Garda de Fier

– un succint index alfabetic al ziarelor si revistelor legionare apărute în Exil si în Țară de-a lungul timpului – 

Acest index al publicațiilor legionare sau de factură legionară, fără pretenția de a fi un studiu complet, exhaustiv, prezintă în cadru orientativ doar o parte din marele număr de ziare si reviste care au apărut de-a lungul anilor, atât în țară cât şi în exil. Aria largă unde aceste publicații au văzut lumina tiparului (în exil incluzând țări de pe mai multe continente), cum şi inaccesibilitatea de a putea fi studiate în totalitate în arhivele românesti pentru o lungă perioadă de timp, nu ne-au permis o fundamentare ştiințifică. El este un studiu general de prezentare, cu scopul de a aduce în lumină celor interesați un aspect specific de care Mişcarea Legionară a făcut uz pentru a se face cunoscută, sau prin care intelectualii au încercat să exprime în scrisul lor ideile acesteia.

Cele mai multe dintre publicațiile prezente, nu au fost organe oficiale ale Miscării Legionare, cu toate acestea, în ele au fost expuse principiile morale de conduită, de trăire spirituală şi de afirmare legionară. Într’un climat de cenzură continuă, un mare număr au fost interzise cu desăvârşire, altele, în schimb, au reuşit să supraviețuiască în limitele impuse de această cenzură, suportând masacrarea articolelor referente la Mişcarea Legionară sau la naționalismul românesc.

Ca sens de raportare la subiectul complex al presei legionare, chiar în limitele reduse de prezentare pe care le-am amintit mai sus, nădăjduim totuşi că lucrarea de față va fi utilă în cunoaşterea acestei laturi de manifestare a Legiunii, cu speranța că în viitor, în limita timpului disponibil, studiul va putea fi adâncit şi extins spre o cât mai dreaptă înțelegere.

Autorul

A)

“ACȚIUNEA BUZĂULUI” (ziar de informație). Director – proprietar: George Gh. Pâslaru. Anul I, Nr. 1, 1 Septembrie 1934, Buzău. Dintre colaboratori: Petre Popescu, Clement Munteanu, Iorgu C. Sisman, N. Alexandrescu-Toscani, Stelian Diaconescu, Lorin Cedru, Pr. D. Palade, George Ion Popescu, Ion Nițulescu, s.a. Dispare pentru totdeauna în anul 1941 (a se vedea spre consultare cele două studii tematice ale lui Ion Costea despre “Presa legionară a Buzăului”, Ed. Vega, Buzău, 2007 si “Presa naționalistă si prolegionară în județul Buzău 1933-1941”, Ed. Editgraph, Buzău, 2008).

“ACȚIUNEA LITERARĂ” (supliment literar al ziarului “Acțiunea Buzăului”). Director: George Gh. Pâslaru. Anul I, Nr. 1, 10 Octombrie 1939, Buzău. Colaborează: Dem. Iliescu, N. Niculescu, N.N. Manolescu, Stelian Diaconescu, prof. Bucur Țincu, M. Ghimbăsanu, St. G. Dumitrescu, Iorgu Sisman, Ioan Georgescu, Alex. Lungu, s.a. “După două luni si jumătate si cinci numere ale Acțiunii literare, suplimentul îsi înceta apariția” (apud Ion Costea). Reapare în toamna anului 1940, la 1 Octombrie.

“ACȚIUNEA ROMÂNĂ” Anul I, Nr. 1, (serie nouă), August 1955, Paris (sub conducerea Pr. Vasile Boldeanu). Merită cercetate luările de poziție ale Pr. Vasile Boldeanu în fața asa zisei neorânduieli bisericesti a exilului românesc (exprimate în câteva serii de articole)^*), asupra formării unui sinod ortodox în exil avându-l în frunte pe Mitropolitul Visarion Puiu împreună cu episcopii Valerian Trifa, Andrei Moldovan si Teofil Ionescu.

^*)____
– Vezi: „Contribuţie la stabilirea ordinei în Biserica ortodoxă română din afara hotarelor”, Acţiunea Română, Anul I (serie nouă), Nr. 1, August 1955 si Nr. 2, Septembrie 1955.

“ADSUM” Redactor unic: Constantin Noica. Apare la Sinaia, la 8 August 1940. Număr unic. C-tin Noica semnează articolul manifest-legionar cu titlul: “Sunt de față”, preambul la evenimentele ulterioare din 3-6 Septembrie 1940 când izbucneste revoluția legionară care are menirea de a doborî criminala dictatură instaurată de regele Carol al II-lea, alungându-l cu această ocazie de la putere. Tip. Bucuresti.

“ALARMA” (1) Director: Petrică Niculescu (în cadrul gazetei a mai semnat si cu pseudonimul Pierre N.). Organ al “Gărzii de Fier” – Oltenia. Turnu Severin. Anul I, Nr. 1, 15 Noembrie 1932. De la 1 Dec. 1932, “sub direcția unui comitet”. Girant: Ion Constantinescu. Apariție: de două ori pe lună. “Olteni! Curaj!… Reînviați momentele de glorie si nu lăsați cocleala sclaviei să vi se strecoare în simțiri… Cu noi este curajul si biruința! Cu noi e Providența!” – se spune în articolul introductiv al primului număr semnat de redacția “Alarmei”.

Tipografia si Legătoria “Iancu G. Bejan”, Turnu Severin.

“ALARMA” (2) Director: Crisu Axente. Organul Gărzii de Fier din Oltenia. A apărut între anii 1936-1938 la Turnu Severin.

“ANTENA” (foaie pentru comentarii politice, culturale si teologice). Redactor: Gheorghe Racoveanu, Germania.

“APĂRAREA NAȚIONALĂ” Apariție bilunară, “sub conducerea unui comitet”. Anul I, Nr. 1, 1 Aprilie 1922, Bucuresti. Dir. A. C. Cuza si Nicolae Paulescu. “Oricine îsi poate da seama ce a însemnat pentru noi, în mijlocul gândurilor si frământărilor noastre, apariția acestei reviste. În ea găseam tot ce ne trebuia pentru o perfectă lămurire si înarmare a noastră. Articolele profesorilor Cuza si Paulescu erau citite cu religiozitate de tot tineretul si aveau pretutindeni în rândurile studenților, si la Bucuresti si la Cluj, un mare răsunet” (Corneliu Codreanu – Pentru Legionari).

“Administrația si grija redacției, tipărirea, si deci răspândirea, nu s’ar fi făcut fără sufletul lui Fănică Anastasescu. Dela No. 13, cu data de 1 Octombrie 1922, revista îsi strămută redacția… în casele lui Ion Stănescu. Mult timp cele două odăițe, gospodărite de Fănică Anastasescu, care nu era numai redactorul si administratorul revistei, dar cu deosebire promotorul miscărilor studențesti în Capitală, au slujit ca loc de întâlnire pentru Corneliu Codreanu si prietenii din Bucuresti…” – “Cuvântul” (serie nouă), anul XVII, nr. 27 din data de 9 Noembrie 1940.

Studii documentate despre problema evreiască în România, articole de doctrină si de interes general semnează: Scipione Titu, Arhibald, Nicolae Rosu, Alexandru Naum, Atanasie Nițeanu, s.a.

