Garda de Fier

“Pasăre trudită / Inimă zdrobită…”

(Colind de inimă pustie)

Mănăstire, brazi în soare,
Uşă de stejar, rapsozi.
In desene: Voievozi
Şi crăiese de cicoare.

Eva şi Adam în piele
Şi un măr frumos rotat,
Şarpe cu argint vărgat,
Fructe neculese, stele.

Iz de ceară şi tămâie,
Piatră înflorită’n cruci,
Fraţi, cu palme de haiduci,
Vin, cu-aromă de gutâie.
Citeşte în continuare →

Prof. Mircea Botiş
Pr. Radu Botiş

În nemijlocită legătură cu activitatea politică şi diplomatică dusă pe diferite planuri de România în scopul realizării idealului său national, cu lupta purtată de conaţionalii din provinciile aflate sub stăpânire străină, un mare număr de români au desfăşurat în diferite ţări din Europa, precum şi în S.U.A. o acţiune multilaterală şi eficace, în cooperare cu sârbii, cehii, polonezii etc. pentru cauza comună: victoria principiului naţionalităţilor şi recunoaşterea acestuia drept criteriu fundamental în statuarea postbelică a lumii.

Astfel, în Franţa, Comitetul franco-român, organizat în 1914 a depus în anii 1917-1918 îndeosebi, o largă şi variată activitate care, în 1917, odată cu sosirea unei misiuni universitare condusă de profesorul Emil Pangrati; a crescut în mod evident, fondându-se o revistă destinată să informeze despre motivele reale ce determinaseră România să intre în război alături de Puterile Antantei. Totodată s-a trecut la o largă şi variată activitate care, în 1917, odată cu sosirea delegaţiei să determine înţeleagerea, atât de către oficialităţi, cât şi de opinia publică franceză, situaţia nou creată României prin pacea încheiată de către Rusia la Brést-Litovsk. Citeşte în continuare →

(75 de ani – celor 14 legionari ucişi în noaptea de 29/30 Nov. 1938)

Pe mine şi pe Cojocaru ne’a lăsat duba jandarmeriei lângă Casa Regală. Nu mi’e ruşine să mărturisesc că mi’era frică să rămân singur. Şi de alţii îmi era frică, dar frica cea mare ce’mi dădea târcoale era să nu rămân singur cu gândurile mele.

Trupurile celor asasinati

– Hai la mine, Mitică, i’am zis lui Cojocaru, că am nişte cârnaţi olteneşti de dai cu căciula’n câini.

– Din ce crezi tu că s’a prins Căpitanu’? m’a întrebat Mitică îngândurat, când am ajuns acasă.  Unde ţii muştaru’?

– In buzunarul frigiderului. A pus totul cap la cap, am zis eu. Nu era greu.

– Ce’a pus cap la cap?

– Păi, întâi de toate cum erau legaţi. Nu aşa se leagă deţinuţii pentru  transport. Şi pe urmă s’a scăpat dobitocul de Dinulescu. Citeşte în continuare →

Prietenului meu, col (r) Gavril Babiciu

În buchetul cu frumuseţi  al vieţii mele, a apărut, de vreo 3 ani de zile, o floare rară, „Doina lui Lucaciu”,  în interpretarea Andreiei  Botiş, fata frumoasă şi şcolită într-ale muzicii a consăteanului meu, părintele Radu Botiş din Chelinţa. Este remarcabil că tânăra generaţie perpetuează cântecele noastre istorice. Doina mi s-a pus la suflet  de cum am auzit-o şi nu mă voi putea despărţi de ea niciodată.

Pr. Vasile Lucaciu

Sunt privilegiat de faptul că pot înţelege aceste cântece, că ştiu multe despre epoca în care au apărut şi rolul lor în realizarea idealurilor neamului. Puţini  dintre noi pot conştientiza  forţa lor mobilizatoare extraordinară, faptul că pot conduce naţiunile la victorie. Să ne gândim doar la avântul emoţional stârnit de Marseieza (La Marseillaise) lui Rouget de Lisle, care i-a condus pe francezi la victorie în 1792. Şi Doina lui Lucaciu a stârnit uragane de durere şi revoltă faţă de starea de robie în care s-a  aflat naţiunea română din Ardeal secole în şir. Conştiente de acest lucru, autorităţile austro-ungare au considerat-o ca un semn al răzvrătirii. Purtarea tricolorului şi chiar folosirea limbii române stârneau represiuni aspre. Cântarea sau chiar fredonarea  Doinei putea fi motiv de întemniţare,  deoarece simboliza  rezistenţa activă şi aderenţa la scopurile propovăduite de părintele Vasile Lucaciu. Interesant mi se pare şi faptul că dintre toate marile personalităţi care au condus lupta românilor din Ardeal pentru dezrobirea  şi întregirea neamului, „Leul de la Şişeşti” a devenit cel mai popular. Citeşte în continuare →

