Garda de Fier

"Cine n'a cunoscut şi n'a dat nici examenul durerii, nici examenul bărbăţiei şi nici examenul credinţei, nu poate fi legionar". (C. Z. CODREANU)
Subscrie

Arhiva pentru ‘MĂRTURII’

PENTRU TOATE CE SLOBODE NE IES ÎNAINTE… de Maria Toacă

April 01, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Românii înstrăinaţi

Monumentul

Monumentul dela Fântâna Albă…

Pregătindu-mă şi primăvara aceasta de pelerinajul la Fântâna Albă, care, mai în fiecare an are loc în preajma Sfintelor Paşti, mi-am cuminecat sufletul cu o poezie. Or, de foarte mult timp, acolo, pe acea pajişte verde străjuită de brazi semeţi, locul unde mă închin românilor căzuţi întru nemurire, mi-am găsit biserica pentru spovedanie şi împărtăşanie. E un sentiment de credinţă creştinească care mă răscoleşte mult mai profund decât între pereţii unui locaş de închinare. Şi dacă tot mi-am deschis sufletul cu această mărturisire, aş dori să le fac cunoscută cititorilor şi poezia–cuminecătură, care, de rând cu frumuseţea versului metaforic, ne transmite un extraordinar mesaj al dorului de libertate. Aşadar, iată cele şase strofe, pentru care autorul lor, poetul Radu Gyr, a fost condamnat la moarte:  (more…)

HĂRNICIA LEGIONARĂ IN IMAGINI

March 30, 2014 De: Garda Categoria: PRESA LEGIONARĂ, Restituiri - Imagini

Ziarul "Libertatea"

Facsimile din ziarul “Libertatea”, Bucureşti-Orăştie. Anul XXXV, Crăciun 1937

(more…)

CETĂŢUIA “ECATERINA TEODOROIU”

March 16, 2014 De: Garda Categoria: PRESA LEGIONARĂ, Restituiri

Nicoleta Nicolescu la prima arestare...

Nicoleta Nicolescu la prima arestare…

Un articol al Nicoletei Nicolescu publicat în revista săptămânală “Păreri Studenţeşti”, Anul I, Nr. 5, 1-7 Februarie 1932

Ceta

Cetăţuia “Ecaterina Teodoroiu”

(more…)

Biruinţa Legionară – “Omul Nou”

March 15, 2014 De: Garda Categoria: Restituiri

"Biruinta Legionară" - desen de N. Brana

“Biruinţa Legionară”desen de N. Brana

“Pentru a cunoaşte şi aprecia un organism politic, nu e deajuns să analizăm manifestările lui exterioare, aflate într’o stare de continua prefacere, ci trebue să străbatem dincolo de această zonă a nestatorniciilor, până la fiinţa lui lăuntrică, până la conceptul său imanent. Atitudinile unui partid sau mişcări politice nu pot rămâne staţionare, pentrucă trebue să se orienteze clipă de clipă, după modificările ce intervin în câmpul realităţilor sociale, după noile constelaţii care se ivesc între oameni. Sub învelisul acestui panta rei al politicului, vom descoperi însă o constantă de valori, un mănunchi de idei si energii cu caracter de permanenţă, care tind să se realizeze în societate în măsura îngăduită de prezenţa şi rezistenţa altor forţe. Numai înţelegerea acestui cadru ideologic intim, ne ridică la justa interpretare a unui fenomen politic.

Mişcării legionare trebue să-i aplicăm acelaş criteriu diferenţial. O informaţie sigură asupra ei nu se poate obţine decât de la recunoaşterea esenţialului legionar. (more…)

Oameni din Exil: TRAIAN POPESCU

March 02, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Restituiri

Septembrie, 1981

D-nul Traian Popescu împreună cu D-na Chiriachiţa

D-nul Traian Popescu împreună cu D-na Chiriachiţa Popescu

L-am vizitat pe editorul şi jurnalistul Traian Popescu, la Madrid, în apartamentul său de pe Calle Conde de Penalver, nu departe de răscrucea arterelor Narvaez, Goya şi Alcala. Vechi bogătaşi şi aristocraţi, ca familia March, bancheri din Palma de Mallorca, familia Salamanca etc. şi-au cheltuit averea pentru construirea cartierului. Salamanca a fost ministru de finanţe şi conspirator, alături de generalul Torrijos, care s’a distins ca om politic liberal şi a participat la răsboiul pentru independenţă în secolul trecut. Torrijos a fost revoluţio­nar, a rezistat la Cartagena înfruntându-l pe ducele de Anquilem, apoi s’a refugiat la Gibraltar, unde a continuat să conspire. Debarcând la Malaga, a fost prins şi executat. Participarea la conspiraţie a marchizului de Salamanca i-a atras exilul.

