Garda de Fier

Intr’un colţ îndepărtat din curtea închisorii, sub un planşeu de beton, au fost îngropate trupurile sfârtecate ale Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor

Planşeul de beton care a fost fixat deasupra corpurilor neînsufleţite ale Căpitanului, Decemvirilor şi Nicadorilor

♦ In cursul zilei de ieri au continuat la Jilava lucrările pentru deshumarea osemintelor Căpitanului, ale Decemvirilor şi ale Nicadorilor.
Ura conducătorilor trecutelor regimuri, deslănţuită contra elementului naţionalist i-a determinat pe călăi să ia unele măsuri deadreptul uluitoare.
Astfel:
După ce Căpitanul şi ceilalţi 13 fruntaşi legionari au fost ucişi mişeleşte, trupurile lor fără viaţă au fost îngrămădite într’o groapă, departe în curtea închisorii Jilava.
A fost greu până s’a dat de mormântul eroilor legionari, dar tot atât de greu este să se pătrundă în el, pentrucă din ordinul asupritorilor, peste groapa cu cadavrele sfinte ale martirilor, guvernanţii de atunci au pus să se toarne un planşeu de beton, a cărui grosime are 70 cm. si o suprafaţă de 75 m. p. (lung de 15 m. şi lat de 5 m.).
La perforarea acestui planşeu s’a lucrat ieri cu asiduitate. Până aseară, rezultatele încă nu se cunoşteau.
Comandanţii legionari, care au condus aceste lucrări au înaintat un memoriu detaliat d-lui Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, care urmează să avizeze asupra celor în consecinţă. (more…)

Biserica de lemn din Ulmeni (cca. 1700)

Cine n-are prieteni, să-și facă rost! Cine are, să le trăiască! Eu aș zice, cu gura plină, că am prieteni, că am mulți și buni, dar și că… numărul lor crește – îmi spune… cineva… Să vorbesc acum despre prietenul Vasile Morar, despre marele poet român, Vasile Morar, ar însemna să-l decupez de la inimă și să-l ”vând”, ceea ce… nu se cade.
Ca și în alte dăți, am fost invitat de Vasile al lui Morar din Chelința Ulmeniului de Maramureș la o mare sărbătoare, Zilele orașului Ulmeni.

Drumul a fost frumos (la dus), vreme prietenească, chiar dacă la Iași ninsoarea se rostogolea și văruia străzile. Cum nu-mi place să întârzii la întâlniri, așa s-a întâmplat și acum, când îl așteptam la Ulmeni în fața școlii, pe ”fratele” Vasile, cavaler de Morar al Chelinței străbune.

Nu am stat mult de vorbă, timpul, ucigașul pe care-l plătim, ne zorea și trebuia să mergem la gară să-l așteptăm pe prietenul de-acum (atunci nu-l cunoșteam) pe justițiarul, dar și pe scriitorul Ioan Scorobete – membru al U.S.R. (more…)

Afişul manifestării…

Cea de-a cincea ediţie a Festivalului Românesc din Jacksonville, Florida, desfăşurat pe parcursul celor două zile de 25 – 26 Octombrie, şi-a încheiat porţile.
Devenit de acum un eveniment tradiţional anual, Festivalul Românesc se înscrie în hronicul comunităţii drept un moment de seamă pentru toţi cei ce, înfruntând vicistitudinile anilor, şi-au găsit aşezarea în această depărtare a lumii. Români dragi si mândri care nu şi-au uitat pământul de unde au plecat, tradiţiile şi întreg specificul lor, cu toţii reuniţi într’o frumoasă atmosferă emblematică de simţire menită să le întărească dragostea, cadrul spiritual de conservare, de unire şi mândrie românească.
Cu regretul absenţei din terţe motive dela precedentele manifestări care au avut loc pe acest fundal, nu sunt surprins de fel să găsesc pe feţele fraţilor mei Români destindere şi bună voie, să-i văd radioşi şi însufleţiţi în schimburi de cuvinte de complezenţă, unde nu există bariere; cunoscuţi sau necunoscuţi, oamenii sunt apropiaţi unii de alţii, ca fraţi de sânge ai aceluiaşi Neam. Se regăsesc cu toţii la un loc, se privesc cu drag şi se îmbrăţişează cu multă căldură unii pe alţii. Laolaltă, tineri feţi frumoşi şi cosânzene, alături de bătrâni cu feţele scrijelite de lungul anilor, petrec cu toţii la unison momentul care le uneşte sufletele. (more…)

După 25 de ani de la căderea unui regim blamat de întreaga ţară, Făgăraşul are în sfârşit un Monument al Rezistenţei Anticomuniste în memoria oponenţilor dictaturii apuse.