Căpitanul la Carmen Sylva (1935)

Ne spunea odată Căpitanul: “Când voi muri, aş vrea să fiu îngropat în pământ. Să strâng la pieptul meu pământul drag al ţării. Să simt în pieptul meu toată căldura acestui pământ românesc”.
Din fundul mormântului. Ne răsare un Căpitan asemenea lui Iisus Hristos, un Căpitan înălţat deasupra Cerului românesc şi mereu Căpitan al destinului legionar.
Cine ar putea spune cum arată?
Sunt forme ale Dumnezeirii care n’au cuvânt.
Să ne smulgem şi să ne reîntoarcem la realitate. Să părăsim extazul şi să încercăm a înţelege.
Filmul acesta de imagini ni s’a desfăşurat înaintea minţii. Mai mult însă în faţa sufletului. Dar ajuns aici gândul meu s’a oprit pe loc. Mă sbat şi ies din meditaţia melancolică care mă cuprinsese. Drumul a fost lung, dar numai această lungime va putea uşura înţelegerea.
Gonesc toate celelalte sentimente şi rămân numai la ceeace îmi pusese stăpânire şi-mi pătrunsese sufletul… Rămân astfel numai cu sentimentul remuşcării.
Ce înseamnă el?
Ce vrea el să-mi spună?…
Fragment – “Căpitanul martir”, ziarul “Cuvântul”, Ianuarie 1941.

In noaptea Sfântului Andrei
Strigoii scormonesc pământul.
In noaptea-aceia ‘ţi-aminteşti?
Făcutu-ne-am noi jurământul.

In sobă se stinsese focul.
Si ‘n geamurile de cleştar,
Zăpada aşternea ferige
Si crăngi cu florile de var.

In noaptea-aceia ‘ţi povestisem,
Poveşti cu stafii şi strigoi
Si când bătuse miezul nopţii,
Ne’nspăimântarăm amândoi.

Si-atunci mi-ai strâns cu teamă mâna,
Uitându-te în ochii mei,
Tu mi-ai şoptit cu-atâta groază!
“E noaptea Sfântului Andrei…”

C. Chiricuţă
Citeşte în continuare →

Comemorarea a 75 de ani de la asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu va avea loc SÂMBĂTĂ 30 NOV. 2013, ORA 13,oo, la Troița monumentală de la liziera pădurii Tâncăbeşti (DN1 km 36).

• Sunt chemați să participe toți cei ce au cunoscut Mișcarea Legionară și au respect pentru jerfele date de legionari pentru neamul românesc, pentru dreptate și libertate.

• Sunt chemați toți cei indignați de abuzivul proiect de lege inițiat de Crin Antonescu, prin care urmează să fie interzise prin lege manifestările și organizațiile cu caracter legionar.

• Sunt chemați toți cei ce cred în democrație, în libertatea de exprimare și în drepturile fundamentale ale omului.

Se vor face declarații de presă pe marginea legii prin care se încearcă suprimarea libertății de exprimare pentru legionari și continuatorii acestora.

Să aducem credința în valorile nepieritoare ale neamului românesc, fundament pentru o Românie nouă, temei de libertate și demnitate pentru neamul românesc.

Să ne închinăm în fata jertfei nepieritoare a mii și mii de legionari, români adevărați, uciși în lagăre și închisori, în linia întâi a fronturilor în cel de-al doilea război mondial, în luptele de rezistență din munții României sau supraviețuind în cele mai grele condiții, urmăriți și supravegheați permanent de forțele de represiune ale regimurilor politice totalitare.

VENIȚI CU NOI!

Partidul “Totul pentru Ţară” – Preşedinte, Coriolan Baciu
Fundația “Bună Vestire” – Preşedinte, Gheorghe Ursa