Garda de Fier

CASETA / ROLA NR. : C 986
NR. DE INVENTAR : 2477
DOCUMENTUL NR. : 1688
CONTINUT : Interviu cu OVIDIU GĂINĂ despre rezistenţa anticomunistă din Bucovina (1944-1946); gărzile încazarmate, <<Spărgătorii de fronturi>> -mişcarea legionară.
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA INREGISTRARII : 2.06.1999
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRARII : 20.09.1999
TRANSCRIERE : Lavinia Ivaşcu
DACTILO PC : Lavinia Ivaşcu
OBSERVATII:  Caseta are 30 de minute de înregistrare.

O.G.: Armata germană a pus la dispoziţia mişcãrii legionare o echipă de elitã, de paraşutişti, care să ne antreneze pe noi, care nu aveam nici o preparaţie, nu numai ca sã fim paraşutaţi, ci sã facem şi acte de sabotaj şi sã întrerupem liniile de comunicaţie a armatei sovietice şi sã distrugem cuiburile de spionaj a NKVD şi atunci noi am stat într-o permanentã, i-aş spune, forţare de la 6 dimineaţa pânã la 7 seara, de a înmagazina şi de a încorpora în sufletul şi în mintea noastrã şi abilitãţile noastre, toate învãţãmintele acestea care pentru noi erau noi necunoscute. Şi, totuşi, am reuşit începând cu luna noiembrie, din ’44 pânã în luna martie ’45, am reuşit sã mânuim toate armele care ne-au fost date, sã încorporãm în cunoştinţele noastre, chiar, şi tehnica germanã de a distruge cuiburile NKVD şi a armatei sovietice din Carpaţi. Pe data de 25 martie, la 3 dimineaţa, un avion ne-a dus şi ne-a paraşutat, iniţial, pe Giumalău, însã cum pilotul avionului nu a fost destul de atent, ne-a paraşutat la vreo 90 de kilometri, pe alt munte, Mãgura, în Maramureş. Nouă nu ne-a spus nimic, însã, totuşi, am acceptat şi a doua eroare a fost dramaticã pentru cã toate bombele de aprovizionare care trebuia sã ne însoţeascã cu paraşutele pe noi, au fost lansate fãrã paraşute şi când au ajuns jos, bombele au explodat sau s-au distrus. (more…)

CASETA / ROLA NR. : C239
NR. DE INVENTAR : 1225
DOCUMENTUL NR. :
REALIZATOR : Virginia Călin
DATA ÎNREGISTRĂRII : 12/05/1995
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 22/01/2004
TRANSCRIERE : Florica Săulescu
DACTILO PC : Florica Săulescu
OBSERVAŢII :
CONŢINUT : Interviu cu TITI DOBRE 

Virginia Călin: Suntem în 12 mai 1995 şi înregistrăm cu domnul Titi Dobre, fost membru al mişcării legionare, considerând că amintirile sale pot să aducă un plus de informaţie despre istoria mişcării legionare. Deci, domnul Dobre, v-aş ruga mai întâi să ne spuneţi în ce condiţii v-aţi apropiat de mişcarea legionară şi ce anume v-a atras spre această mişcare.

Titi Dobre: Ce m-a atras de mişcare a fost credinţa în Dumnezeu, în primul rând, că în perioada aceea eu tocmai citisem o carte a lui ……………. , un prinţ indian care a fost prigonit, băgat în groapa cu lei de prinţii ceilalţi, de ce să treacă la creştinism, că el trecuse la creştinism şi a scos o carte „Prin Hristos şi pentru Hristos”. El a fost prin ´22 şi prin Europa unde ne-a reproşat: „Voi nu sunteţi creştini”. Pardon. „Voi nu sunteţi creştini.”

V.C.: Şi sub influenţa acestei lecturi… (more…)

La Biblioteca B.P. Hajdău din Chişinău a avut loc lansarea cărţii „Garda de Fier in Basarabia. Documente”, autori Alexandru Moraru şi Benedict Ciubotaru apărută la Editura Iulian. Despre culegerea de documente au vorbit: Directorul Arhivei OSPRM, istoricul Veaceslav Lupan, dr. Elena Şişcanu, dr. Vasile Şoimaru, poetul şi scriitorul Ionel Căpiţă, camarad Codreanu.