“ARC” – Buletinul Asociației Române din Canada. Anul I, Nr. 1, 1954, Montreal. Contribuții de seamă: Vasile Posteucă, Ion Țăranu, Petre Sultana, s.a. In limba română si franceză…

“ARHIVA” Directori: Dumitru Găzdaru si Ilie Bărbulescu. Printre colaboratorii prestigioasei reviste s’au remarcat: Th. Holban, H. Oprisan, V. I. Catarama, s.a. Editată la Bucuresti.

“ARGONAUT” Directori: Mircea Streinul si E. Ar. Zaharia. Apărută la Cernăuți.

“ARMATOLII” Anul I, Nr. 1, 1 Noembrie 1933 (sub conducerea unui comitet de redacție, 3 apariții lunare). Semnează: Ion Caranica, Const. Papanace, Nusi Tulliu, George D. Piscu, Nicolae Caranica, I. Cotroci, Niculae Barbu, C. I. Selyanu, Ion Foti, Ion Goschin, Ionel St. Nacu, Dragos Protopopescu, “Tongillius”, s.a. Redacția si administrația: Bucuresti. Tip. I. N. Copuzeanu. Făcându-se ecoul apariției acestei noi publicații, “Calendarul” din data de 3 Noembrie 1933 spunea printre altele: “Ziarul e scris cu vitejească energie, atacând în față betesugurile ce rod la baza constituției noastre de neam… Frumosul lui nume vine dela “legionarii Aromâni care în decurgerea veacurilor au apărat cu arma în mână onoarea, libertatea si demnitatea Românilor din Pind”. Fortuit să îsi suspende apariția, ziarul reapare în toamna anului 1940 (VII, Nr. 1) având subtitlul de “foaie săptămânală de luptă armânească” cu motto-ul eminescian “Cine-au îndrăgit străinii / Mânca-i-ar inima câinii”. Redactor responsabil: Ion Zeană. În fruntariul semnat de C-tin Papanace sub titlul “Reapar Armatolii”, se spune: “Destinul pune pe umerii generației noastre minuni covârsitoare. Le primim fără teamă pentru că stim că le vom plini. ‘Armatolii’ flambură ridicată în vremuri de crâncenă prigoană si încredințată astăzi celor mai tineri, va indica direcția si obiectivele viitoarelor lupte. Iar când această flambură va fâlfâi si pe acele creste de munte unde si-au dăruit sângele vechii Armatoli, mulțumirea celor ce s’au jertfit va fi deplină”. Remarcăm din noua serie, în nr. 8, dedicat celor căzuți în prigoană: Ion Zeană – “Scrisoare către camarazii morți pentru biruința legionară”, medalionul despre nicadorul Ion Caranica, “Un luptător de rasă”, “Manifestul lui Iancu Caranica din 1930”, frumoasa evocare a lui Sterie Duliu privindu-l pe “Iancu Caranica, un erou al noii generații” si cea semnată de G. Pindeanu despre “Mircea Goga”.

“AXA” (Publicație bilunară, Politică, Artistică si Literară). Direcția si administrația: H. Guguianu. Redactori: Mihail Polihroniade si Ioan-Victor Vojen. Apare la 20 Octombrie 1932, Bucuresti. “Concepem un stat nou etnic românesc clădit pe tradiții, pe credința străbună, pe primatul familiei si al culturii românesti, pe sacrificial nostru al tuturor celor care ne-am descătusat de egoismul individualist… Vom arăta… că izbânda comunistă ar însemna izbânda elementelor anarhice, anticrestine, distrugătoare de ordine si asezare trainică, a singurului izvor de pace, bunătate si înălțare… Celor care sapă temelia caselor noastre si a credinței noastre ne vom împotrivi…” – se arată într’un articol de fond al primului număr sub semnătura lui Ioan Victor Vojen, exprimând clar direcția de urmat a publicației (Predoslovie, I, 1). Printre fondatorii prestigioasei reviste s’au numărat: Ion I. Moța, Vasile Marin, Mihail Polihroniade. Colaboratori: Al. Constant, Vasile Christescu, N. Crainic, Ion V. Vojen, N. Rosu, Ion I. Cantacuzino, Vladimir Dumitrescu (Zyrax), Stefan C. Ionescu, Arsavir Acterian, C. Noica, Paul Sterian, Radu Gyr, G. Zlotescu, Al. Bassarab, s.a. Interzisă de serviciul de cenzură, ultimul număr (II, 24) din această primă serie apare la 23 Decembrie 1933. Înfățisând câteva opinii despre proaspăta dizolvare a Gărzii de Fier si prigoana antilegionară dezlănțuită de guvernarea Duca, sunt consemnate în acest număr răspunsurile mai multor intelectuali în frunte cu Nichifor Crainic, care ține să accentueze: “Liberalii, ultimii mastodonți ai unei ere defuncte pentru Europa, au crezut că Garda de Fier e un partid politic si au dizolvat-o… Dar Garda de Fier e o credință si o formidabilă disciplină morală în tiparele căreia clocoteste lava acestei credințe”. Cu mare parte din grupul redacțional arestat, revista anunță cititorilor: “Astăzi, când toate publicațiile îmbracă vesmânt festiv, noi apărem sărac. Explicația e simplă – colaboratorii ‘Axei’ se află în cazematele Jilavei si alte închisori; drept mărturie stau: Mihail Polihroniade, Ioan Victor Vojen, Ion I. Moța, Vasile Marin, ing. Virgil Ionescu, Vasile Cristescu, Alexandru Cantacuzino, pr. N. Georgescu-Edineți, Virgil Rădulescu, Const. Popov si A. Vântu. Sub acelas steag, gând si credință, rămânem deplin încrezători în marea victorie de mâine”. Într’un amplu articol descriptiv cu titlul “Momente din Istoria presei Legionare”, ziarul “Cuvântul” (XVII, Nr. 27) din data de 9 Noembrie 1940, scria: “Revista Axa a fost prezentă în toate manifestările Miscării Legionare, ea a întrunit cele mai alese condee din presa naționalistă si a lăsat o urmă de mare înălțare sufletească… Cel mai productiv redactor al revistei Axa a fost Mihail Polihroniade. Articolele lui^*) de mari dimensiuni, izvorîte dintr’o convingere nezdruncinată, documentate întotdeauna, scrise cu un condei sprinten, sunt pietrele unghiulare ale presei legionare” (ibidem).

Reapare la 2 Decembrie 1940 cu subtitlul “ziar de luptă politică si doctrină legionară”. Cotidian de seară. Director: Pavel Costin Deleanu; Prim-redactor: Crisu Axente (Doctor în Drept dela Paris), trăgându-se din istorica familie a tribunului Axente care a jucat un mare rol sub conducerea lui Avram Iancu în luptele cu ungurii din anii 1848-1849. Tatăl lui a descălecat din Ardeal si s’a asezat la Turnu Severin unde a profesat avocatura. Aici s’a născut Crisu Axente (fost Prefect al județului Mehedinți în perioada 1940-41). Ultima ediție (serie) a revistei “AXA” (trei numere), a avut loc la Rostock în 1942 sub conducerea lui Pavel Costin Deleanu, numărând printre colaboratori pe: Horia Stamatu, Nicolae Petrascu, Eugen Teodorescu, Corneliu Georgescu si alții.

Tipografia “Lupta” N. Stroilă si “Universul”, Bucuresti.

^*)_____
– Vezi, în special, articolele distinctive privind “Dreapta Românească” (I, Nr. 2); “O anumită stângă dar si o anumită dreaptă” (I, Nr. 4); “Pentru o politică externă românească” (I, Nr. 10); “Garda de Fier si statul democrat” (I, Nr. 13); “Sensul revoluției naționale” (I, Nr. 14); “Garda de fier la postul de onoare” (I, Nr. 23), “Naționalism si cuzism” (II, Nr. 5), s.a.

“AZI SPRE MÂINE” Redactor responsabil: Mihai Fotin Enescu. Anul I, Nr. 1, 1982, Freiburg, Germania.

B)

“BIRUINȚA” (1) Redactor responsabil: av. Aurel H. Ibrăileanu. Bilunar. Apare la 17 Oct. 1930 în Galați drept “Organ al Legiunei Arhanghelul Mihail – Covurlui”. După o mică întrerupere, tipărirea publicației este reluată în vara anului următor, de această dată cu antetul de “organ al grupării Corneliu Zelea Codreanu – Secția Covurlui” (Anul I, Nr. 1, 15 Iunie 1931). Ultimul exemplar din această serie: 1 Sept. 1931, Galați. Îsi reia activitatea la 6 Martie 1932, continuând fără întrerupere până la 3 Decembrie 1933, când este silit să-si sisteze apariția. Galați – Brăila. Printre semnatari: Pr. Ion Dumitrescu, stud. Valentin Măcrineanu, etc.

“BIRUINȚA” (2) Anul I, Nr, 1, 17 Decembrie 1940, Bucuresti.

“BIRUINȚA LEGIONARĂ” (organ al Partidului “Totul pentru Țară”). Anul I, Nr. 1, 15 Septembrie 1935, Brăila. Apariție săptămânală.

“BIRUINȚA NOASTRĂ” (cotidian de informație si reportaj). Director: Valeriu Celarianu. Redactor responsabil: N. Pateli. Imprimeriile “Tiparul Românesc”, Bucuresti (1940-1941).

“BIRUITORII” Prim redactor: Ion Fățoiu. Ziar al regiunii a V-a Constanța. Apare între anii 1935 si 1938 când este suprimat din ordinul dictaturii carliste. Reapare în toamna anului 1940 având motto-ul: “Din adâncuri se înalță biruitor legionarul”. Au colaborat: Traian Puiu, Eugen Teodorescu, Pr. Gh. Bestea, George Chirea, C-tin Scrima, Despa Caranica, Silvia Vlădoianu, Pr. Oct. Iatan, Nicu Seitan, Elena Bestea, Ioan Micu, s.a.

Ultimul număr 13, la 23 Ianuarie 1941.

“BRAȚUL DE FIER” (gazetă de stiri, îndrumări, educație naționalistă si crestină). Anul I, Nr. 1, Iunie 1935, Focsani. Apariție lunară, sub conducerea unui comitet, cu răspândire la scară națională. Între redactorii si colaboratorii revistei: Ion I. Moța, Ing. I. Blănaru, Cpt. în rezervă I. Anghel, Iordache Nicoară, Aristotel Gheorghiu (Seful Organizației “Totul pentru Țară” din Jud. R.-Sărat), Pr. Vasile Boldeanu, Ioan Victor Vojen, P. Atanasiu, Pr. I. Dumitrescu, Ion Banea, Gh. Căsăneanu, Ion Diaconu-Trotus, V. B. Gorlet, V. Tarnovschi, D. Popa, s.a.

Tipografiile “Gh. D. Mircea”, “Vasile N. Nanu”, “Sentinela” si “Cartea Putnei”- Al. P. Alexandrescu, Focsani, jud. Putna.

“BUCIUMUL” (publicație religioasă, națională a Bis. Ortodoxe Române “Sf. Arhangheli” din Paris). Anul I, Nr. 1, Iulie 1952, Paris. Lunar. Director girant: V. Pârvănescu. Apărută sub îndrumarea Pr. Vasile Boldeanu.

“BUGEACUL” Anul I, Nr. 1, 1934, Bolgrad, Basarabia. Dintre redactorii revistei: Artur Gorovei, A. G. Stino, G. Ursu, Vl. Cavarnali, s.a. Tipografia “Capitala”, Bolgrad.

“BULETINUL CENTRULUI” Anul 1, Nr. 1, Ianuarie 1936, Bucuresti. Apariție lunară. Buletin apărut sub egida Partidului “Totul Pentru Țară” (Centrul) cuprinzând informații din lumea legionară, ordine de zi, circulări, s.a.

“BULETIN INFORMATIV” Anul I, Nr. 1, 4 August 1940, Berlin (numai pentru legionarii refugiați în Berlin). Director: Constantin Papanace.

“BULETIN INFORMATIV PENTRU LEGIONARI” Anul I, Nr. 1, Decembrie 1951, Germania. Organul de presă al dizidenței legionare create în jurul lui C-tin Papanace. Sistat pentru un timp, îsi reia apariția trianuală în anul 1978, în Bergham, Germania.

“BULETIN LEGIONAR” (apariție lunară), purtând antetul partidului “Totul pentru Țară”. Buletinul organizației legionare din județul Buzău. Apare la 21 Ianuarie 1937 la Buzău (“Circulara Nr. 1, Către toți legionarii din Județ”), sub conducerea Avocatului Nicolae Păun. Tipografia si Legătoria Luca I. Oprescu – Buzău. Instaurarea dictaturii carliste în primele luni ale anului 1938, duce la interzicerea publicației. Ultimul număr la 14 Februarie 1938. Revine sub direcția poetului Av. Dem. Iliescu (Iliescu Dumitru) în toamna anului 1940 (seria a-II-a), Nr. 1 fiind editat în data de 13 Octombrie, cu titlul “Buletinul Legionar” si antetul: “Săptămânal de informație si doctrină legionară”. Dispare după evenimentele din Ianuarie 1941.

Tipografia si Legătoria Ioan Călinescu – Buzău.

“BULETINUL CASA ROMÂNĂ” Director: Ilie Smultea. Redactor literar: Nicolae Novac. Apariție trimestrială. Anul I, Nr. 1, 1978, Oakland, California. Dintre colaboratori: N. Iancu-Păltinisanu, I. G. Dimitriu, Ovidiu Vuia, S. G. Theodoru, Dorina Ienciu, Eglantina Daschievici, s.a.

“BULETINUL GĂRZII” Focsani, 1932-’33 (?)

“BULETINUL LEGIONAR AL JUDEȚULUI ROMANAȚI” A apărut sub îngrijirea lui Petre Stroe.

“BULETINUL COMITETULUI NAȚIONAL ROMÂN – AMERICAN” (publicație de luptă națională). Anul I, Nr. 1, 1957. Director: George Roman, Troy (Michigan), St. Unite – Windsor (Canada), editor Chirilă Ciuntu.

“BUNA VESTIRE” (ziar liber de luptă si doctrină românească). Director: Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragos Protopopescu si Toma Vlădescu. Apare la 22 Februarie 1937 în Bucuresti. “În paginile acestui ziar se oglindeste lupta legionară prin cele mai strălucite condee. Mihail Polihroniade va preciza în linii mari directivele politicii externe, dar cu spiritul lui întreprinzător, ajungând primul redactor, îsi va dărui ziarului “Buna Vestire” toată puterea de muncă” – se exprima ziarul “Cuvântul” (serie nouă) în nr. 27 din 9 Nov. 1940, reconstituind un frumos istoric al presei legionare apărute până la acea dată. Alte condeie de talie, având colaborări de seamă în paginile “Bunei Vestiri”: Gheorghe Gane, Gabriel Bălănescu, Toma Vlădescu, George Gregorian, Constantin Noica, Mircea Eliade, Valeriu Cârdu, Mircea Streinul, Virgil Rădulescu, Nicolae Totu, Al. Cristian-Tell, Nicolae Bogdan, Virgil Popescu, Alexandru Constant, Mihail Manoilescu, Aron Cotrus, Ion Băleanu si mulți alții. Interzis după instaurarea dictaturii carliste, reapare la 7 Septembrie 1940 după victorioasa revoluție legionară. La 19 Decembrie 1940 este recunoscut ca parte integrantă a presei oficiale legionare, împreună cu “AXA” si “CUVANTUL”. Componența redacției ziarului la reapariția sa în 1940 era formată după cum urmează: Director: Grigore Manoilescu; Prim-Redactor: Constantin Noica; Secretar de Redacție: Valeriu Olaniuc. Redactori: Christian Petrescu, Ion Stoenescu, Horia Stamatu, Stefan Ion Gheorghe, Luca Popovici, Radu Gyr, Mircea Streinul, Alexandru Alexianu, Demetrie Sontzu. Colaboratori: Mihail Manoilescu, Constantin Noica, g-ral C. Dona, Ion Găvănescul, Aurel Călinescu, Ladmiss Andreescu, Ion Chinezu, Paul Mihail, Dumitru Cuclin, Alexandru Randa, Col. Octav Vorobchievici, Lt. Emanuel Voinescu (cu pseudonimul Vornicul Boldur), Mircea Mateescu, Dragos Vrânceanu, Ciril Vârnav, Nicolae Pană, Demetrie Ganea, Paul Petzi, Barbu Slusanschi, Mircea Pop. Administrația ziarului: Nicolae Iliescu, Alexandru Livezeanu si Vasile Dova. Apariția articolului intitulat “Cu mănusi” semnat de Grigore Manoilescu, duce la suspendarea ziarului pentru o săptămână din ordinul gen. Antonescu. Direcția publicației este preluată apoi de Alexandru Constant si Ion Diaconescu. Ziarul apărea în două ediții: una pe Capitală si alta pe țară, fiind tipărit în cadrul Imprimeriei “EMINESCU” din Bucuresti. Si-a încetat existența forțat la 23 Ianuarie 1941, după rebeliunea generalului Antonescu împotriva Miscării Legionare.

“BUNAVESTIRE DE DUMINICĂ” (săptămânal ilustrat al familiei românesti). Anul I, Nr. 1, 1 Decembrie 1940, Bucuresti. Ultimul număr apărut la 19 Ianuarie 1941; dispare după evenimentele din 21-23 Ianuarie 1941. Colaboratori: Mircea Pop, Anastase Iftimie, Dinu Clopotaru, Tiberiu Alexandru, “Cinefilul x.”, “ANIF” (reportaje, articole); Laetiția Dana, Yolanda Nicoară, Miorița Musat (a mai semnat si sub numele de Mioara M.), s’au îngrijit de rubrica permanentă “Femeia la ea acasă si în societate”, Dr. I. I. M. (alias “Doctorul Casei” – bănuim că este vorba despre Ana Maria Marin, medic, soția comandantului legionar Vasile Marin) s’a îngrijit de rubrica “Grija pentru sănătate”, s.a.

C)

“CAIETUL CELOR 4” Număr unic, 1928. Director: Mircea Streinul. Redactori: Neculai Rosca, basarabeanul Teodor Plop din Hotin (Tudor Ulmanu de mai târziu) si Neculai Pavel (Nicolae Pavlovici). Apare la liceul “Aron Pumnul” din Cernăuți fără permisiunea direcțiunii, ceea ce duce la interzicerea revistei.

“CAETE DE MĂRTURISIRE ORTODOXĂ” Director: Nicolae Tănase. Anul I, Nr. 1, Iunie 1951, Hamilton, Canada.

“CALENDARUL” Director: Nichifor Crainic. Cotidian. Apare la 25 Ianuarie 1932 la Bucuresti. Suspendat la 24 Martie 1932 din ordinul guvernului dela conducerea țării, reapare la 9 Iunie acelasi an, continuându-si activitatea până la finele anului 1933, 29-30 Decembrie, când este din nou suspendat pentru poziția manifestă legionară. Au colaborat: Toma Vlădescu, Dragos Protopopescu, Radu Dragnea, Dan Botta, s.a.

Tipografiiile “Universul” si “Tiparul Românesc”, Bucuresti.

“CALENDAR CRESTIN – 1938”. Societatea pentru cultură, Cernăuți. Redactat în cursul anului 1937, cuprinde articole semnate de Romulus Cândea, Ion Negură, Ion Agârbiceanu, s.a. Versuri: Teofil Lianu, Aron Cotrus, Mircea Streinul, Vasile I. Posteucă, George Tutoveanu, Radu Gyr, George Drumur, s.a.

Tipografia “Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți.

“CALENDAR LEGIONAR – 1941” (calendar de perete editat pentru uz intern în cadrul Miscării). Editura “Miscării Legionare”, Bucuresti, Decembrie 1940. Datele calendarului, pe rit crestin ortodox, sunt însoțite de fotografii sau gravuri surprinzând în majoritate diverse evenimente din istoria Legiunii, citate legionare sau explicații privind semnificația anumitor date de importanță națională.

“CĂMINUL” Fondator si Director: Nicu Iancu-Păltinisanu. Anul I, Nr. 1, August-Septembrie 1951, Sao-Paulo, Brazilia. Revistă bilinguă româno-portugheză, cu valoroase colaborări: Faust Brădescu, Nicolae Teban, Dan Boghiu, Ion Țolescu, Dumitru Paulescu, Nicolae Novac, N.S. Govora, Alexandru Silistreanu, s.a. Publicație de cultură. Poezii, fragmente de povestiri, numeroase traduceri de versuri din lirica contemporană a poeților brazilieni si sud-americani sub îngrijirea lui Nicu Iancu. A apărut până în anul 1970.

“CANDELA” Director: Pr. Petre Popescu (apărută sub auspiciile bisericii “Buna-Vestire” din Montreal, Canada).

“CARASUL NOU” Anul I, Nr. 1, 1934, Oravița. Organ al Ligii Național Corporatiste. Director: Nicolae A. Rosu. Colaboratori: Coriolan Achim, Octavian Rosu, Simion Mehedinți, Mihail Manoilescu, Dr. Emilian Novacovici, Dr. Eva Novacovici, Cpt. Bârca s.a.

“CARPAȚII” (revistă de cultură si acțiune românească în Exil) Director: Aron Cotrus. Redactori: Traian Popescu si N. S. Govora. Anul I, Nr. 1, 10 Mai 1954, Madrid. Primul număr apare cu subtitlul de “revistă culturală” si este dedicat Congresului Uniunii Latine care a avut loc la Madrid între 10 si 16 Mai 1954. Semnalăm din cuprins: Vasile Pârvan – “Homenaje al Emperador Trajano”, Aron Cotrus – “Rapsodia Valaca”, Alfred Rimbaud – “Histoire des Roumains de la Dacie Trajane”. Una dintre cele mai cunoscute reviste de cultură românească din Exil, a numărat printre colaboratori de-a lungul timpului, nume dintre cele mai ilustre: Pamfil Seicaru, C. Xeni, Nicolae Novac, Dr. Faust Brădescu, Toader Ioras, St. Georgescu-Olenin, Sava Gârleanu, I. G. Dimitriu, V. Buescu, Ion Țolescu, Filon Verca, Serafim Bratocea, Dr. Alexandru Suga, Romeo Bran, Dr. Ovidiu Vuia, Nicolae Rosca, Sever Mănuceanu, Dr. Ana Maria-Marin, Ion Jovin, Prof. Univ. Stan M. Popescu, Radu Budisteanu, Prof. Univ. Dumitru Paulescu, Vintilă Horia, Alexandru Moraru, Ovidiu Ionescu, Prințul Mihail Sturdza, Ioan Mirea, Demetrius Leonties, G-ral Platon Chirnoagă, Prof. Univ. Eugen Lozovan si mulți alții. Sunt de menționat articolele comemorative bine documentate închinate personalităților si momentelor de importanță istorică din viața poporului român, cele destinate naționalismului românesc reprezentat de Miscarea Legionară, contribuțiile cu versuri ale poetului Aron Cotrus (în special), proza si articolele de istorie politică. Remarcabilă si la obiect rubrica de “note cu lexic potolit”^*) îngrijită de-a lungul anilor de Nicolae Stefănescu Govora, în care sunt analizate si dezbătute sintetic problemele conflictuale din lumea exilului politic românesc. A apărut în limbile: română, franceză, spaniolă, germană si engleză – 1954-1960, 1962, 1972-1974, 1979-1989.

În paralel, sub auspiciile revistei, Colecția si Editura “Carpații” în care au văzut lumina tiparului numeroase lucrări de importanță românească.

^*)______
– În tonul unei mai vechi si consacrate rubrici intitulată “În vârf de săbii” începută în periodicul “Chemarea” dela Paris de care s’a îngrijit autorul.

“CETATEA LUMINII” Director: Prof. Dumitru Paulescu (revistă de cultură si artă), Brasilia. Anul I, Nr. 1, 23 August 1954. “Purtăm în sufletele noastre sbuciumate, icoana pământului natal. Purtăm în inima noastră pribeagă, icoana neamului osândit. Destin de răscruce ducem pe umeri si ne scriem cu sânge cronica amară… Cetatea Luminii înseamnă pentru cei care i-au dat ființă si se vor îngriji de viața ei, transeu de luptă permanentă, drum de onoare si sacrificiu pentru neam. Înseamnă armă nebiruită, în lupta pentru recucerirea dreptății si libertății pierdute. Cetatea Luminii, înseamnă veghere de sentinelă credincioasă, întru apărarea patrimoniului nostru sacru. Acest ideal ni-i drag si sfânt si rămâne scris în inimile noastre”. Dintre colaboratori: Iulia Carâp, Vasile Posteucă, N. Iancu – Păltinisanu, Alexandru P. Silistreanu, Dumitru Leonties, N. S. Govora, Faust Brădescu, Nicolae Rosca, Gr. Nandris, Al. Busuioceanu, Dumitru Mărgineanu, Toma Jalbă, Victor Buescu, Cătălina Negură, Prof. George Onciul (merită amintit studiul de frumoasă semnificație intitulat “Despre Muzica Populară Românească”), interesantele “Amintiri – Din ultimele zile de pe front” semnate de N. S. Govora în mai multe fascicole, dar si contribuțiile numeroase cu versuri ale poeților refugiați din Brazilia si din exil.

“CHEMAREA” – “L’Appel” (foaie românească de luptă anticomunistă si antirezistențialistă). Director: Nicolae Stefănescu Govora. Anul I, Nr. 1, 1949, Paris, Franța. Apariție bilunară. Colaboratori: Pamfil Seicaru, Al. Cristescu (a funcționat si ca redactor sef al revistei), Traian Nour-Miron, Pompiliu Paltanea, Constantin Arsenie, Constantin Braga, Toader Ioras, Cpt. N. Vrabie, s.a. Demne de semnalat, articolele de fond si considerațiile politice publicate de Pamfil Seicaru în această perioadă; la fel, combativa rubrică îngrijită de N. S. Govora intitulată “În vârf de săbii”.

Dispare în anul 1952…

“CHEMAREA VREMII” (săptămânal de actualitate). Director: Prof. Ion Sân-Giorgiu. Redactor sef: D. I. Cucu. Seria II-a apărută în cursul anului 1940, numără printre semnatarii articolelor: Prof. Simion Mehedinți, Nicolae Porsenna, Ion Roman, D. C. Nicolescu, Vasile P. Nicolau, Gabriel Pamfil, Aurel Dragos (grafică), s.a. Merită semnalate în acest context, cu deosebire, editorialele semnate de Prof. Ion Sân-Giorgiu.

“CLAVIATURI” Director: Gherghinescu Vania. Apariție trimestrială 1941-1943 (8 numere în total), Brasov.

“COLUMNA LUI TRAIAN” Revistă legionară de cuvinte încrucisate. Director: Livius Cernat. Secretar de redacție: Nellu Mănescu. Anul I, Nr. 1, 15 Decembrie 1937, Buzău. Printre colaboratorii revistei: Celus Dinaru, Alexis Scarlat, I.V. Popescu, Nicolae Iliescu, H. Rădulescu, s.a. Este nevoită să îsi întrerupă apariția după instituirea dictaturii carliste dela începutul anului 1938. Tipografia si Legătoria de cărți Luca I. Oprescu, Buzău. Cea de-a doua serie a revistei reapare la 25 Octombrie 1940 tot în Buzău, având subtitlul “Revistă românească de cuvinte încrucisate”. Fiind interzisă mai apoi după evenimentele din Ianuarie 1941, revista îsi încetează existența.

Tipografia “Acțiunea Buzăului”.

“CONSTIINȚA NAȚIONALĂ” Anul I, Nr. 1, 1 Aprilie 1925. Girant responsabil: Fănică Anastasescu. Au semnat în paginile gazetei: Prof. N. C. Paulescu, Dr. Ion Istrate, Cristian Iorgulescu, Victor Medrea, Nicolae Rosu, Ion Fotiade, Maiorul G. Băgulescu, s.a.

“CRAINICUL” Organ de luptă naționalistă si crestină. Redactor: Ioan G. Blebea. Anul I, Nr. 1, Septembrie (?) 1936, Călărasi.

“CRAI NOU” (revistă literară – literatură, critică, informații). Director: Teofil Lianu. Printre colaboratori: Ion I. Moța. Apărută la Cernăuți, 1933.

“CREDINȚA” Revistă publicată sub auspiciile Mitropoliei Bucovinei din Cernăuți. Coordonator si supraveghetor: Pr. Gheorghe Antonovici (secretar al secției culturale de pe lângă Mitropolie), colaborator însemnat la revista “ICONAR” condusă de Liviu Rusu si Mircea Streinul.

“CRONICA ROMÂNEASCĂ LA CERNĂUȚI” Anul I, Nr. 1, 29 Martie 1931, Cernăuți, Bucovina. Director: Eusebie Vicol. Săptămânal. Ziarul tineretului naționalist dela Cernăuți. Apare pentru scurtă durată în cursul anului 1931. “În Bucovina postbelică… se simte necesitatea unei publicații intransigente românesti. Suntem un manunchi de tineri. Nu facem o firmă din tinerețea noastră, dar suntem siguri că această tinerețe ne va da entuziasm si mai ales ne va da putința de a spune adevărul fără înconjur. Apărem cu încrederea ce ne-o dă dreptatea cauzei pe care vrem să o servim”, ni se spune în articolul de început al ziarului. Colaboratori: Barbu Slusanschi, Dragos Vitencu, Ilie I. Imbrescu, Traian Chelariu, Liviu Rusu, Mircea Streinul, Octavian Stefănescu, Ion Negură, M. Boldur, s.a.

“CUGET ROMÂNESC” – “Pensamiento Rumano” (cu sacrificiul si sub îngrijirea redacțională a unui comitet de intelectuali din exil). Anul I, Nr. 1, Iunie 1951, Buenos Aires, Argentina. Din 1952, sub conducerea prof. de filologie romanică Dumitru Găzdaru dela Univeritatea Catolică din Buenos Aires. Colaborări diverse: J. N. Manzatti, G. Racoveanu, Dumitru Găzdaru, Toader Ioras, D. St. Marin, Lucia A. Popovici, Stan Ionescu, Mile Lefter, Nicolae Seitan, Virgil Ionescu, Anton Bălan, s.a.

In cadru auxiliar, revista a oferit si un prețios “Supliment literar” la primele numere apărute. Dispare în anul 1958.

“CURENTUL ROMÂNESC” (periodic ilustrat de circulație mondială). Anul I, 1949, Buenos Aires, Argentina. Printre colaboratori: Ovidiu Găină (Stan M. Popescu), Emil Popa, s.a.

“CURIER IESAN” (revistă literară). Director fondator: Nicolae Stefănescu-Govora. A apărut efemer în primăvara anului 1941 la Iasi, până în Iunie acelas an. Au colaborat la ea mulți profesori universitari ieseni, printre care: Stefan Berechet, Radu Vulpe, Bârsănescu…

“CURIERUL” (1) (revistă de cultură si îndrumare morală). Anul I, Nr. 1, Ianuarie 1937, Sibiu. Publicație lunară. Contribuții: Victor Puiu Gârcineanu, Axente Creangă, Horia Sima, N. N. Petra, Dumitru Stăniloae, A. Bideanu, Vasile Pascu, A. Micu, Pimen Constantinescu, s.a. Nr. 7, (I) este închinat în întregime eroilor Ion Moța si Vasile Marin, “un miscător prinos de dragoste pentru cei care au cimentat pentru vecie comunitatea legionară” (cf.”Însemnări Sociologice”, III, nr. 6 Sept. 1937) cu prilejul împlinirii a 6 luni dela moartea lor. Sunt cuprinse articolele semnate de P. S. S. Vasile, “Fericiți viteji ai lui Cristos”, Dr. A. Bidian, “Contribuții pentru o carte despre Ionel Moța”, Gh. Micu, “Amintiri despre Ionel Moța”, Axente Creangă, “Ionel Moța si Sibiul”, Idea A. Camozzi, “România care renaste. O pagină eroică în numele lui Crist si al Patriei” (trad. de Pimen Constantinescu), Arturo de Vita, “Privind portretele lui Moța si Marin” (trad. de Pimen Constantinescu). Alte note tangente, la rubrica de “Însemnări” a publicației. Tipografia “O D”, Sibiu. Începând cu Nr. 10, Octombrie 1937, la tipografia “Săteanului”, Sibiu.

“CURIERUL” (2) Director: Gabriel Bălănescu. Anul I, Nr. 1, Ianuarie-Martie 1981, Santa Clara, California. Au semnat în paginile revistei: Ovidiu Găină (Stan M. Popescu), Ion Pantazi, Filon Verca, Alexandru Suga, s.a. Apare până în anul 1986 când îsi încetează existența, odată cu dispariția din viață a directorului ei la 19 Martie…

“CURIERUL CRESTIN” Buletinul Bisericii Române Unite. Dir. Mons. Ion D. Dan si Ioan Rusu. Anul I, Nr. 1, Septembrie 1951, Buenos Aires, Argentina.

“CURIERUL LEGIONAR” – “publicație a Comandamentului Legionar în prigoană”. Apare la 20 Noembrie 1938, redactat de Nicolae Petrascu, Ion Suciu si Vasile Christescu.

“CUVÂNTUL ARGESULUI” Publicație oficială a organizației legionare din județul Arges. Anul I, Nr. 1, 8 Iunie 1935. Ziar cu răspândire la scară națională. A apărut între anii 1935-1937, bucurându-se de colaborarea a numeroase personalități legionare între care Ion I. Moța si Vasile Marin. “Organ bilunar de luptă națională si informație cinstită”, Pitesti, Arges. Director: Leon Popescu. Mai târziu, editată sub conducerea unui Comitet. Redactor responsabil: Todie Curătureanul. Redacția si Administrația: Pitesti. Condeie viguroase, cu numeroase si importante contribuții: Gh. Furdui, Dr. Ion Banea, Radu Gyr, Mihail Polihroniade, Ion Hodos, Titu Bădescu, Victor Medrea, Geo Zlotescu, C. Pârlea, s.a.

Articolelor demascatoare si critice, Serviciul Cenzurei Corpului 2 Armată Bucuresti prin ordinul nr. 349 din 19 Mai 1937, răspunde si suspendă definitiv ziarul din ordinul Ministrului de Interne. Comentând suprimarea publicației în gazeta “Brațul de Fier” anul III, nr. 21, 1937, fostul director al ziarului “Cuvântul Argesului” Leon Popescu, preciza printre altele: “După “România Crestină” a lui Sergiu Florescu si “Vestitorii” mucenicului dela Majadahonda Vasile Marin, iată a treia foaie de atitudine curat românească si crestină care e sugrumată, călcându-se prevederile constituționale… “Cuvântul Argesului” a fost sugrumat pentru motivul că a demascat lumii românesti crestine cârdăsia dintre Național Țărănisti si Comunisti, printr’o serie de documente imposibil de contestat, si a arătat, asa cum este, o canalie care răspunde la numele de “Armand Călinescu”. “Cuvântul Argesului” a fost suspendat în urma intervenției acestei canalii…”

Tipografia “Liga Poporului”, Pitesti.

“CUVÂNTUL ÎN EXIL” Anul I, Nr. 1, Iunie 1962, Freising, Germania de Vest. Director: Gheorghe Racoveanu. Printre colaboratorii importanți ai gazetei s’au numărat: Mircea Eliade, Vasile Posteucă, Lucia A. Popovici, Ionuț Jivan, Mircea Popescu, Paul Miron, Gen. Ion Gheorghe, Virgil Ierunca, Horia Stamatu s.a. Referindu-se la “ținuta înaltă” si “grija celor de odinioară” dela “Cuvântul” apărut în țară, de a “desprinde din întâmplări sensuri si probleme” (Nae Ionescu), în primul număr al publicației ni se precizează că aceasta “va fi si grija noastră, a celor de la Cuvântul în exil”, căci… “efortul disciplinat, metodic, cinstit si dezinteresat de a privi cotidianul pentru permanențele lui nu s’a perimat” – (În loc de program). În lb. germană si română, editorialele semnate de-a lungul timpului de Gh. Racoveanu.

“CUVÂNTUL IASULUI” Anul I, Nr. 1, Ianuarie 1931. Din comitetul de coordonare al ziarului (redactare si editare), au făcut parte Ilie Gârneață, Nellu Ionescu si Stelian Teodorescu.

“CUVÂNTUL NOU” (tribună independentă de luptă si informație naționalistă). Satu-Mare. Bilunar si lunar. Director: Valeriu Cârdu. Prima serie editată începând cu anul 1934. Suspendat pentru un timp, ziarul reapare cu Anul III (Seria II-a), Nr. 1, în Februarie 1936. Printre colaboratori: Ion. I. Moța, Ion Banea, Prof. univ. Dan Rădulescu, Puiu Gârcineanu, Dragos Protopopescu, A. Bandiciu, Th. I. Țucanovici, Nicolae Brana (grafică), Mihai Novac, Ionel Sugar (Ion Siugariu), Prof. Ion Mărgineanu, Grigore Bugarin, Valeriu Cârdu (substanțial, cu versuri, cronici, însemnări, note si pilde legionare), s.a.

Tipografiile “Gloria” si “V. Balogh” – Satu-Mare.

“CUVÂNTUL ROMÂNESC” Director: George Bălasu. Anul I, Nr. 1, Mai 1976, Hamilton, Canada. Colaborări majore: Ion Halmaghi (alias Ion Boieru, Romulus Odobesteanu si altele), Nicolae Novac, Eugen Bârsan, Pr. Petre Popescu, M. F. Enescu, C-tin Macri, Horia Stamatu, Sergiu Grossu, Gheorghe Rădulescu, George Donev, Dumitru Pădeanu (alias Corneliu Florea), Traian Golea, Ilie Olteanu, Vasile Tega si mulți alții. Atitudinea de multe ori confuză a publicației privind luările de poziție împotriva regimului comunist, a provocat în numeroase rânduri dezbateri aprinse în cadrul Exilului^*). Chiar dacă în cadrul statornic al gazetei s’a menținut un ambient satisfăcător cu tentă naționalistă si românească, acest cadru a fost în parte compromis în lungul anilor prin acceptarea si propagarea unor contributori (organizații civile sau asociații literare) de sorginte cvasi comunistă, propulsoare ale stângii în exil. “Multiculturalismul” finanțator, se pare, nu a lăsat prea multă autonomie conducerii publicației atunci când a fost vorba de “integrare si cooperare” multiculturalistă. Cazul asociației “Hyperion”, înțesată de “scriitori dizidenți”, de o stângă “dizidentă” eficientă la instalarea comunismului în România, este mai mult decât elocvent. Un addendum drept si necesar: Deasupra tuturor acestor inconveniențe, dorim totusi să facem o divagație: în anul 1967, sub patronajul Asociației Românilor din Hamilton, cu ajutorul financiar al acesteia, prin contribuțiile românilor din exil si sprijinul guvernului Canadian, sunt achiziționate cca. 25 de hectare de pământ în afara orasului Hamilton, luând astfel ființă primul asezământ al Câmpului Românesc unde este ctitorită capela “Sfânta Maria”. În timp, odată cu apariția si sprijinul direct al ziarului “Cuvântul Românesc”, prin apelurile lansate cititorilor si aportul acestora, asezarea dela Câmpul Românesc se extinde în ritm necontenit: au loc amenajări importante, iar participarea românilor, odată cu înființarea unei “Săptămâni Culturale”, devine an de an tot mai numeroasă. Astăzi, Câmpul Românesc este un loc de pelerinaj al românilor de pretutindeni, o oază de liniste într’un cadru autentic românesc, un loc de cunoastere si de promovare a valorilor românesti în exil, iar acest loc există, în mare parte, si din grija ziarului “Cuvântul Românesc”.

^*)_____

– Vezi volumul “S.O.S. Transilvania” de Traian Golea, pag. 171-175. Editura “Studii Istorice Românesti”, Miami Beach, 1993, colecția ziarului “Libertatea” (New York), etc.

“CUVÂNTUL STUDENȚESC” (organ oficial al Uniunii Naționale a Studenților Crestini Români). Apare încă dela 1922 sub egida studenților naționalisti; suprimat de autorități după evenimentele din Decembrie 1933 când este interzisă participarea la vot a Gărzii de Fier si au loc masive arestări ale legionarilor pe întreg cuprinsul țării, reapare la 25 Noembrie 1934. În anii 1935-’36-’37, printre colaboratorii de vază permanenți ai publicației s’au înscris numele multor fruntasi intelectuali legionari: Ion I. Moța, Vasile Marin, Ion Banea, Simion Mehedinți, Alexandru Cantacuzino, Dragos Protopopescu, Gheorghe Furdui, Dan Rădulescu, Alexandru Cantacuzino, Viorel Trifa, Traian Cotigă, Ion Antoniu, s.a. Demn de remarcat studiul biografic semnat de A. Vântu (Andrei C. Ionescu) despre Ion I. Moța în cadrul celor patru numere omagiale ale revistei pe lunile Ianuarie – Februarie 1937 dedicate jertfei dela Majadahonda a celor doi Comandanți legionari Ion I. Moța si Vasile Marin, articolul înălțător despre “Urmasii lui Eminescu” de Simion Mehedinți, cel al preotului N. T. Georgescu-Edineți cu titlul “Eroi ai crucii, mucenici ai neamului”, dar si celelate semnate de Mihail Polihroniade, Dr. V. Trifu, Ioan Victor Vojen, V. P. Gârcineanu, G. Racoveanu, Vasile Christescu, Ernest Bernea sau Corneliu Georgescu care privesc deopotrivă apoteoza faptei si luptei crestine a celor doi eroi. Revine în Noembrie 1940: “Cuvântul Studențesc” este o revistă care a intrat de mult în istorie. El n’a fost o oarecare revistă. Paginile lui – fiecare’n parte – au folosit generațiilor studențesti. El a purtat slova doctrinei legionare si fapta legionară” – scria Eugeniu Haralambie în ziarul “Cuvântul”, serie nouă, XVII, Nr. 34, 16 Nov. 1940. “Numărul prim care reia sirul înterupt de prigoană, aduce câteva excepționale colaborări” – spune în continuare autorul articolului, semnalând numele celor care iscălesc articolele, din care reținem: Prof. Traian Brăileanu (Ministrul Educației Naționale), Alexandru Constant (Ministrul Propagandei), Viorel Trifa (Pres. U.N.S.C.R.), Prof. Univ. Traian Herseni, P. P. Panaitescu (Rectorul Universității Bucuresti), Andrei Vasile (Comandantul Studenților legionari), Fănică Anastasescu, Valer Neagoe (Pres. Centrului Studențesc Bucuresti), s.a.

Tipografia “Steaua”, “I. N. Copuzeanu”, Bucuresti.

