Garda de Fier

Părintele Justin Pârvu. Slujba de înmormântare (foto Ziuaveche).

Mii de oameni la înmormântarea părintelui Iustin Pârvu, plecat la Domnul. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, mesaj la slujba de înmormântare a Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu.

Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, şi PS Longhin, Episcop de Bănceni, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, au săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară al Mănăstirii Petru Vodă. În cadrul slujbei a fost pomenit părintele Justin Pârvu, dar şi vieţuitorii Mănăstirii Petru Vodă plecaţi la Domnul. Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul “Byzantion” din Iaşi.

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a Părintelui Arhimandrit Iustin Pârvu, joi, 20 iunie 2013:

În perioada plină de lumină dintre sărbătoarea Înălţării Domnului la Cer şi sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh a trecut la cele veşnice Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, stareţul-ctitor al Mănăstirii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil de la Petru Vodă, judeţul Neamţ, şi duhovnic apreciat de numeroşii săi fii duhovniceşti. Citeşte în continuare →

Afis Legionar (începutul anilor ’30)

Citeşte în continuare →

Pr. Justin Pârvu

Înalt Prea Sfinţitului Teofan al Moldovei a venit la Mănăstirea Petru Vodă la prima oră a dimineţii, astăzi, Luni, 17 Iunie, şi a făcut un scurt parastas pentru Părintele Justin, de curînd mutat din lumea aceasta la cea veşnică.

După parastas, împreună cu obştea mănăstirii s-a hotărît ca înmormîntarea părintelui stareţ să aibă loc Joi, 20 Iunie, în incinta Mănăstirii Petru Vodă. Pentru aceasta, s-a hotărît ca Sfînta Liturghie să înceapă la ora 9 dimineaţa (ora Bucureştiului), iar Slujba Înmormîntării la ora 12, în continuarea Sfintei Liturghii.

Fiii duhovniceşti ai Părintelui Justin sînt chemaţi să vină să se închine începînd de astăzi, pentru a evita, pe cît va fi cu putinţă, aglomeraţia mulţimii de oameni la care ne aşteptăm pentru ziua de Joi, 20 Iunie. Vă mulţumim pentru înţelegere. Citeşte în continuare →

La ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămîni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atît i-a iubit şi după care atît a jinduit.

Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 Februarie 1919, s-a închinoviat la Mănăstirea Durău în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemniţat pentru legionarism între anii 1948-1964, iar între anii 1966-1975 a fost reprimit în monahism ca vieţuitor al Mănăstirii Secu (jud. Neamţ), iar între 1975-1991 ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa (jud. Neamţ). În toamna anului 1991 a pus piatra de temelie a Mănăstirii Petru Vodă (de călugări), iar din anul 1999 a început construirea Mănăstirii Paltin (de maici).

De la sfîrşitul lunii Martie a.c. cancerul de stomac pe care îl purta în taină de cîţiva ani de zile a dezvoltat în metastază, care a adus cu sine complicaţiile medicale în urma cărora, după o suferinţă mucenicească pe deplin asumată şi conştientă, s-a mutat din lumea aceasta la o alta mai bună. Să avem parte de rugăciunile sale!
Sursa

“Ne uitam în ochii lui, de-un albastru îmbinat cu verde, şi vedeam furtuni venind, simţiam că mergem spre ora propriei noastre întâlniri cu tainele neamului, cu destinul, cu Dumnezeu” (Vasile Posteucă) – inedită.

Citeşte în continuare →

Horia Sima, Comandantul Miscării Legionare

 Horia Sima a condus Mişcarea Legionară vreme de 53 de ani, din 1940 pînă în 1993 cînd s-a stins din viaţă la Madrid  Comemorarea a 20 de ani de la moartea lui Horia Sima s-a organizat la Mândra, Sibiu, Cluj şi Bucureşti  ,,Dacă spun că va ajunge prim ministru, nu spun nimic” spunea profesorul universitar Ioan Petroviciu despre Horia Sima cînd a susţinut bacalaureatul la Liceul Radu Negru din Făgăraş  Căpitanul Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, l-a numit ,,omul meu de zile negre”  Premoniţia Căpitanului Zelea Codreanu l-a transformat pe Horia Sima în comandant al Mişcării create de el