„Cel ce stă indiferent, fricos şi laş în faţa ţării sale care moare, va fi blestemat de cei ce vin după el. Ţară, cheamă-ţi feciorii şi vor răspunde. Cei ce te iubesc vor răspunde, iar laşii vor sta muţi.”
(Corneliu Zelea Codreanu)[1]

Culegerea de faţă reprezintă o contribuţie de-a dreptul inedită la istoria societăţii româneşti din perioada interbelică. Caracterul de contribuţie inedită îi conferă subiectul comun al acestor 300 de documente – crâmpeie din activitatea unor membri ai Legiunii „Arhanghelul Mihail” în Basarabia din cadrul României Mari aşa cum au fost acestea surprinse şi catalogate de agenţii mai puţin instruiţi[2] ai poliţiei şi siguranţei statului democrat român. Aceste documente cuprind şi unele care ţin de alte organizaţii politice cum ar fi Liga Apărării Naţional Creştine (Partidul Naţional-Creştin, „cuziştii”), Partidul Ţărănesc al dr. N. Lupu, Partidul Comunist Român, precum şi documente care ţin de asemenea reprezentanţi ai clasei politice româneşti ca Pantelimon Halippa şi Victor Iamandi. Aceste documente au fost incluse pentru a oferi o viziune mai largă asupra metodelor de lucru ale statului democrat român şi a atmosferei din acei ani. Acest subiect – Mişcarea Legionară – a provocat, provoacă şi va provoca atitudini nu numai dintre cele mai diverse şi contradictorii, dar şi dintre cele mai vehemente. Şi asemenea atitudini au apărut din chiar momentul înfiinţării acestei mişcări, într-o zi de iunie din anul 1927.

CASETA / ROLA NR. : R830
NR. DE INVENTAR : 2702
DOCUMENTUL NR. :
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII : 14.03.2000
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 13.10.2006
TRANSCRIERE : Octavian Silvestru
DACTILO PC :
OBSERVAŢII : Interviu telefonic.
CONŢINUT: Memoriu adresat autorităţilor americane din Germania (1945)

Octavian Silvestru: Astăzi 14 martie 2000, de la Bacău, domnul inginer Virgil Velescu a avut amabilitatea să acorde un scurt interviu Secţiei de Istorie Orală din cadrul SRR. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial eraţi în Germania în zona de ocupaţie americană. Legionarii erau urmăriţi, dar dv. aţi reuşit să înaintaţi un memoriu unui for superior al americanilor. Despre ce este vorba? Dacă ne puteţi spune câteva cuvinte despre acest demers al dv.?

Virgil Velescu: Am alcătuit un Memoriu de vreo douăzeci de pagini unde prezentam situaţia Mişcării legionare, şi că de fapt … (nu se intelege) că de fapt am stat în lagăr, tot ce ni s-a întâmplat. Ne spuneau că vom rămâne în lagăr până ce vom avea bărbi albe, nu? Deci nu era vorba de o protejare, era o amenintare în permanenţă, nu? (more…)

Investigaţiile întreprinse în septembrie 2013 la Periprava, judeţul Tulcea, au dus la descoperirea unei gropi comune unde au fost aruncaţi deţinuţii decedaţi în perioada 1958-1963 din colonia de muncă Periprava, conform declaraţiilor reprezentanţilor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

“Locul de înhumare se află în perimetrul actualului cimitir al localităţii, într-o zonă lipsită de morminte ale comunităţii locale de ruşi lipoveni. Săpăturile arheologice au acoperit un areal circa 700 de metri pătraţi fiind identificate rămăşiţe umane aparţinând unor defuncţi depuşi în modalităţi diferite, înhumaţi în mai multe perioade”, se arată într-un comunicat de marţi al sursei citate. (more…)

CASETA / ROLA NR. : C 960
NR. DE INVENTAR : 2544
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII : 21.04.1999
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII :
TRANSCRIERE :
DACTILO PC : SA
OBSERVAŢII : Are fraze/cuvinte neterminate
CONŢINUT : ALEXANDRU SERAFIM

Octavian Silvestru : Astăzi, 21 aprilie 1999, suntem acasă la domnul Alexandru Serafim care a avut amabilitatea să acorde un interviu Secţiei de Istorie Orală din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Domnule Serafim, dumneavoastră încă de pe vremea când eraţi student aţi aderat la Mişcarea legionară. Dacă vreţi să ne spuneţi când anume şi mai ales de ce ?

