Garda de Fier

CASETA / ROLA NR : C 1233
NR. DE INVENTAR : 2886
DOCUMENTUL NR. : 1873
REALIZATOR : Silvia Angelescu
DATA ÎNREGISTRĂRII : 08/24/2000
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 01/15/2001
TRANSCRIERE : Eugen Stancu
DACTILO PC : Eugen Stancu
OBSERVAŢII: Corectura: Silvia Angelescu
CONŢINUT : Interviu cu VICTOR MOISE

Frăţiile de Cruce (1935)
Rebeliunea legionară 1941 (Buzău)

• ocuparea Prefecturii Buzău
• percheziţia la Seminarul Teologic Buzău – 1941
• arestarea 1941

Studii:

• Seminar Bucureşti,
• Seminar Cernăuţi
• Şcoala de ofiţeri de rezervă, Bacău (more…)

Prof. Mircea Botiş
Pr. Radu Botiş

În nemijlocită legătură cu activitatea politică şi diplomatică dusă pe diferite planuri de România în scopul realizării idealului său national, cu lupta purtată de conaţionalii din provinciile aflate sub stăpânire străină, un mare număr de români au desfăşurat în diferite ţări din Europa, precum şi în S.U.A. o acţiune multilaterală şi eficace, în cooperare cu sârbii, cehii, polonezii etc. pentru cauza comună: victoria principiului naţionalităţilor şi recunoaşterea acestuia drept criteriu fundamental în statuarea postbelică a lumii.

Astfel, în Franţa, Comitetul franco-român, organizat în 1914 a depus în anii 1917-1918 îndeosebi, o largă şi variată activitate care, în 1917, odată cu sosirea unei misiuni universitare condusă de profesorul Emil Pangrati; a crescut în mod evident, fondându-se o revistă destinată să informeze despre motivele reale ce determinaseră România să intre în război alături de Puterile Antantei. Totodată s-a trecut la o largă şi variată activitate care, în 1917, odată cu sosirea delegaţiei să determine înţeleagerea, atât de către oficialităţi, cât şi de opinia publică franceză, situaţia nou creată României prin pacea încheiată de către Rusia la Brést-Litovsk. (more…)

CASETA / ROLA NR. : R 797
NR. DE INVENTAR : 2457
DOCUMENTUL NR. : 1643
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII : 3.01.1999
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 13.04.2001
TRANSCRIERE : Sora Florin
DACTILO PC : Sora Florin
OBSERVAŢII : Corectură Silvia Angelescu.
CONŢINUT: Interviu cu MIRCEA DIMITRIU

Războiul rece: planul unei “organizaţii americano-franceze” împotriva regimurilor comuniste
Comitetul Naţional Român
“Organizaţia”

• contactele cu Mişcarea legionară
• ajutorul legionar
• legătura franceză cu Mişcarea legionară: dr. Muşetescu (Paris)
• întâlnirea de la Paris a agenţilor de legătură cu Horia Sima
• întâlnirea de la Paris:
• obiectivele organizaţiei
• acţiuni concrete în ţările comunizate
• agenţii de contrainformaţii
• centrele de instruire din Franţa
• legăturile din Austria şi Franţa

Centrul Studenţesc Legionar, Timişoara
“Organizaţia”: echipele paraşutate

• instruirea echipelor: telegrafie, acte false, apărarea armată, orientarea în teren
• alcătuirea echipelor
• echipamentul tehnic
• echipa condusă de  Ică Tănase
• echipa condusă de Samoilă, Golea
• echipa terestră: Tolan, Teodorescu
• şefii operaţiunilor, alegerea locurilor de paraşutare
• organizarea: şefii operaţiunilor şi Horia Sima
• operaţiunea terestră
• operaţiuni de scoatere a legionarilor din ţară

Echipa de paraşutaţi a căpitanului Sabin Mare (echipă a CNR)
Bebi Toma, paraşutat
Date biografice

