Garda de Fier

Mos Crăciun

Legenda moşului ne spune că Maica Domnului şi Dreptul Iosif căutau adăpost pentru a putea naşte Fecioara Maria.

Fecioara Maria a bătut la poarta lui Moş Ajun, dar acesta nu i-a putut primi deoarece era foarte sărac, însă i-a îndrumat spre poarta fratelui său Moş Crăciun, care era mai bogat.

• Unele legende susţin că Moş Craciun şi-ar fi trimis soţia (Crăciuneasa) să o moşească pe Fecioara Maria şi după naşterea Domnului, Moş Crăciun L-a aşezat pe Iisus sub un măr şi de bucurie toate merele pe care le luase din măr le-a dăruit tuturor copiilor care treceau prin acel loc
• Sub acest pom a fost îngropat şi Moş Ajun.

Colindatori...

Doamne,

Uşor, uşor, să nu te simtă nimeni.
E seară de tăcere, seară ‘n casă…
Din străşini noaptea de Crăciun se lasă,
Şi nu vorbeşte nimeni.

Doar ochii Tăi, cu liniştea ‘n odaie
Aprind lumina candelii de seară,
Şi-adună blând pe tâmple-o primăvară
De vise mici, rotunde şi bălaie.

O sanie de argint lângă fereastră,
A troenit ninsori de clopoţei…
Şi Tu trecându-ţi mâna peste ei
Imbrobodeşte cu geana Ta albastră…
(more…)

Maica Domnului cu Pruncul Sfânt

Intr’un târg cu case mici
Cât poiata de furnici,
Unde sunt sapte castele
Care au in cuiburi stele,
Iar in vârf, pe turnu’ nant
Balauri de diamant,
Intr’un târg cu strãzi hai-hui
Umblã Maica Domnului
Si nu-i loc ca sã gãseascã …
Toate portile’s de iascã,
Inghetate,
De-a’ndãrate
Piticii au pus lãcate,
Legând sus privighetori
In pivnite reci de nori.
Nu gãsesti un glas prin spuze,
Doar ferestrele lehuze.
(more…)

Scrisoare lui Moş Crăciun - Ziarul "Cuvântul"

24 Decembrie 1940

Bucuresti

Prea Stimate Moş Crăciun,

Află că şi eu sunt un sarac şi cuminte copil deci terog din toată inima să treci şi pela mine să-mi aduci ce îti lasă inima.

Iti multumesc foarte mult  să ne vedem şi la anul.

Trăiască legiunea şi Căpitanul.

   Romalo Leonard

Ion Polizu Nr. 4

"...adă pâine, cât mai multă pâine..."

(o mie nouã sute optzeci şi ceva…)

Moş Crãciune, Moş Crãciune,
Moşul nostru bun şi drag,
te-o lãsa securitatea
sã ne treci al casei prag?

Fii atent, drag Moş Crãciune
când ne spui de Prunc Iisus,
Popa ne-a vorbit de Domnul
şi prin puşcãrii l-au dus.

Am şi eu o rugãminte;
nu îţi cer cãluţ, pãpuşi,
nu îţi cer o jucãrie;
dar când vii din nou, la noi,

bate’ncetişor cãci tata
o sã creadã cã “îl ia”
iar mãmica, sãrãcuţa,
se tot sperie şi ea
(more…)

 So sind wir nicht am rechten Ort / Und ziehen unseres Weges weiter fort.
Goethe (“Epiphanias-Fest”)

Manuscrisul poeziei "August" de Ion Golea (variantă) - pg.1

 August, tu lunã hainã,
îmi rãvãsesti anii grei si tineri 
lumina si ploaia ta strãinã – 
blesteme de-ale Sfintei Vineri – 
rãscumpãrã pãcatele trecute,
ce mute
s’au cuibãrit între Românii mei, 
fãcându-i misei,
nevolnici, 
si josnici – 
slugi la barbari, neamul meu de Cezari! 

Iar tie 
Românie, 
ca si mie, 
otravã 
mârsavã 
ti-au dat ca sã bei 
uneltele Iudei, 
din cupã de aur,
sã uiti cã esti Ghiaur, 
si cã esti Român, 
ursit sã fi stãpân! (more…)

Troiţă

Din vol. Poeme fara Tară – Acolo şezum şi plânsem, Ed. Carpaţii, Madrid 1954

Adună-ţi sufletul, camarade

Când exilul devine apăsător cenuşiu
Gândiţi-vă la morţii fără cruce, fără sicriu.
Şi când îşi înfige cuţitul în voi nostalgia,
Gândiţi-vă la cei care-au căzut în Rusia.
(more…)

Vasile Posteucă

  Mã poartã, bãdie, amintirile inimii printre poienile de fagi ai Bucovinei, unde ni s’au întâlnit pasii si destinul, în plãmãdeala vremurilor dure. Erai arcas voinic si-aveai în ochi priviri de soim, si’n mânã arcul cu sãgeti.
Ne-au vrãjit chemãri de peste lumi cu cântece si doine si-am pornit la drum pe’ntinsul de poteci al vechilor plãiesi, în tarile de vis, de soare si credintã.
E noapte… Si-am rãmas înfiorat de taine si de veghe la poarta înclestãrilor de smei ce jefuiesc în temple, dãrâmã tãri si ucid popoare. Prin pânza de ceatã vãd mâninile tale credincioase si aspre, cu pene de scris si semne de cruce pentru linistea noastrã.
G. Arcaşu
(more…)