Mâine anul se ‘noieşte, Câte frunze în frunzar,
Pluguşorul se porneşte, Atâţi bani în buzunar.
Pluguşorul cu doi boi Câtă trestie pe casă,
Mânaţi măi, hăi, Atâţia galbeni pe masă.
Hăi hăi hăi. Hăi hăi hăi.
(more…)
D’ale cui aceste case?
D’ale cui aceste case?
Florile dalbe
D’ale cui aceste case?
D’asa’nalte minunate (bis)
Prin afară văruite (bis)
Prin năuntru zugrăvite.
Zugrăvite visuri scrise (bis)
Visuri scrise, mese ‘ntinse.
Dar la masă cine şade (bis)
Sade gazda cestor case.
Nu şade ci mi se’nchină. (bis)
C’un pahar de vin în mână.
Mâna dreaptă pe-o găleată (bis)
Din găleată ce răsare?
Busuiocu popilor, (bis)
Izma creaţă’a babelor.
Şi rugii unchieşilor (bis)
Şi rugii unchieşilor.
Trandafir flăcăilor. (bis)
Şi scaeţii fetelor.
Florile dalbe.
Notă – După primul vers al fiecărei strofe, se zice: Florile dalbe
[audio:https://www.miscarea.net/w/wp-content/uploads/2013/12/Jocul-caprei.mp3|titles=Jocul caprei] [audio:https://www.miscarea.net/w/wp-content/uploads/2013/12/Jocul-ursului.mp3|titles=Jocul ursului] [audio:https://www.miscarea.net/w/wp-content/uploads/2013/12/Prin-cel-verde-visinel.mp3|titles=Prin cel verde visinel]
Sângerelul soarelui Vara pică de ‘nfloreală,
Pe ninsoare când răsare, Şi iarna de’nboboceală.
Nu mi-e soare răsărit, Nu mi-e pomul înflorit,
Ci un pom mare ‘nflorit. Ci mi-e pluguşor pornit.
(more…)
Cât de mare, bogăţia prin necinste adunată,
Niciodată, pe-a ta frunte nu e stemă, ci o pată
Care, oricât ai spăla-o, nu se şterge niciodată!
*
Cel ce naşte ‘n sărăcie şi bogat ajunge ‘n urmă, –
Nu mai vede pe săracii ce-l aveau cu ei în turmă…
Arătaţi-mi numai unul care nu-i precum se spune, –
Să fac ochii mari la dânsul, să mă ‘nchin ca la minune!
*
De toţi, ascunde-ţi fericirea! Când însă la săraci pătrunzi,
Ascunde-ţi faţa şi-al tău nume, dar mila ta să n’o ascunzi!
*
Nu e om fără durere, – fără frunză cum nu-i pom;
Dacă e vre-un om asemeni, – omu-acela nu e om!
*
Sărăcia nu’njoseşte sufletele mari nicicând,
Dar nici aurul nu ‘nalţă pe cei josnici şi de rând!…
(more…)
TU, ce primeşti ofranda vieţii noastre,
– chezaş al timpului de înfrăţire –
cobori zâmbind în taină printre astre;
ne vei sădi în suflet mulţumire?
In ochii minunaţi, plini de lumină,
citim destinul unei grele soarte…
solia păcii’n lacrimi se anină…
ne-aduci belşug, eşti purtător de moarte?
(more…)
Vine Anul Nou…
Aho, aho, ho-ho,
Mâine anul se ‘noieşte
Pluguşorul se porneşte
Si începe a brăzda,
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belşug,
Pentru brazda de sub plug. (more…)
Si’mpărţea trei colacei
La copiii mititei.
Mânaţi măi: hăi, hăi!
Aho, aho, copii si fraţi
Stati puţin si nu mânaţi,
Lângă boi v-alăturaţi
Si cuvântul mi-ascultaţi:
