Garda de Fier

“Cu cât ştiu că gospodarul este mai darnic, cu atât şi colinda este mai frumoasă şi mai lungă. Adeseori se întâmplă că în timpul colindului vin câte unul sau două grupuri de colindători, care aşteaptă rândul; şi atunci începe o adevărată întrecere…”

Se apropie Crăciunul. La colţul casei o droaie de copii cască gurile. Din piepturile lor iese o voce mlădioasă şi subţire: ei învaţă colinda. Este bucuria lor cea mare, când se apropie timpul ca să-şi arate vocea mlădioasă.
In ajunul de Crăciun toată lumea forfoteşte. Preotul umblă dela casă la casă şi vesteşte Naşterea Domnului. Casa nu se încuie în această zi, chiar dacă cineva lipseşte; altfel, de va veni preotul şi nu va putea intra în casă cu vestea mare, va fi un mare păcat.
Gospodinele umblă cu “împărţituri”, dela casă la casă, făcute din “turtă” subţire şi un colac împletit în două viţe. Coptura este făcută din făină albă numai.
Turta se pune pe colac iar pe ea, perje (prune) fierte, găluşce (sarmale), băbane, ganfeturi (bomboane), turte dulci, coarne alune, nuci moldoveneşti şi alte mâncăruri dulci făcute de femeia moldoveancă. Cu aceste merinde, învelite într’un tulpan, un copil, sau tânăra se duce la casa unei cumetre, naşe, sau alte rude ori cunoştinţă.
In ordinea firească copiii merg la părinţi, finii la naşi, cumătrii mici la cumătrii mari, cei tineri la cei mai în vârstă şi aşa mai departe. Citeşte în continuare →

Colindăm, colindăm…

Colo’n josu mai în josu
Florile dalbe,
Este-un Mănăstir frumosu,
Da’n Mănăstir cine şade
Florile dalbe.
Sade, şade Maica sfântă
C’un păr galben despletit
Cu lacrimi până’n pământ.
Vine-o dalbă păsărea.
Păsărea sufleta mea
Ce veste mi-aduci din ţară
Veste bună, nu prea bună
Că Fecioara Maria
Tăt umblă din casă’n casă
Că i-o vint vremea să nască.
Si-o născut un fiu frumos
L-o numit Domnul Cristos.
Si-o născut un fiu curat
Ce-i peste lume ‘mpărat.

Pe cel câmp cu flori frumoase.
Grea turmă de oi se lasă,
Corinda mi-i Domn
Dar la oi cine-i păstor?
Dumnezeu cu soţul său
Cu toporu ‘ncolţura
Toate oile ‘ntruna
Cu flueru şuera
Numai pe una mioară
Si-aceea mai târzioară,
“Mânce-vă focu de oi,
“Pe cine-aş d’afla la voi,
“Bună plată i-aş plăti :
“La Crăciun un colac bun
“La Ispas un mieluţ gras.
“De când sunt pe-aici prin munţi
“Barba-mi bate la genunţi,
“Musteţile-mi rump braţele
“Să le bată pe vâlcele
“Ca să pască agârcee
“Să le bată pe ogoare
“Ca să pască tămâioare.
“Rămâi gazdă sănătoasă
“Să plăteşti corinda noastră
“C’un colac mândru, frumos,
“Din pieliţa lui Cristos.
“Rămâi gazdă vesel bun
“Cum îi ziua lui Crăciun.”

La naşterea lui Iisus…

După dealul cel mai mare
Răsărit-a mândrul soare.
Mândrul soare nu era,
Ci era o mânăstire,
Cu pereţii de-alămâie
Si cu uşa de tămâie.
Dar într’însa cine şade?
Moş Crăciun cu Moş Ajun
Cu barba de ibrisim,
Cu mustăţile de fân.
Moş Ajun îi tot spunea:
“Mergi, Crăciun, la împărat,
Că-i târziu şi-a înnoptat”.
Ce ne-aduce Moş Crăciun?
 Tot ce e frumos şi bun.
 (Colind din Moldova)

Magii…

In urma scrisorii primite dela Magistraţii Judecătoriei Vaslui care au făcut publică, astăzi, motivarea în dosarul în care juristul în drept european, Simona Niculescu, a cerut emiterea unei ordonanţe preşedinţiale pentru ridicarea statutului de „zonă specială de siguranţă publică“ în comuna Pungeşti, D-na Simona Niculescu a înaintat astăzi o sesizare Biroului Iaşi al Avocatului Poporului, după cum urmează:

Sesizarea trimisă azi 16/12/2013 Biroului Iași al Avocatului Poporului :