Traian Popescu s’a instalat în această zonă a oraşului în Septembrie 1965, lăsând un somptuos apartament pe Calle Villa Nueva, nu departe de parcul Retiro, unde însă nu exista vad comercial şi nu se putea ocupa de filatelie. Aici a găsit spaţiu potrivit pentru un magazin filatelic, l-a renovat şi s’a apucat de negustoria de timbre. Din câştigurile realizate cu timbrele, Traian Popescu susţine activitatea editurii şi a revistei Carpaţii. Prezentat de unele cercuri politice în culorile cele mai sumbre, calificat drept criminal, cu mâinile pătate de sânge până la coate, terorist care are pe suflet sute de victime nevinovate, odios fabricant de propagandă totalitară etc., sunt surprins a vedea un bărbat prietenos şi harnic, lucrând fie în micul lui spaţiu filatelic, unde-şi primeşte prietenii sau colaboratorii, fie în apartamentul din acelaşi corp de clădire, care adăposteşte biblioteca, redacţia şi depozitul de carte al editurii. Convenim fără întârziere să discutăm despre obiectivele ce le urmăreşte şi despre comunitatea românească de la Madrid. (more…)

Istoria orală – Interviu cu legionarul Nistor Chioreanu

February 23, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Restituiri - Istoria orală

Semnul Legiunii...CASETA / ROLA NR. : C 323
NR. DE INVENTAR : 1421
DOCUMENTUL NR. : 1049
REALIZATOR : Eugen Preda, Mariana Conovici, Virginia Călin
DATA ÎNREGISTRĂRII : 26.11.1995 Alba Iulia
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 25.12.1999
TRANSCRIERE : Wanda Cojocaru; Violeta Constanda (partea a doua)
DACTILO PC : Wanda Cojocaru; Violeta Constanda (partea a doua)
OBSERVAŢII: la interviu participă şi soţia intervievatului; corectură Violeta Constanda
CONŢINUT: NISTOR CHIOREANU – despre istoria Mişcării Legionare

Virginia Călin: Suntem în 26 noiembrie 1995, înregistrăm în casa domnului Nistor Chioreanu. Participă la înregistrare Mariana Conovici, domnul Eugen Preda. Domnule Chioreanu, dumneavoastră aţi avut responsabilităţi mari în cadrul Mişcării Legionare. În 1940, eraţi numit comandant în regiunii Transilvania. Care consideraţi dumneavoastră că erau meritele pe care le aveaţi în mişcare care îl îndreptăţeau pe Horia Sima să vă numească într-o astfel de funcţie? Ce anume făcuseţi până atunci pentru mişcarea legionară?

Nistor Chioreanu: Eu am intrat în mişcare încă de când eram în liceu, erau Frăţiile de Cruce. Şi pe Horia Sima l-am cunoscut, era cu un an mai în vârstă decât mine… Ne-am cunoscut la o întâlnire din asta legionară. După ce a rămas el comandant al mişcării legionare, conducător al mişcării legionare, după moartea lui Codreanu, fiindcă ne cunoşteam şi probabil că datorită faptului că am avut funcţia asta de şef al Frăţiilor de Cruce numit de Corneliu Codreanu, de şeful Legiunii, aveam prestigiu oarecum în mişcare şi aşa s-a întâmplat că am ajuns să fiu numit şef al Frăţiilor de Cruce aici întâi, şef al Frăţiilor de Cruce am fost numit de către Corneliu Codreanu… (more…)

Istoria orală – Interviu cu legionarul Alexandru Băncescu

January 16, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Restituiri - Istoria orală

Semnul Legiunii...BĂNCESCU  Alexandru
C796/ Inv. 2346/ Doc.1570
Realizator: O.S., 30.07.97

O.S.: Astăzi 30 iulie 1997 acasă, la Câmpulung Moldovenesc la domnul Băncescu Alexandru , care a avut amabilitatea să acorde un interviu Secţiei de Istorie Orală din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Pentru început, domnule Băncescu, vă rugăm să vă prezentaţi în câteva cuvinte. Când sînteţi născut?

