HOT NEWS, Bucuresti. Creat pe timpul lui Ceausescu ca sa impiedice inundarea Bucurestiului, facut peste un cimitir si o biserica, Lacul Morii ascunde in mijlocul sau o insulita cu o istorie aparte.
      Executiile in stil mafiot, traficul de droguri, violurile, pescuitul dar si miile de oameni care vin in fiecare vara pe insula din Lacul Morii fac parte din istoria neromantata a locului. Peste toate domnesc insa maldarele de gunoaie, inconstienta oamenilor si indiferenta autoritatilor.

      Lacul Morii este un lac artificial realizat spre sfarsitul regimului comunist pentru a pune capat revarsarilor raului Dambovita. In afara acestui aspect pozitiv istoria lacului este una destul de trista.
      Candva aici se afla una dintre cele mai mari biserici din zona, Biserica Sfantul Nicolae, cei care au proiectat lacul nu au dorit sa tina cont de amplasarea ei si autoritatile comuniste au hotarat demolarea. Astazi foarte putini oameni isi mai amintesc de biserica daramata sau de cimitirul profanat peste care s-a turnat beton.

   Undeva intr-o margine a lacului exista un monument care cinsteste amintirea fostului lacas de cult.

   Lacul reprezinta astazi un element de atractie in special in timpul verii cand este luat de asalt de sute de oameni aflati in cautare de soare, relaxare si inot. Pe langa latura idilica a lacului exista si una de-a dreptul tragica.
      Aflat la marginea Bucurestiului si ferit oarecum de ochiul politiei lacul si insula s-au transformat intr-un paradis al drogurilor, prostitutiei si crimei.
      In mijlocul acestui lac se afla o insula care ar fi trebuit sa devina una din cele mai atractive locatii din zona atat conform proiectelor comuniste cat si ale fostului primar Dan Darabont.
      In primul caz, revolutia din 1989 a intrerupt amenajarea zonei lasand in urma o bucata de pamant, cateva salcii, un pavilion, un debarcader in paragina si o fantana arteziana defecta.
      Din 1990 si pana astazi situatia nu s-a schimbat. Fostul primar al sectorului 6 crease un intreg proiect de amenajare si transformare a zonei. Proiectul insa a ramas in acelasi stadiu, doar a fost o serioasa promisiune electorala, nu?

   Toate aceste lucruri nu ii impiedica insa pe bucuresteni sa o frecventeze si sa sporeasca gradul degradarii locului. Sambata insula se umple de masini, paturi, gratare si... munti de gunoaie. Si se aduna cu un spor mai abitir decat banii baronilor in banci, deoarece acest loc nu este cercetat de nici o autoritate.
      Am gasit la fata locului doar cativa tineri, membrii ai Fundatiei Culturale "Profesor George Manu", care si-au luat inima in dinti si au trecut cu eforturi proprii la igienizarea zonei. Ceilalti care venisera la un gratarel sau la un peste îi priveau cu nepasare ba chiar le atrageau atentia ca acolo sau dincolo mai era cate o hartie, fara sa schiteze cel mai mic gest de ajutor.
      "E incredibil ce am putut gasi la fata locului. De la tampoane si pampersi pana la scaune de masina", ne-a declarat unul dintre voluntari.
      "Fundatia George Manu face regulat astfel de actiuni atat in Bucuresti cat si in tara acolo unde are filiale, dar e mai greu decat isi poate inchipui cineva sa faci azi si munca voluntara. Si ma refer aici la piedicile puse tocmai de autoritati si institutiile in sarcina carora cad astfel de obligatii.
      Spre exemplu, in cazul de fata, cei de la REBU nu au vrut sa trimita o masina sa ridice gunoiul decat contra cost. O suma importanta ni s-a cerut si de la groapa de gunoi. Cei de la Directia de urbanism a municipiului s-au aratat mai amabili dar ne-au cerut un vraf de acte de trimis si de completat, lucru care ne-ar fi indepartat mult de la actiunea noastra.
      Asa ca am preferat sa facem totul in regie proprie chiar daca ne-a costat destul de mult. Insa ceea ce facem noi acum nu poate fi decat ceva temporar, cateva zile de soare ar putea face ca tot gunoiul sa fie la loc. Am realizat un plan pentru amenajarea si igienizarea permanenta a insulei.
      Il vom discuta cu reprezentantii Primariei sectorului 6 si speram sa realizam ceva impreuna", ne-a declarat Cezarina Barzoi din partea Fundatiei Profesor George Manu.