Vorbim, de fapt, despre primul film din istoria cinematografiei consacrat rezistenţei armate anticomuniste din România. “Undeva în Est”, realizat de Nicolae Mărgineanu în 1991, după romanul lui Augustin Buzura, “Feţele tăcerii”, accentua mai mult rezistenţa pusă de ţărani colectivizării, chiar dacă portretiza şi un partizan memorabil, căpitanul Sterian, interpretat de regretatul Călin Nemeş.
Parohia Malovăţ, Loc. Malovăţ-Jud. Mehedinţi, România. Tel.0724.99.80.86
Ofertă de cărţi
Cu deosebit respect va facem cunoscut ca parohia noastră a publicat sau a achiziţionat o serie de lucrări, pe care le are disponibile pentru vânzare. Ne-ar face plăcere ca să binevoiţi şi Dvs. să vă număraţi printre cei ce se înfruptă din hrana spirituală ce-o oferă aceste lucrări.
De 20 de ani publicăm, – cu greutăţi pe care numai Dumnezeu le ştie -, la nivelul unui sat uitat de lume, sute de titluri de cărţi şi broşuri cu conţinut teologic, istoric, literar, pe care le răspândim în parohia noastră, în ţară şi în străinătate în sistemul ,,cartea prin poştă”, cu convingerea că prin aceasta facem un act de apostolat pentru Domnul Hristos şi în acelaşi timp slujim cultura şi neamul românesc. Nu avem nici o susţinere decât de la Dumnezeu şi de la cititorii noştri. Fiindcă am publicat lucrări pe înţelesul dumnealor şi care au răspuns căutărilor spirituale ale omului de astăzi, am putut rezista inflaţiei, concurenţei şi răutăţii multora, care au căutat să ne pună piedici. (more…)
• Căpitanul după ce a fost achitat în procesul dela Turnu-Severin se întorcea cu trenul spre Iaşi. In drum, MULŢIMILE au ieşit să întâmpine, trenul în care era Căpitanul.
“Nu era o primire din acelea oficiale si reci. Nu-i aduseseră pe oameni nici datoria, nici teama, nici interesul. Pe la marginea mulţimii am văzut bătrâni care plângeau. Oare de ce? Ei nu cunoşteau pe nimeni din cei care eram în tren. Pare că cineva necunoscut îi împingea, şoptindu-le tainic: (more…)
,,Pentru a ne iubi ţara, acea ţară trebuie să fie demnă de a fi iubită“. Edmund Burke
Argument :
România e o ţară ca oricare alta. E un pământ ce are o istorie şi peste care mulţi calcă în fiecare clipă. Nu putem spune că toţi suntem fericiţi aici, dar nici nu putem da vina pe România.
Eu iubesc România pentru că dincolo de răutatea oamenilor văd şi bunăvoiniţa lor, dincolo de străzi “dezacordate” zăresc peisajele ce mă pot băga în reverie, ascult inculţii şi ştiu că există şi minţi geniale, la final sunt satisfăcut din simplu’ fapt că înca exist.
Cât de legaţi suntem noi românii de România, şi cât de conştienţi suntem de această legatură ?
Este o întrebare, ce mă îndeamnă să privesc la România, şi să văd imaginea acesteia, cu , câmpiile, dealurile, munţii, râurile, şi marea . (more…)
Dr. Teofil Mija, şeful rezistenţei anticomuniste din Codrul Fetea
Şeful rezistenţei anti-comuniste din Braşov a murit în dimineaţa zilei de 3 august 2010. Un alt simbol al luptei anti-comuniste, dintr-un oraş-martir al României, s-a stins. Potrivit unui comunicat remis redacţiei InfoMondo de Asociaţia foştilor deţinuţi politici Dr. Teofil Mija a încetat din viaţă la vîrsta de 87 de ani. Întreaga viaţă de după 1989 şi-a dedicat-o ajutorării foştilor deţinuţi politici şi bătrînilor cu venituri modeste.
S-a născut la 11 septembrie 1923, la Brătei, judeţul Tîrnava Mare, actual judeţ Sibiu. A absolvit Liceul „Principele Nicolae“ din Sighişoara. În anul 1942 se înscrie la Facultatea de Medicină din Iaşi, dar din cauza războiului, după doi ani, se mută la Facultatea de Medicină de la Cluj.
În anul 1948 fuge în munţi urmărit de Securitate. În 1950 este arestat. La 1 august 1964 este eliberat din penitenciarul Aiud, unde şi-a petrecut zece dintre cei 14 ani de detenţie. Pentru că nu i se permite să termine medicina se înscrie la cursurile fără frecvenţă ale Facultăţii de Biologie.
(more…)
(21 Iunie 1925 – 29 Iulie 2010)
"Rămân încrezător şi mângâiat, că (tineretul N.N.) va face în aşa fel, ca lupta şi sacrificiile noastre să nu rămână zadarnice".
“Multi dintre românii de azi, se caracterizeaza ca fiind obositi sufleteste, lipsiti de raspundere, preferând compromisul si incorectitudinea.
Frica ne scoate din viata, lasându-ne sa sfârsim macabru. Atâtea fenomene negative din perioada comunista n’au cum sa salveze un popor, caruia i s’a furat revolutia platita cu sangele tineretului dornic de adevarata libertate si demnitate.
Cum sa ne surâda starea de lamentare a unor oameni care nu risca nimic pentru patria lor?…
Raul se manifesta azi, într’un complex unitar, ajungându-se la depasirea limitelor. Primejdia este mortala si istoria în lacrimi!…
Noi nu am avut tinerete dar am înfruntat cu puterile noastre monstrii istoriei, miscându-ne în vremuri de ocupatie si de prigoana, pe traiectoria salvarii valorilor eterne. Am mers pe drumul onoarei dupa exemplul înaintasilor, învatând din sacrificiul elitelor… Lanturile pe care le-am purtat, marturisind un crez, acum s’au facut smarald… (more…)
"Rezistenta armata anticomunista din Romania - fenomen unic in Europa central-estica"
Sute de persoane au participat, sambata si duminica, 24 si 25 iulie 2010, la manastirea Sambata de Sus din judetul Brasov, la “Zilele Rezistentei Nationale Anticomuniste”, ciclu de manifestari organizate de Partidul “Pentru Patrie”.
Sub acest generic, au avut loc activitati diverse, incepind cu proiectii de filme avind ca tematica rezistenta armata anticomunista, un simpozion stiintific intitulat “Rezistenta armata anticomunista din Romania – fenomen unic in Europa central-estica”, lansarea noii editii a volumelor I si II ale cartii “Brazii se frang, dar nu se indoiesc”, si nu in ultimul rand, festivitatea inaugurarii Fundatiei “Ion Gavrila Ogoranu”, purtind numele fostului lider al partizanilor anticomunisti din Muntii Fagarasului (1948-1956) si avind ca obiect de activitate, printre altele, cinstirea si perpetuarea memoriei si idealurilor acelor romani care s-au opus regimului comunist, in munti cu arma in mana, in temnite sau lagare de exterminare.
(more…)
M O N O L O G S I N I S T R U
"Unde sunteţi acum? Unde v-aţi ascuns? Vă întrebăm noi bandiţii, trădătorii, reacţionarii, contrarevoluţionarii, duşmanii poporului, legionarii, fasciştii, naziştii, antisemiţii, criminalii de război, dezertorii, golanii, huliganii"...
V-aţi trezit într-o zi de toamnă cu ţara vândută şi credeaţi că vi s-a adus libertatea, pacea, fără să bănuiţi că aţi fost demult vânduţi.
Armata Roşie, invadează ţara şi spuneaţi că au venit eliberatorii, prietenii.
Aţi spus că armistiţiul s-a încheiat, dar ofiţerii şi ostaşii români dezarmaţi din ordin (ordinul cui?) erau făcuţi prizonieri deşi nu luptau, şi asemeni unei turme imense 170.000 de oameni erau mânaţi din spate de bâtele mongole crescute în incubator.
Aţi îmbrăcat uniforme străine, împodobiţi cu stele păgâne şi gata îndoctrinaţi v-aţi întors acasă să vă ucideţi fraţii, părinţii şi compatrioţii. Ati devenit generali, securişti, miliţieni, gardieni caralii şi v-aţi purtat mişeleşte. (more…)
15 Iulie 2010: Cuvântul Doamnei Aspazia OŢEL-PETRESCU la punera în mormânt a trupului camaradei Lucia POPŞOR (SCURTU), un om cu viaţă sfântă şi bineplăcută lui Dumnezeu, un rugător mai mult pentru noi păcătoşii în ceruri, unde şi-a reluat locul în formaţie, în oastea Căpitanului. A trecut la Domnul la 13 Iulie 2010, la o lună după ce a împlinit 90 de ani, ani de suferinţă, de pătimire pentru crezul ortodox şi românesc.
«Floarea Basarabiei a fost dusă la pierzanie, Basarabia a fost călcată în picioare şi noi trebuie să ne facem datoria de urmaşi, de buni urmaşi, şi să le recuperăm dreptul la nume şi la pomenire, fără a uita ce a fost şi cum a fost»
Toate Trei la un loc, în aceeaşi localitate, la Sărătenii Vechi (Teleneşti), în curtea aceleiaşi biserici cu Hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, una lângă alta, în bună rânduială creştinească, cu 42 de nume sub ele sau în amintirea lor. Două dintre ele, mai vechi, una — nouă de tot, dezvelită în prezenţa noastră, cu participarea satului, oficialilor locali, a preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu şi Primarului general de Chişinău, Dorin Chirtoacă.
De ce Ghimpu şi de ce Chirtoacă? Pentru că manifestarea de la Sărăteni se succede manifestărilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău din 28 iunie, iniţiate de Primarul Chirtoacă.
Luate împreună, însă, acestea se regăsesc în acelaşi Decret Ghimpu, motivat de tragedia şi urmările tragice ale intervenţiei militare sovietice din 28 iunie 1940. Până şi textele de pe Piatra Comemorativă din centrul Chişinăului şi Crucea de la Sărăteni repetă similar ideea Decretului: «…în memoria victimelor ocupaţiei sovietice». Dezvelită, Crucea de la Sărătenii Vechi a scos în faţă, spre amintire şi pomenire, 40 de nume din rândul celor deportaţi sau împuşcaţi de sovietici după ‘40. Trecem cu ochii peste listă… Nazar Zaharia — învăţător, Popovici Sava — primar, Cudriţchi Petru — militar… (more…)