     Horia Sima s-a născut la 3 iulie 1906 în Bucureşti, fiind fiul lui Gheorghe şi Silvia din Mîndra Făgăraşului, tatăl fiind director şi profesor de liceu în Bucureşti. Studiile liceale le face la Liceul ,,Radu Negru” din Făgăraş, fiind într-o clasă superioară celei lui Nicolae Pătraşcu din Sâmbăta de Sus. A fost unul dintre cei mai buni elevi ai acestui liceu, dirigintele său, profesorul Purice, spunea despre el că nu este premiant în liceu ci este zeul liceului. Aprecieri deosebite a primit la susţinerea examenului de bacalaureat şi de la preşedintele Comisiei, profesorul universitar Ioan Petroviciu: ,,N-am întîlnit un tînăr mai inteligent şi mai bine pregătit de cînd prezidez astfel de comisii. Dacă spun că va ajunge prim ministru, nu spun nimic”. În facultate profesorii săi precum P.P.Negulescu, Nae Ionescu, Rădulescu Motru, PP Panaitescu, Ovid Densuşianu, Ion Codrea, GG Antonescu îi spuneau să nu se mai prezinte la examene că nu mai au ce să-l întrebe. Urmează Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Citeşte în continuare →

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizează începând cu data de 23 mai 2013 a doua campanie de investigaţii arheologice în interiorul penitenciarului din Aiud. Acţiunea se desfăşoară în colaborare cu Primăria mun. Aiud, Penitenciarul Aiud, Întreprinderea de Metalurgie Prelucrătoare Aiud şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud.

Intervenţia arheologică are în vedere continuarea cercetărilor începute în octombrie 2012 pentru căutarea, descoperirea şi recuperarea unor săbii ascunse de câţiva foşti deţinuţi politici în zona clădirii unde funcţiona atelierul de forjă, edificiul fiind situat într-o mică unitate de producţie industrială cunoscută sub denumirea de Fabrica din interiorul penitenciarului. Începuturile unor activităţi meşteşugăreşti în acest loc sunt atestate în anul 1894, atelierele funcţionând atunci sub acţionariat particular. Din anul 1947 unitatea de producţie îşi desfăşoară activitatea sub denumirea de Gospodăria Anexă a Penitenciarului Aiud, fiind în administrarea directă a penitenciarului. În 1963 aceasta se transformă în Întreprinderea de Metalurgie Prelucrătoare Aiud (IMP), aflată până în anul 1991 în subordinea unei Direcţii economice din cadrul Ministerului de Interne. Atunci se înfiinţează Regia Autonomă Multiproduct Bucureşti în cadrul Ministerului Justiţiei, IMP Aiud devenind o sucursală a acesteia. Din anul 2008 întreprinderea este transferată în administrarea AVAS, activitatea de producţie fiind oprită la sfârşitul anului 2010. În această fabrică, începând din anul 1947, forţa de muncă a fost constituită din deţinuţi, cei cu condamnări din motive politice fiind folosiţi cu precădere până în 1964. Citeşte în continuare →

“Străjuite cu spaimă şi ură
târgurile de plâns se umplură…”

Din şesuri sosiră, şivoi, călăreţi, —
ei nu au zale şi arme de preţ,

Cuvântul dogmă însemnează la scriitorii din antichitate ordin, decret, lege, 1) principiu sau opiniune filosofică 2) . In Noul Testament cuvântul se întrebuinţează de cinci ori. La Luca 2, 1, Fapte 17, 1, însemnează un ordin împărătesc, iar la Col. 2, 14, Ef. 2, 15 poruncile iudaice ca dispoziţiuni externe, lipsite de duhul de viaţă făcător al Evangheliei. In sfârşit, la Fapte 16, 4 se numesc cu acest cuvânt hotărîrile Apostolilor dela Sinodul din Ierusalim, cu privire la Iudeo-creştini.

Două elemente caracterizează înţelesul formal al dogmei: a) provenienţa ei dela o autoritate politică, filosofică sau religioasă: b ) obligativitatea ei pentru cel ce se află în raport cu acea autoritate. Dogma nu este deci o emanaţie a raţiunii sau a voinţii proprii şi nici ceva faţă de care te poţi raporta după bunul plac, odată ce vreai să stai în legătură cu autoritatea dela care emană. Dogma nu este nici un principiu de sine stătător. Când am considera-o ca atare şi-ar primi în fond certificatul tot dela raţiunea noastră, ar fi o descoperire a minţii noastre, sau s’ar sprijini în ce priveşte adevărul şi autoritatea ei pe judecata noastră. Citeşte în continuare →