Publicul prezent la inaugurarea Monumentului Rezistentei din Făgăras

A fost inaugurat duminica trecută, începând cu ora 17.00, o inaugurare care a adunat laolaltă oficialităţi, primari, preoţi din toate cultele, istorici, supravieţuitori ai închisorilor comuniste, urmaşi ai lor şi simpli cetăţeni.

Pe frontispiciul Monumentului, amplasat pe malul lacului la intrarea în cetate, stau scrise cu litere de aur următoarele: ,,Morţi sfinţi în temniţe şi prigoane/Morţi sfinţi în lupte şi furtuni/Noi ne-am făcut din voi icoane/Şi vă purtăm pe frunţi cununi…”
(more…)

Monumentul Rezistenţei din Făgăraş

Duminică, 28 Septembrie, este ziua inaugurării Monumentului Rezistenţei Anticomuniste din Ţara Făgăraşului. Dorit imediat după evenimentele din Decembrie 1989, dar realizat abia acum, la 25 de ani de atunci, Monumentul Rezistenţei din Făgăraş va rămâne de acum înainte un reper posterităţii. El va rămâne ca un semn în timp, ce va aminti de cei care s-au opus regimului comunist sau de cei care i-au susţinut pe aceştia.
Inaugurarea va începe la ora 17.00, când soldaţii de la Centrul de Infanterie din Făgăraş vor da onorul şi se va intona imnul de stat. Oficialităţile prezente, printre care primarul Făgăraşului, vor dezveli monumentul, iar un sobor de preoţi va oficia o slujbă de sfinţire.
Toţi cei prezenţi vor fi invitaţi la o expoziţie dedicată evenimentului în Turnul Temniţă al Cetăţii, organizată de Muzeul „Valer Literat”. La final, în curtea interioară va avea loc un concert de nai, dedicat eroilor neamului, susţinut de Nicolae Voiculeţ, cunoscut pentru astfel de evenimente patriotice.
Alexandru Socaciu
BZF

P R E Z E N T !

Acolo în împărăţia brazilor, a munţilor, a seninului, a liniştei, acolo stau aliniate cu braţele deschise spre cer crucile Lor, crucile Sf. noştri mucenici dela Miercurea Ciucului, dela Vaslui; acolo în biserică, acoperită de flori şi brad este cenuşa celor mistuiţi în focul crematoriului: Cam. Nicoleta, Lt. Dumitrescu, Vasile Christescu, V. Dumitrescu, V. Dragomirescu, cei nouă fulgerători ai satanei din Călinescu.
Măreaţă şi fără egal este această cetate a Predealului care, adăposteşte atâtea moaşte…
Duminică ne-am plecat din nou genunchii în faţa crucilor, în faţa crucilor Lor… Si erau aşa de frumos împodobite aceste cruci. (…)
… Si-au venit Legionari şi legionare să se roage, să aprindă lumânări şi tămâie, să ceară întărire în luptă…
M’am apropiat de Crucea Bădiţei Iordache Nicoară. Bunătate, dragoste, dăruire radia faţa lui. Ultima dată l-am întânit în timpul prigoanei în apropiere de A.N.E.F., neobosit, neînfricat… Pe umerii lui se aprinseseră aurori şi bădiţa s’a înălţat biruitor la cer.
… La câţiva paşi crucea lui Nicolae Strungaru, moldoveanul despre care vorbesc multe colţuri din tară.
… A început parastasul… Pentru cei din Predeal, pentru cei din celelalte colţuri de ţară… Rugăciunile noastre i-au chemat şi ei au venit…, ne-au binecuvântat, au cântat cu noi şi ne-au întărit sufletele întru neclintita credinţă legionară.
Cornelia NOVAC
Ziarul “Cuvântul”, 9 Decembrie 1940.