Octavian Silvestru: Astăzi, 29 decembrie 1998, din Germania, domnul Mircea Dimitriu  a avut  amabilitatea să acorde un interviu  Secţiei de Istorie Orală  din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Domnule Dimitriu, la începutul anilor 1950 un grup de români s-au implicat în rezistenţa  anticomunistă, plecând din Europa occidentală şi fiind lansaţi cu paraşuta. Cine a avut ideea acestei operaţiuni, mai ţineţi minte? (more…)

CASETA / ROLA NR. : R829
NR. DE INVENTAR : 2701
DOCUMENTUL NR. : 1763
CONŢINUT: Interviu cu MIRCEA DIMITRIU
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII : 03-14-2000
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 5-10-2000
TRANSCRIERE : Wanda Cojocaru
DACTILO PC : Wanda Cojocaru

Octavian Silvestru: Astăzi, 14 martie 2000, de la Stuttgart, domnul Mircea Dimitriu a avut din nou amabilitatea să acorde un interviu Secției de Istorie Orală  din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. La mijlocul lunii ianuarie 1941, dumneavoastră vă aflaţi la Berlin când aţi aflat un lucru foarte important care privea mişcarea legionară din România. Despre ce era vorba ?

Mircea Dimitriu: La legaţia din Berlin erau mai multe persoane care fuseseră numite de guvernele anterioare: Tătărescu, Gigurtu, etc. Poate chiar şi…. Între ei era şi un consilier de legaţie: Ciordaş care era fiul martirului Ciordaş dacă cumva este cunoscut în luptele care le-au avut românii înainte de Unire cu ungurii. Şi acest consilier de legaţie, nu ştiu prin ce mijloace, a reuşit să fie admis la masa de brige a translatorului lui Hitler, Schmidt. Şi în timpul unei astfel de partide Schmidt s-a exprimat faţă de el că Furerul s-a hotărât pentru Antonescu şi dacă Horia Sima nu-şi bagă minţile în cap l-a şi terminat.

O.S.: Cordaş era legionar sau simpatizant ? (more…)

CASETA / ROLA NR. : C 986
NR. DE INVENTAR : 2477
DOCUMENTUL NR. : 1688
CONTINUT : Interviu cu OVIDIU GĂINĂ despre rezistenţa anticomunistă din Bucovina (1944-1946); gărzile încazarmate, <<Spărgătorii de fronturi>> -mişcarea legionară.
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA INREGISTRARII : 2.06.1999
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRARII : 20.09.1999
TRANSCRIERE : Lavinia Ivaşcu
DACTILO PC : Lavinia Ivaşcu
OBSERVATII:  Caseta are 30 de minute de înregistrare.

O.G.: Armata germană a pus la dispoziţia mişcãrii legionare o echipă de elitã, de paraşutişti, care să ne antreneze pe noi, care nu aveam nici o preparaţie, nu numai ca sã fim paraşutaţi, ci sã facem şi acte de sabotaj şi sã întrerupem liniile de comunicaţie a armatei sovietice şi sã distrugem cuiburile de spionaj a NKVD şi atunci noi am stat într-o permanentã, i-aş spune, forţare de la 6 dimineaţa pânã la 7 seara, de a înmagazina şi de a încorpora în sufletul şi în mintea noastrã şi abilitãţile noastre, toate învãţãmintele acestea care pentru noi erau noi necunoscute. Şi, totuşi, am reuşit începând cu luna noiembrie, din ’44 pânã în luna martie ’45, am reuşit sã mânuim toate armele care ne-au fost date, sã încorporãm în cunoştinţele noastre, chiar, şi tehnica germanã de a distruge cuiburile NKVD şi a armatei sovietice din Carpaţi. Pe data de 25 martie, la 3 dimineaţa, un avion ne-a dus şi ne-a paraşutat, iniţial, pe Giumalău, însã cum pilotul avionului nu a fost destul de atent, ne-a paraşutat la vreo 90 de kilometri, pe alt munte, Mãgura, în Maramureş. Nouă nu ne-a spus nimic, însã, totuşi, am acceptat şi a doua eroare a fost dramaticã pentru cã toate bombele de aprovizionare care trebuia sã ne însoţeascã cu paraşutele pe noi, au fost lansate fãrã paraşute şi când au ajuns jos, bombele au explodat sau s-au distrus. (more…)

