SCRISOARE BĂDIEI VASILE POSTEUCĂ de G. Arcaşu
Mã poartã, bãdie, amintirile inimii printre poienile de fagi ai Bucovinei, unde ni s’au întâlnit pasii si destinul, în plãmãdeala vremurilor dure. Erai arcas voinic si-aveai în ochi priviri de soim, si’n mânã arcul cu sãgeti.
Ne-au vrãjit chemãri de peste lumi cu cântece si doine si-am pornit la drum pe’ntinsul de poteci al vechilor plãiesi, în tarile de vis, de soare si credintã.
E noapte… Si-am rãmas înfiorat de taine si de veghe la poarta înclestãrilor de smei ce jefuiesc în temple, dãrâmã tãri si ucid popoare. Prin pânza de ceatã vãd mâninile tale credincioase si aspre, cu pene de scris si semne de cruce pentru linistea noastrã.
G. Arcaşu
(more…)