Garda de Fier

“Biruinţa Legionară” – desen de N. Brana

“Pentru a cunoaşte şi aprecia un organism politic, nu e deajuns să analizăm manifestările lui exterioare, aflate într’o stare de continua prefacere, ci trebue să străbatem dincolo de această zonă a nestatorniciilor, până la fiinţa lui lăuntrică, până la conceptul său imanent. Atitudinile unui partid sau mişcări politice nu pot rămâne staţionare, pentrucă trebue să se orienteze clipă de clipă, după modificările ce intervin în câmpul realităţilor sociale, după noile constelaţii care se ivesc între oameni. Sub învelisul acestui panta rei al politicului, vom descoperi însă o constantă de valori, un mănunchi de idei si energii cu caracter de permanenţă, care tind să se realizeze în societate în măsura îngăduită de prezenţa şi rezistenţa altor forţe. Numai înţelegerea acestui cadru ideologic intim, ne ridică la justa interpretare a unui fenomen politic.

Mişcării legionare trebue să-i aplicăm acelaş criteriu diferenţial. O informaţie sigură asupra ei nu se poate obţine decât de la recunoaşterea esenţialului legionar. (more…)

Septembrie, 1981

D-nul Traian Popescu împreună cu D-na Chiriachiţa Popescu

L-am vizitat pe editorul şi jurnalistul Traian Popescu, la Madrid, în apartamentul său de pe Calle Conde de Penalver, nu departe de răscrucea arterelor Narvaez, Goya şi Alcala. Vechi bogătaşi şi aristocraţi, ca familia March, bancheri din Palma de Mallorca, familia Salamanca etc. şi-au cheltuit averea pentru construirea cartierului. Salamanca a fost ministru de finanţe şi conspirator, alături de generalul Torrijos, care s’a distins ca om politic liberal şi a participat la răsboiul pentru independenţă în secolul trecut. Torrijos a fost revoluţio­nar, a rezistat la Cartagena înfruntându-l pe ducele de Anquilem, apoi s’a refugiat la Gibraltar, unde a continuat să conspire. Debarcând la Malaga, a fost prins şi executat. Participarea la conspiraţie a marchizului de Salamanca i-a atras exilul.

Traian Popescu s’a instalat în această zonă a oraşului în Septembrie 1965, lăsând un somptuos apartament pe Calle Villa Nueva, nu departe de parcul Retiro, unde însă nu exista vad comercial şi nu se putea ocupa de filatelie. Aici a găsit spaţiu potrivit pentru un magazin filatelic, l-a renovat şi s’a apucat de negustoria de timbre. Din câştigurile realizate cu timbrele, Traian Popescu susţine activitatea editurii şi a revistei Carpaţii. Prezentat de unele cercuri politice în culorile cele mai sumbre, calificat drept criminal, cu mâinile pătate de sânge până la coate, terorist care are pe suflet sute de victime nevinovate, odios fabricant de propagandă totalitară etc., sunt surprins a vedea un bărbat prietenos şi harnic, lucrând fie în micul lui spaţiu filatelic, unde-şi primeşte prietenii sau colaboratorii, fie în apartamentul din acelaşi corp de clădire, care adăposteşte biblioteca, redacţia şi depozitul de carte al editurii. Convenim fără întârziere să discutăm despre obiectivele ce le urmăreşte şi despre comunitatea românească de la Madrid. (more…)