CASETA / ROLA NR. : C239
NR. DE INVENTAR : 1225
DOCUMENTUL NR. :
REALIZATOR : Virginia Călin
DATA ÎNREGISTRĂRII : 12/05/1995
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 22/01/2004
TRANSCRIERE : Florica Săulescu
DACTILO PC : Florica Săulescu
OBSERVAŢII :
CONŢINUT : Interviu cu TITI DOBRE 

Virginia Călin: Suntem în 12 mai 1995 şi înregistrăm cu domnul Titi Dobre, fost membru al mişcării legionare, considerând că amintirile sale pot să aducă un plus de informaţie despre istoria mişcării legionare. Deci, domnul Dobre, v-aş ruga mai întâi să ne spuneţi în ce condiţii v-aţi apropiat de mişcarea legionară şi ce anume v-a atras spre această mişcare.

Titi Dobre: Ce m-a atras de mişcare a fost credinţa în Dumnezeu, în primul rând, că în perioada aceea eu tocmai citisem o carte a lui ……………. , un prinţ indian care a fost prigonit, băgat în groapa cu lei de prinţii ceilalţi, de ce să treacă la creştinism, că el trecuse la creştinism şi a scos o carte „Prin Hristos şi pentru Hristos”. El a fost prin ´22 şi prin Europa unde ne-a reproşat: „Voi nu sunteţi creştini”. Pardon. „Voi nu sunteţi creştini.”

V.C.: Şi sub influenţa acestei lecturi… (more…)

La Biblioteca B.P. Hajdău din Chişinău a avut loc lansarea cărţii „Garda de Fier in Basarabia. Documente”, autori Alexandru Moraru şi Benedict Ciubotaru apărută la Editura Iulian. Despre culegerea de documente au vorbit: Directorul Arhivei OSPRM, istoricul Veaceslav Lupan, dr. Elena Şişcanu, dr. Vasile Şoimaru, poetul şi scriitorul Ionel Căpiţă, camarad Codreanu.

„Cel ce stă indiferent, fricos şi laş în faţa ţării sale care moare, va fi blestemat de cei ce vin după el. Ţară, cheamă-ţi feciorii şi vor răspunde. Cei ce te iubesc vor răspunde, iar laşii vor sta muţi.”
(Corneliu Zelea Codreanu)[1]

Culegerea de faţă reprezintă o contribuţie de-a dreptul inedită la istoria societăţii româneşti din perioada interbelică. Caracterul de contribuţie inedită îi conferă subiectul comun al acestor 300 de documente – crâmpeie din activitatea unor membri ai Legiunii „Arhanghelul Mihail” în Basarabia din cadrul României Mari aşa cum au fost acestea surprinse şi catalogate de agenţii mai puţin instruiţi[2] ai poliţiei şi siguranţei statului democrat român. Aceste documente cuprind şi unele care ţin de alte organizaţii politice cum ar fi Liga Apărării Naţional Creştine (Partidul Naţional-Creştin, „cuziştii”), Partidul Ţărănesc al dr. N. Lupu, Partidul Comunist Român, precum şi documente care ţin de asemenea reprezentanţi ai clasei politice româneşti ca Pantelimon Halippa şi Victor Iamandi. Aceste documente au fost incluse pentru a oferi o viziune mai largă asupra metodelor de lucru ale statului democrat român şi a atmosferei din acei ani. Acest subiect – Mişcarea Legionară – a provocat, provoacă şi va provoca atitudini nu numai dintre cele mai diverse şi contradictorii, dar şi dintre cele mai vehemente. Şi asemenea atitudini au apărut din chiar momentul înfiinţării acestei mişcări, într-o zi de iunie din anul 1927.