A.B.: M-am născut în 1924 din părinţi foarte credincioşi, simpli. Tata a fost meseriaş deşi provenea dintr-o familie de intelectuali, al cărui bunic a fost condamnat de austro-maghiari la moarte ca fiind considerat cap de revoluţie al românilor din zona Câmpulung Moldovenesc. El n-a vrut să înveţe, a făcut un liceu, opt clase de liceu şi mama mea a făcut şase clase primare, o cheamă Blănaru şi de mic am cunoscut o educaţie  cât se poate de apropiată de biserică şi credinţă. (more…)

MIRCEA STREINUL (1910 – 1945)

January 03, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Restituiri

Mircea Streinul

Mircea Streinul

Era incredibil de tânăr şi scria despre sine: „Mircea Streinul. S-a născut la 2 Ianuarie 1910 în comuna Cuciurul-Mare (jud. Cernăuţi). A luat bacalaureatul la liceul „Aron Pumnul“ (Cernăuţi). Studiază teologia la Universitatea din Cernăuţi. Şi-a făcut debutul în revista „Junimea literară“. A colaborat cu versuri, proză şi dări de seamă (recenzii – n.r.) la „Tribuna“, „Spectatorul“, „Munca intelectuală“ (toate în Cernăuţi), „Îndrumarea“ (Rădăuţi), „Cronica românească la Cernăuţi“, „Răboj“ (Bucureşti). I-a apărut „Balada spunerii de moarte“ în revista „Floarea de foc“ (Bucureşti).

I s-au publicat fragmente de roman, povestiri, schiţe, versuri, dări de seamă şi polemică în foiletonul ziarului „Glasul Bucovinei“. Are în manuscris romanul „Zenobia Magheru“ şi un ciclu de poeme, „Spuneri de moarte“. Acuma lucrează la romanul „Sanatoriul viselor“. Adună material pentru o carte asupra marelui poet bucovinean Constantin Berariu. A tradus versuri de Uhland, Platen şi Richard Dehmel. A publicat în Calendarul „Glasul Bucovinei“.

Are în manuscris un ciclu de novele, dintre care unele în colaborare cu Ion Roşca şi George Antonovici“ (Junimea literară, nr. 1-6/1932, pg. 201). (more…)

“VACANŢE” – Mircea Streinul

January 03, 2014 De: Garda Categoria: Restituiri literare

"Vacanţe"

“Vacanţe”

„Colegul meu, Dumitru Şperlea, era îndrăgostit. O ştia toată clasa, deoarece bunul meu prieten nu se sfiise să comunice faptul în mod oficial, adică de la catedră, în timpul unei pauze.

Numai că Dumitru era foarte nefericit în dragoste şi afecta în consecinţă tuberculoza, devorând cu o acidă pasiune zeci de lămâi.

Acest lucru n-o impresionase însă pe Liuş – şi Dumitru trebui să-şi schimbe tactica, adaptând maniera sportivă. Suferind însă un nou eşec, se hotărî să procedeze energic. Scrise o lungă scrisoare, înştiinţând- o pe Liuş că se sinucide, dacă nu va voi să-l salveze ea însăşi de la funestul gest.

În locul Liuşei apăru însă la „faţa locului” domnul Eustaţie Scorţea şi Grădina Publică înregistră un mic scandal, din fericire cu puţini martori, întrucât era ora mesei. Câţiva curioşi au văzut o umbrelă agitată, o pereche de ochelari căzuţi pe prundul aleei şi alte obiecte pitoreşti, cari protestaseră, pe rând, cu comprimată furie, împotriva neruşinării tineretului postbelic. (more…)

CEZAR FLAMURĂ (1913 – 2006)

January 03, 2014 De: Garda Categoria: MĂRTURII, Restituiri

Cezar Flamură

Cezar Flamură

S-a născut la Cîmpulung Moldovenesc, în 6 februarie 1913. Se numea Vasile Blănaru, dar urma să-şi semneze restrânsa operă poetică cu pseudonimul Cezar Flamură.

A studiat, ca şi viitorul lider comunist Emil Bodnăraş, la liceul „Dragoş Vodă“ din Cîmpulung Moldovenesc, dar, înfiinţând, în 1933, o „Frăţie de cruce“ a liceenilor, a fost exmatriculat şi, în consecinţă, obligat să-şi continue studiile departe de casă, la Lipcani, în Basarabia. A urmat, apoi, Academia de Artă Dramatică şi Cinematografică din Iaşi, iar în paralel şi Facultatea de Istorie.

În 1939, a publicat o foarte singură carte de poezie, „Talazuri“, care avea să fie arsă prin curţile interioare ale închisorilor patriei.

Cât a durat războiul, Vasile Blănaru, fost asistent de regie la Teatrul Naţional din Bucureşti, din 1937, sub direcţiunea lui Liviu Rebreanu, a fost reporter de frontul de răsărit, ca şi Virgil Gheorghiu, corespondenţele lui din prima linie fiind publicate în „Curentul“, în „Universul“ şi în „Timpul“. Când mai avea vreme, scria şi poezie, şi publicistică de dreapta, colaborând la „Pământul Strămoşesc“, la „Libertatea“ şi la „Buna Vestire“. (more…)