândim doar la una din binefacerile sfintei Invieri a
lui Isus. O binefacere deosebit de mângâetoare si scumpă inimilor noastre in
veacul de descompunere a credintei si de înăbusire sufletească, in care avem amarul de a
trăi. 
E binefacerea convingerii pe care o coboară sfânta
Inviere in sufletele noastre, privitoare la incontestabila biruintă a Binelui
dumnezeesc împotriva puterii Răului.
Biruintă absolut
sigură. Biruintă care, dacă nu mai
poate fi câstigată pe căile omenesti, cu respectul legilor obisnuite ale
vietii pământesti, atunci recurge la ajutorul si interventia harului ceresc
al Creatorului. Si ce-i este Creatorului să calce chiar
El legile naturii
întemeiate tot de El, spre a-si impune vointa Sa, care altfel n'ar mai putea fi
împlinită? Cel ce a creiat legile naturii, legile creatiunii, de ce nu le-ar
putea modifica atunci când ele sunt o piedecă pentru triumful său?
Astfel s'a intâmplat că
Isus, căzând in cursa
pământească a natiunii jidănesti (despre care atât de usor uităm noi că
este natia ucigase de Dumnezeu?) fu omorît pe Cruce. Doborîti de greutatea
slăbiciunilor omenesti ucenicii Lui s'au risipit, lepădându-se de Cel ce de
acum era fără viată si rece, pierdut lumii si plecat pentru totdeauna.
Nimic n'ar mai fi rămas din lupta Mântuitorului pentru Bine si Adevăr, dacă
ar fi fost lăsate de Părintele ceresc să se întâmple cele sortite de legile
pământului. Isus mort, plecat pentru totdeauna dintre oameni, discipolii
fugiti si urmăriti de teamă si chiar de îndoiala, Biserica încă
neîntemeiată, Caiafa triumfător cu toti ai lui, toate acestea ar fi făcut
să dispară repede amintirea efortului de mântaire al blândului Nazarinean.
Căci asa cereau, fără putintă de înduplecare, legile pământesti ale
mortii, ale minciunii si slăbiciunii omenesti.
Iar stăpânirea celor cari "dela tatăl lor Diavolul sunt"
ar fi continuat să întunece lumea, in dispretul condamnărilor si amenintărilor lui
Isus.
Atunci Bunul Părinte interveni si
Binele, Adevărul,
triumfară chiar împotriva legilor naturii omenesti.
Legea
mortii fu răsturnată si in locul ei sfânta Inviere veni să dărâme din temelii
puterea care triumfase cu trei zile mai înainte. In locul biruitoarei ceti
diavolesti a fariseilor, omenirea primi, spre adăpost mântuitor in cursul
veacurilor, Biserica, crestinismul. Slăbiciunea, lasitatea, micimea omenească,
fură ele însile desmostenite din sânul omenesc al alesilor, iar in local lor
coborî harul Duhului Sfânt cu divine puteri invincibile. Am avut astfel, după
ISUS, nesfârsitul sir al Apostolilor, al sfintilor părinti ai Bisericii, al
celorlalti sfinti si martiri, cari răspândiră si întăriră Biserica.
De
aceea azi, când puterea întunericului îsi întinde iarăsi tot mai mult pâcla
întunecoasă asupra pământului, stingând tot mai mult credinta si viata echilibrată,
înstăpânind tot mai mult duhul diavolesc asupra vietii noastre, - noi, cei
ce ne sbatem cu incăpătânare in luptă cu răul care ne copleseste tot mai mult,
ne oprim o clipă in această zi de sărbătoare, spre a primi binefacerea cea
mai caldă, împărtăsania sufletului de luptător. Ne oprim, legionari, să primim
in sufletele noastre binefacerea înviorătoare si readucătoare de puteri pe
care ni-o aduce Invierea Mântuitorului. El ne învată cu blândete să citim
in pagina de etern adevăr pe care ni-a deschis-o El prin Inviere si pe care
ni-o oferă spre alinare, de atunci încoace, zi cu zi, si mai ales de sfintele
Pasti. 
In
zilele acestea toti suntem chemati a trăi cu inima lui Isus, cu suferintele
lui, spre a putea primi binefacerea Invierii Sale.
Aveti
toata dreptatea domnilor secretari si subsecretari de Stat, e îngrozitor de
puternic sistemul pe care ni-l opuneti nouă: politic, armată, coruptie, tentatii,
chiar moarte la urma urmei. Apoi aveti pretiosi aliati înfricosetori: francmasoneria,
presa, stiinta viciata, Universitatea, filosofia modernă si aproape unanimitatea
"intelectualitătii".
Si vă întrebati cu drept cuvânt dacă noi
existăm,
dacă nu e ridicol să tineti prea mult socoteală de noi si să vă potoliti
restul de constiintă fată de prigonirile pornite asupra noastră,
repetându-va cuvintele lui Caiafa: e mai bine să stârpim o mână de
exaltati si de nebuni, decât să riscăm a
lăsa neamul pe căi pierzătoare.
Dar
frământata inteligentă a Dv. nu-si dă seama cât de mult seamănă tăria Dv.
cu aceea a fariseilor, câtă apropiere e între planul Dv. de mentinere a stărilor
actuale si planul din care a făcut parte uciderea lui Isus.
Iar
in fericirea de a găsi formula care să justifice din belsug punctul Dv. de
vedere, nu vă dati seama că sunteti victimele unor sofisme fariseice si, natural,
nu vă asteptati la ceeace se va întâmpla împotriva tuturor asteptărilor Dv.,
nu vă asteptati la surpriza unei anumite biruinte pe care au gustat-o cei
de-o seamă cu Dv. din vremurile mesianice.
Noi legionarii să ne ridicăm peste zâmbetele acestor
oameni cari se cred atât de siguri si tari. Noi, împreună cu mizeriile,
sărăciile, grijile noastre amare, împreună cu sudoarea, cu nesiguranta zilei
de maine si cu povara atâtor suferinte, să ne împărtăsim sufletele cu darul
pe care ni-1 trimite azi Isus: binefacerea certitudinii absolute in biruinta
adevărului nostru, împotriva tuturor, chiar si împotriva legilor eterne ale
pământului.
Ion MOTA
EXIL,
1979: O FELICITARE DIN PARTEA BIBLIOTECII ROMÂNE "SATUL" DIN
BRAZILIA DE ZIUA INVIERII...