CASETA / ROLA NR. : R830
NR. DE INVENTAR : 2702
DOCUMENTUL NR. :
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII : 14.03.2000
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 13.10.2006
TRANSCRIERE : Octavian Silvestru
DACTILO PC :
OBSERVAŢII : Interviu telefonic.
CONŢINUT: Memoriu adresat autorităţilor americane din Germania (1945)

Octavian Silvestru: Astăzi 14 martie 2000, de la Bacău, domnul inginer Virgil Velescu a avut amabilitatea să acorde un scurt interviu Secţiei de Istorie Orală din cadrul SRR. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial eraţi în Germania în zona de ocupaţie americană. Legionarii erau urmăriţi, dar dv. aţi reuşit să înaintaţi un memoriu unui for superior al americanilor. Despre ce este vorba? Dacă ne puteţi spune câteva cuvinte despre acest demers al dv.?

Virgil Velescu: Am alcătuit un Memoriu de vreo douăzeci de pagini unde prezentam situaţia Mişcării legionare, şi că de fapt … (nu se intelege) că de fapt am stat în lagăr, tot ce ni s-a întâmplat. Ne spuneau că vom rămâne în lagăr până ce vom avea bărbi albe, nu? Deci nu era vorba de o protejare, era o amenintare în permanenţă, nu? (more…)

Investigaţiile întreprinse în septembrie 2013 la Periprava, judeţul Tulcea, au dus la descoperirea unei gropi comune unde au fost aruncaţi deţinuţii decedaţi în perioada 1958-1963 din colonia de muncă Periprava, conform declaraţiilor reprezentanţilor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

“Locul de înhumare se află în perimetrul actualului cimitir al localităţii, într-o zonă lipsită de morminte ale comunităţii locale de ruşi lipoveni. Săpăturile arheologice au acoperit un areal circa 700 de metri pătraţi fiind identificate rămăşiţe umane aparţinând unor defuncţi depuşi în modalităţi diferite, înhumaţi în mai multe perioade”, se arată într-un comunicat de marţi al sursei citate. (more…)

CASETA / ROLA NR. : C 960
NR. DE INVENTAR : 2544
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII : 21.04.1999
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII :
TRANSCRIERE :
DACTILO PC : SA
OBSERVAŢII : Are fraze/cuvinte neterminate
CONŢINUT : ALEXANDRU SERAFIM

Octavian Silvestru : Astăzi, 21 aprilie 1999, suntem acasă la domnul Alexandru Serafim care a avut amabilitatea să acorde un interviu Secţiei de Istorie Orală din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Domnule Serafim, dumneavoastră încă de pe vremea când eraţi student aţi aderat la Mişcarea legionară. Dacă vreţi să ne spuneţi când anume şi mai ales de ce ?

CIOCNIRILE DIN PARCUL CAROL, 1933

Alexandru Serafim: Pot să spun că am aderat la Mişcarea legionară sau mai bine zis la Garda de Fier încă înainte de a fi student[1]. Intâmplarea a făcut că la 24 ianuarie ‘933 să fiu în Bucureşti ca elev, când studenţimea bucureşteană a luat hotărârea ca să pună o cruce la mormântul Eroului Necunoscut[2] pentru că, conform uzanţelor, sau nu ştiu ce să spun, indicaţiilor date, neştiind sigur ce religie a avut soldatul necunoscut, s-a hotărât să nu aibă cruce, semilună sau aşa… Studenţimea creştină însă, considerând că pentru înfăptuirea României Mari n-au fost sacrificaţi nici evrei, nici turci, nici maghiari ci numai români creştini, a luat această hotărâre. Am mers şi eu ca elev, s-a pornit de la biserica Sfântul Anton care era biserică studenţească atuncea, era în piaţa de flori, până la Parcul Carol. Era întreaga studenţime, nu numai legionară. Studenţimea cuzistă era condusă de advocatul Emilian. Studenţimea legionară era condusă de Traian Cotigă, preşedintele uniunii şi de Stelescu, care era deputat. (more…)