În atenția doamnei Carla COSMA

Stimată doamnă,

urmare a convorbirii noastre telefonice de azi 16/12/2013, vă precizez următoarele :

În data de 8/12/2013 a fost întocmit la cererea mea un constat de executor judecătoresc privitor la situația de fapt din comuna Pungești, Vaslui (ce are conform prevederilor NCPC valoare de act autentic), anexat, ale cărui concluzii sunt clare: “Concluziile prezentei constatari: Dreptul la libera circulatie a persoanelor, dinspre satul Silistea spre resedinta comunei Pungesti (jud. Vaslui), pe drumul asfaltat, precum si exercitarea posesiei si folosintei terenului (n.n. proprietatea) lui Iosub Eugen, din dreptul terenului concesionat de „Chevron” este restrictionat, prin intermediul angajatilor Jandarmeriei si ai Politiei, pentru motive de ordine publica, prin legitimare si prin impunerea justificarii interesului legitim.” Citeşte în continuare →

Privim cu deosebită consternare cum, în ultimul timp, acţiunile totalitariste şi de-a dreptul teroriste ale guvernului, au  luat o amploare nemaivăzută până astăzi dela sângeroasele si monstruosele  “marşuri ale minerilor” în Bucureşti la începutul anilor ’90.

Acţiunile sunt menite să disipeze “proclamaţiile” sau “manifestele” noii generaţii, generaţie sătulă de-acum de situaţia critică în care a ajuns România şi pe care nu o mai poate tolera. Cele trei acţiuni sunt de-acum bine cunoscute opiniei publice care  înţelege să ia atitudine, deşteptându-se din “somnul   cel de moarte”.

Este generaţia care, în sfârşit, spune un NU hotărît ilegalităţilor de tot felul şi cere socoteală guvernului,  generatia care vine cu solutii viabile şi ia apărarea conservării pământului românesc. “Proclamaţia dela Câmpeni”,  “Proclamaţia dela Pungeşti” si “Manifestul dela Băiculeşti”, sunt tot atatea strigăte de alarmă care se cer recunoscute. Guvernul nu-şi mai apără cetăţenii, detaşându-se dela rolul său, dar în schimb oferă concernurilor străine pământurile oamenilor, trimiţând împotriva opozanţilor mii de jandarmi pentru a înăbuşi strigătele de revoltă. In cazul “Manifestului dela Băiculeşti”, oamenii vin cu soluţii pentru a se apăra împotriva mafiei fiscului care operează ca’n ţara lui Lobodă Vodă, solutii ce ar trebui urmate  si răspândite chiar la scară naţională. Se pare că, pentru guvern, oamenii au devenit o simplă masă de manevră, el eschivându-se a le lua apărarea atunci când nevoia o cere. Citeşte în continuare →

PUNGESTI, DECEMBRIE 2013

În timp ce Pungeştiul este în continuare o “zonă de siguranţă specială” unde oamenii trăiesc “păziţi” şi terorizaţi de jandarmi, copiii din altă comună vasluiană, Băceşti, se bucură de “generozitatea” Chevron, care le împarte rucsacuri cu rechizite, dulciuri şi scrisori, înainte să demareze lucrările de explorare a gazelor de şist lângă şcoala şi casele lor. Băceşti este una dintre cele trei comune unde Chevron a obţinut acordul de mediu pentru explorarea gazelor de şist.

Rucsacurile dăruite copiilor din localitatea Băceşti conţin o pungă cu dulciuri, caiete de limba română, matematică şi biologie, un penar, acuarele, precum şi o scrisoare în care compania americană susţine, printre altele, că “Chevron a fost întotdeauna un susţinător al educaţiei” şi este plăcerea companiei să ofere “o mână de ajutor în realizarea activităţilor şcolare de zi cu zi”, informează Mediafax. Citeşte în continuare →

Citeşte în continuare →

CASETA / ROLA NR : C 1233
NR. DE INVENTAR : 2886
DOCUMENTUL NR. : 1873
REALIZATOR : Silvia Angelescu
DATA ÎNREGISTRĂRII : 08/24/2000
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 01/15/2001
TRANSCRIERE : Eugen Stancu
DACTILO PC : Eugen Stancu
OBSERVAŢII: Corectura: Silvia Angelescu
CONŢINUT : Interviu cu VICTOR MOISE

Frăţiile de Cruce (1935)
Rebeliunea legionară 1941 (Buzău)

• ocuparea Prefecturii Buzău
• percheziţia la Seminarul Teologic Buzău – 1941
• arestarea 1941

Studii:

• Seminar Bucureşti,
• Seminar Cernăuţi
• Şcoala de ofiţeri de rezervă, Bacău Citeşte în continuare →