 Revista “Glasul Strămoşesc”, Sibiu. Anul VI, Nr. 1, 8 Nov. 1940.

“Să rup din mine bucuriile pământeşti… şi în orice clipă să fiu gata de moarte”…

La Predeal, în ziua reîntoarcerii în pământul strămoşesc a martirilor dela Vaslui, n’a vorbit nimeni şi s’a cântat puţin. Au cântat doar preoţii prohodul iar legionarii: “Cântecul legionarilor căzuţi” şi “Drapelul sus”. Ne-au sfâşiat inima bocetele mamelor istovite, însoţite de dangătul înfiorător al clopotelor şi urletul sinistru al sirenei. Si dacă n’a vorbit nimeni dintre cei vii, au vorbit mult, mult de tot, crucile verzi.
Au vorbit crucile verzi strămoşilor, lui Ionel Moţa, Vasile Marin, Căpitanului şi tuturor celor căzuţi “pentru lupta sa cea dreaptă”, nouă celor de faţă şi de pe întreg cuprinsul românesc, precum şi întregii viitorimi.
Le-au spus strămoşilor că cei pe care-i străjuiesc ele le-au ascultat, le-au înteles şi le-au urmat glasul. I-au spus lui Horia, lui Cloşca, lui Crişan, lui Tudor Vladimirescu, lui Avram Iancu şi tuturor marilor noştri nebuni pentru Neam şi Lege, care şi-au semănat sângele pentru o biruinţă pe care nu nădăjduiau s’o trăiască, dar pe care o vedem profilându-se măret în zarea îndepărtată a viitorului, că sfânta lor nebunie n’a murit, că legionarii le-au purtat torţele biruitoare prin cele mai groaznice întunecimi de răutate, de ură, de trădare, de cruzime, de bestialitate satanică. Simţeam şi parcă vedeam cum se liniştea somnul strămoşilor, în pământul frământat cu atâta sânge, mândri de crucile verzi.
(more…)

“Biserica Legionarilor” din Morenii Vechi

“Activitatea de propagandă, însoţită de acţiuni de ajutorare a populaţiei locale, s-a soldat cu constituirea unor organizaţii legionare („cuiburi”) în satele Morenii Vechi, Valea Mare, Costuleni, Prisăcani etc. La Morenii Vechi, bunăoară, şeful de cuib, preotul satului Leonid Miron, a reuşit să organizeze una dintre cele mai puternice organizaţii primare legionare din judeţul Iaşi. În 1935 aici exista o tabără de muncă alcătuită din 28 de studenţi ieşeni ai Facultăţii de Geografie de la Universitatea A. I. Cuza. Ca şi camarazii de la Ungheni, aceştia au înfiinţat o cărămidărie, fabricând 100.000 bucăţi din care, în anul următor, au ctitorit eleganta biserică în stil bucovinean, cu hramul „Sfânta Maria” (numită şi „Biserica Legionarilor”)…  Şi legionarii de la Moreni, ca mulţi alţi părtaşi ai Mişcării, au sfârşit tragic. La 21 septembrie 1939, legionarii l-au asasinat pe ministrul de Interne, Armand Călinescu. Ca măsură de reprimare, autorităţile au decis să opereze, în noaptea de 21 spre 22 septembrie, o serie de execuţii. În zorii zilei de 22 septembrie, în fiecare judeţ au fost expuse publicului cadavrele a trei legionari, pe care poliţia, în plină noapte, i-a ridicat din mijlocul familiilor, i-a scos în stradă şi i-a împuşcat. Trupurile acestora au fost lăsate în văzul lumii timp de trei zile. Printre cei trei legionari executaţi în judeţul Iaşi a fost şi Leonid Miron, preotul din Moreni. (more…)

Căpitanul, 1899-1938 (desen în creion, colecţia personală, 1980)

(more…)