CIOCNIRILE DIN PARCUL CAROL, 1933

Alexandru Serafim: Pot să spun că am aderat la Mişcarea legionară sau mai bine zis la Garda de Fier încă înainte de a fi student[1]. Intâmplarea a făcut că la 24 ianuarie ‘933 să fiu în Bucureşti ca elev, când studenţimea bucureşteană a luat hotărârea ca să pună o cruce la mormântul Eroului Necunoscut[2] pentru că, conform uzanţelor, sau nu ştiu ce să spun, indicaţiilor date, neştiind sigur ce religie a avut soldatul necunoscut, s-a hotărât să nu aibă cruce, semilună sau aşa… Studenţimea creştină însă, considerând că pentru înfăptuirea României Mari n-au fost sacrificaţi nici evrei, nici turci, nici maghiari ci numai români creştini, a luat această hotărâre. Am mers şi eu ca elev, s-a pornit de la biserica Sfântul Anton care era biserică studenţească atuncea, era în piaţa de flori, până la Parcul Carol. Era întreaga studenţime, nu numai legionară. Studenţimea cuzistă era condusă de advocatul Emilian. Studenţimea legionară era condusă de Traian Cotigă, preşedintele uniunii şi de Stelescu, care era deputat. (more…)

Ziarul “Cuvântul”, 1940

(more…)

IENEA ION

COMUNICAT DE PRESĂ                                      

IICCMER demarează o nouă acţiune de deshumare a unei victime a Securităţii: Ioan Ienea, ucis în 1950, în Verendin (jud. Caraş-Severin)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizează vineri, 20 septembrie 2013, în localitatea Verendin, com. Luncaviţa, jud. Caraş-Severin, o acţiune de investigaţii, care urmăreşte deshumarea pe cale arheologică a osemintelor lui Ioan Ienea, ucis prin împuşcare de Securitatea comunistă pe 17 februarie 1950.

Ioan Ienea, cunoscut şi sub porecla de Budarcă, s-a născut în satul Verendin la 15 martie 1909. Părinţii săi, Nicolae şi Floarea, au avut patru copii, Ioan fiind singurul băiat. Pe 30 iulie 1936, acesta s-a căsătorit cu Marta Mutaşcu (n. 3 noiembrie 1919, Verendin, d. 10 aprilie 1997), cu care a avut un fiu, Ion (n. 1 iulie 1937, d. 19 august 2010). Ţăran la origine, Ioan Ienea s-a ocupat de cultivarea pământului şi creşterea animalelor. A fost încorporat în armată pentru satisfacerea serviciului militar la o unitate din oraşul Cugir, jud. Alba, unde şi-a însuşit cunoştinţe de armurier. Contingentul său a fost mobilizat pentru a participa la acţiunile militare de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. Ca participant la război, Ioan Ienea a dobândit statutul de veteran de război. (more…)

CASETA / ROLA NR. : C 257
NR. DE INVENTAR : 1256
DOCUMENTUL NR. : 933
CONTINUT : LAURIC FILON despre istoria Mişcării Legionare
REALIZATOR : Virginia Călin
DATA INREGISTRĂRII : 25.06.95
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 3.07.95
TRANSCRIERE : Virginia Cãlin
DACTILO PC : Daniela Ursu
OBSERVATII : 

            Călin Virginia: Sîntem în 29 iunie 1995 şi înregistrăm cu dl. Lauric Filon, unul dintre fondatorii Mişcării Legionare în Bucovina.

Domnule Lauric Filon, v-aş ruga mai întâi sã ne povestiţi în ce împrejurãri aţi ajuns să înfiinţaţi primele “cuiburi” în cadrul Universităţii din Cernãuţi? Deci, am înţeles din discuţia anterioară că dv. cunoşteaţi doctrina şi aveaţi simpatii pentru întemeietorii Legiunii, în special pentru Corneliu Zelea Codreanu.

            Lauric Filon: Da. Dintr-o simpatie deosebitã pentru Corneliu Codreanu pe care l-am urmãrit încã din Mişcarea lui Cuza, fiind la Şcoala militarã de ofiţeri de rezervã din Piteşti, am profitat de-o permisie şi am ajuns la Bucureşti şi într-o searã la sediul Studenţilor în Medicinã. Andrei Ionescu, printre alţi vorbitori, l-a prezentat şi i-a fãcut un portret lui Corneliu Codreanu. El înfiinţase încã din 1927 Legiunea Arhanghelului Mihail. Prin acel discurs al lui Andrei Ionescu mi-a trezit interesul mai acut sã-l înţeleg mai acut pe Codreanu şi-n felul acesta am ajuns când m-am întors la Cernãuţi, la facultate, am iniţiat dimpreunã cu Vasile Posteucã, care era aşa un fel de poet şi sub supravegherea prof. Traian Brãileanu şi a altora: prof. Topa, Neagoe Flondor am iniţiat organizarea Mişcãrii Legionare în cadrul Universitãţii de la Cernãuţi. (more…)