Garda de Fier

Facsimil

Oamenii generatiei care a trait  in plin entuziasm razboiul intregirii si toate nazuintele ce-au incalzit momentele lui grele, stau in majoritatea lor neintelegatori in fata fenomenului legionar.
Generatia aceasta a adus totus jertfe mari in acel razboi care ne-a dat o tara visata numai de cei mai indrazneti dintre precursori. A cultivat ganduri nobile, a purtat pe umerii idealismului ei marile reforme ale improprietaririi si ale votului universal; atunci cand izvoarele unui nationalism regenerator se aratau amenintate, a luptat pentru restabilirea drepturilor unui rege al gandurilor si aspiratiilor ei, tradate mai apoi si inecate in sange.
(more…)

Căpitan cu verde stemă de’mpărat
Trece, mari, ţara’n nou descălecat…

Creşte-mi, Doamne, veacurile’n nouă Ţară
Cer aprins de biruinţă legionară.

Lângă porţile de soare şi de-aramă
Unde bat Carpaţii basmelor din coamă,
Colo’n raiul ţării sărutat de Tise
Lângă pragul unei alte lumi deschise,
Liturghii de rugă’n mânăstiri de pară,
Vredniceşte-mi, Doamne, cântecul de ţară.
(more…)

Codreanu - "Il popolo d'Italia", 1940

 Te-ai ridicat uriaş, peste veac,
Privirile de fulger geto-dac,
Mâna cu porunci de buzdugan,
Peste codri, peste deal şi bărăgan,
Răzbunare pentru scrâşnet de ţăran,
Trăsnet pentru vrere de duşman,
Pentru Rumânime, aprig Căpitan.

 Te-a trimis istoria: să’nţelegi,
Să ridici, să pedepseşti şi s’alegi,
Cu aspre viscoliri de furtună,
Destinul de împlinire străbună,
In ţara ce’ cântec ţi-adună
Stejari din Cosmin de Cordună,
Pentru Dumnezeu şi Neam, verde cunună. (more…)

Fraţilor, scăzută-i ziua bună
şi plopii dau cu frunţile de lună.

Nici flintele, nici fluer nu răsună…

Cu-azurul sprijinit în mână,
falanga desluseşte cerul din ţărână

şi’n rugă îngenunche ca cerbii:
Stăpânul pădurilor şi ierbii,

să trimită’n închisoare
camarazilor fărâmi de soare.

 Ei zidesc din munţi de suflet şi alean
neamul nou daco-roman.

Gh. A.
Revista “Iconar”, Cernăuţi. Anul II, Nr. 8, 1937

Cazut în lupta împotriva comunismului

    Acum 30 de ani în urmă, în anul 1952, în tranşeele de luptă din Coreea şi-a pierdut viaţa un tânăr compatriot român de 22 de ani, Gheorghe Gheorghescu, unul din acei români exilaţi care pentru Ţara şi Neamul crucificat, s’au oferit voluntar să lupte cu arma în mână împotriva acelora care urmăreau şi aici, în această parte a lumii, să răpună drepturi şi libertăţi existente.

    El se născuse la Bârlad, la 17 Septembrie 1930 şi se refugiase împreună cu tatăl lui în Statele Unite spre a scăpa de comunism. In ţară îi rămăsese mama, “în ghearele călăilor”, -cum spunea el. Cu gândul la ea, cu dor adânc de ţară, cu nopţi chinuitoare şi şoapte gemute care îi tremurau somnul, pentru a lupta împotriva acelora care îi terorizau mama, se înrolează în anul 1951 în cadrul trupelor O.N.U. (more…)

 Ziarul “Cuvântul”, Anul XVII, (Serie Nouă) Nr. 51, Marţi 3 Decembrie 1940

   …să te gândeşti cu ce ai greşit, a spus Căpitanul.

   A spus-o gandindu-se la toata miselia care ne impresoara, la toata miselia cu care dusmanii nostri vor sa ispiteasca sufletele noastre. Mai cu seama acele suflete care nu-si gasesc reazãmul in ele – ci îl cauta in afara.

   Si intr’un fel si in celalalt, sufletul tau se inmoaie si credinta isi schimba calea ei cea dreapta…

   Azi ne pandesc dusmanii din toate ascunzisurile.

   Ne ies in cale la toate colturile.

   Nu ne pot lovi direct si de aceea incearca sa ne adoarma.

   Si ei stiu bine ca lauda adoarme judecata si intuneca mintea.

   De aceea: atentie, înzecita atentie.

   Sub haina netrebnica a lingusirii, sub ispita laudei, impingandu-ne la pacatul trufiei, cei ce nu mai au alta putere voiesc sa ne nimiceasca. (more…)

Gravură de Simion Lefter, ziarul “Buna Vestire”, Anul IV, Nr. 13, 22 Sept. 1940

Ziarul “Buna Vestire”, 22 Septembrie 1940

22 Septembrie 1939

În Constanța

Preotul Chivu Ion din Vilșoara-Cobadin, a fost împușcat de șeful postului de jandarmi pe șoseaua Constanța – Cobadin. Rănit numai, a încercat să fugă dar plutonierul l-a doborât cu lovituri de pat și apoi cu focuri de revolver. Apoi l-a jefuit de bani și îmbrăcăminte.

Îl plâng soția și doi copii.

Preotul Secăreanu din comuna Dulgheru a fost trecut telefonic pe lista de împușcare. Șeful de post ezitând executarea ordinului, maiorul P.M. a venit personal cu mașina să-l ucidă. Între timp șeful postului se decisese…

Îl plâng soția și copiii.

Preotul Mocanu, tot din județul Constanța a fost ucis în aceleași condiții.

Toți au fost expuși în șosea cu placardele de trădători de neam.

Au fost înmormântați fără popă și fără sicrie.

Tot în Constanța, în suburbana Brătianu a fost omorât în condițiuni necunoscute până astăzi studentul Chiriazi Constantin, secretarul sediului legionar. A fost și el expus în margine de drum. (more…)

Ziarul Curentul, Joi 12 Septembrie 1940

(more…)

Legionareşte au privit moartea în faţă...

CUM AU FOST EXECUTAŢI CAMARAZII POP ŞI LESCANU DIN CLUJ, IN FAŢA MORMÂNTULUI CĂPITANULUI

La Cluj fuseseră condamnaţi la moarte studenţii Pop şi Lescanu.
Aceştia au fost aduşi de la Cluj la Jilava şi executaţi chiar în faţa mormântului Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor.
Ei au cerut să vadă mormântul.
Camaradul Pop, care avea o pâine la el, a cerut colonelului Brusescu, comandantul de atunci al Jilavei, să le fie amânată executarea cu o oră pentru a-şi mânca pâinea şi pentru a se reculege în faţa mormântului Căpitanului. Le-a fost admisă cererea.
(more…)