“CUVÂNTUL” Fondat în anul 1924 de Titus Enacovici. Director: Nae Ionescu. Este suprimat de cenzură la 30 Decembrie 1933, după ce ziarul ia apărarea si se pronunță în favoarea legionarilor arestați după dizolvarea ilegală a Gărzii de Fier de către guvernul liberal dela conducere în frunte cu I. G. Duca. Reapare la 21 Februarie 1938, dar este din nou interzis, de această dată din ordinul camarilei regale instituită în mod arbitrar la conducerea țării. Odată cu instaurarea Statului Național-Legionar Român, urmare a revoluției din 3-6 Septembrie 1940, prestigiosul ziar reapare la 14 Octombrie 1940 sub direcția marelui istoric specialist în slavistică Petre P. Panaitescu, având ca secretar general de redacție pe talentatul gazetar Stefan C. Ionescu (fratele Comandantului Legionar Andrei C. Ionescu). Gravorul Serban Zainea (expertul Fabricii de Timbre din Bucuresti), a completat armonios prezentarea grafică ireprosabilă a ziarului, alături de contribuțiile redacționale ale personalităților intelectuale legionare: Octavian Onicescu, Mircea Eliade, Petre Țutea, Traian Brăileanu, Nicolae Andries, Liviu Stan, G. Racoveanu, Dan Rădulescu, Prof. Ion Găvănescul, Vasile Posteucă, Radu Dragnea, Ion Țurcan, Prot. Firmilian, George Macrin, Victor Ion Pavelescu, Aurel Cosma, Nicolae Rosu, O. W. Cisek, Vl. Dumitrescu, Ion Cantacuzino, Constantin Gane, Ernest Bernea, Barbu Slusanschi, Eugen Chirnoagă, Doina Peteanu (psd. lit. Anisoara Odeanu), George Breazul, Liviu Stan, Leon Țopa, Pr. Ilie I. Imbrescu, G. Vâlsan si alții. Până la 23 Ianuarie 1941, “Cuvântul” (purtând subtitlul de “ziar al Miscării Legionare”), a apărut în 7 ediții zilnice, cu un tiraj de 120.000 de exemplare. Rebeliunea generalului Antonescu împotriva Miscării Legionare cu ajutorul armatei germane staționată în țară, duce încă odată la suprimarea acestei mari tribune naționaliste. Este reeditat la 15 Martie 1945 la Viena, anul XXI, Nr. 1, ca organ oficial al Guvernului Național-Legionar cu sediul la Viena, si după o scurtă perioadă, din pricina condițiilor si schimbărilor politice nou create la finele războiului, ziarul încetează.

A se vedea si Almanahul Cuvântul pe anul 1941 editat sub egida ziarului.

Imprimeriile “CUVÂNTUL” S.A.R., Bucuresti.

D)

“DACIA” (1) Director proprietar: Col. Stefan Zăvoianu. Ziar fondat în anul 1919. Suprimat în anul 1933 din ordinul guvernului liberal pentru poziția sa de apărare a legionarilor arestați în prigoana dezlanțuită după interzicerea activității “Gărzii de Fier” de la 10 Decembrie 1933. O încercare de reapariție a ziarului la începutul anului 1935, este sortită esecului. Intr’o ediție specială cu data de 24 Ianuarie 1935 purtând subtitrarea “IN LANȚURI”, dând “strigăt de alarmă contra acestei miselii fără seamăn”, directorul ziarului, Col. St. Zăvoianu, subliniază: “Incunostiințăm opinia publică pe această cale – singura ce ne-a mai rămas – că guvernul liberal a interzis ziarul DACIA, cu două zile înainte de data fixată pentru reapariție, scoțându-l în afară de lege”.

“DACIA” (2) Anul I, 1945. Fondator: Stelian Bisocianu. A apărut la Paris, sub îngrijirea unei echipe redacționale legionare. Prima “tribună de luptă românească” în Exil. Printre colaboratori: Emil Cioran, Faust Brădescu, Horia Sima^*) si alții.

Strămutată în America de Sud, seria nouă (1952-1957) reapare în Brazilia, la Rio de Janeiro, sub conducerea lui Faust Brădescu. Contribuții: Ion Țolescu, I.G. Dimitriu, Dr. Constantin Sassu, Gen. Platon Chirnoagă, Serafim Bratocea, Ing. Dumitru Mihăescu, Grigore Arbore, Lucian Furdui (Al. Mateescu Frâncu), Horia Sima, Dumitru Leonties, Ing. Nicolae Rosca, Ovidiu Țârlea, Dionisie Ghermani, Filon Verca, Ovidiu Găină, Gr. Manoilescu, Nicolae Teban, Serban Giurgea, Nicu Iancu, N. R. Jelescu, s.a.

^*)_____
– “Memoriu adresat Majestății Sale regelui Mihai I”, 24 Aprilie 1949. Anul V, Nr. 7, 10 Decembrie 1949, Paris. În numele Miscării Legionare, Horia Sima reafirmă poziția Legiunii vis-à-vis de Monarhia Constituțională prin reprezentantul ei, Regele Mihai I, exprimându-si speranța unei viitoare colaborări atât de necesară în lupta anticomunistă a exilului, propunând să trateze “Actul de la 23 August ca ceva aparţinând trecutului, Istoriei, care nu mai necesită luări de poziţii polemice şi care oricum nu ar duce la nimic bun”. Desigur, o măsură de compromis, în speranța unei luptei comune, un apel la care Regele nu a binevoit să răspundă. Peste ani, constatând că Regele s’a departajat de linia neamului¹⁾, Horia Sima scria întristat: “În loc de a îndura cu neamul, a face jertfă alături de el si izbândi cu el, cum a făcut Regele Ferdinand cel mare si nemuritor, Regele Mihai preferă să se orienteze după celălalt exemplu monarhic, al Regelui Carol al II-lea, devenind exponentul unui grup aservit intereselor streine” (“Regele si Monarhia”, articol apărut în revista “Vestitorii” din Munchen, Aprilie 1955).

^1)_______
– Neparticiparea sau lipsa oricărei luări demne de poziție a Regelui Mihai față de regimul comunist din România, a stârnit numeroase proteste si în lumea exilului – vezi spre exemplificare anunțul din “Buletinul de Informații al Asociației Românilor din Australia (A.R.A.)” pe lunile Ianuarie-Februarie 1957 înstiințând cititorii că Asociația a hotărît, în Adunarea Generală din 27 Ianuarie 1957, “ca pe viitor să se discontinuie intonarea Imnului Regal la diferitele festivități organizate de ARA, în semn de protest contra lipsei de activitate a Regelui în Exil”. După 1990, din numeroase documente scoase la iveală, a reiesit faptul că Regele primea anual o… diurnă dela Bucuresti, în contul imobilelor si mosiilor din țară, aceasta pe baza acordurilor făcute cu reprezentanții comunisti înainte de plecarea si abdicarea sa de pe tron. Cu alte cuvinte, neparticipare condiționată…

“DACIA” (3) (săptămânal de doctrină si conduită naționalistă). Anul I, Nr. 1, Duminică 15 Decembrie 1940, Buzău. Director: Clement Munteanu. Multe stiri din cuprinsul ziarului sunt reluate din “Buletinul Legionar”, Buzău (apud Ion Costea, în vol. “Presa legionară a Buzăului”, 2007). Dispare după rebeliunea antonesciană. Ultimul număr editat (5), la 19 Ianuarie 1941.

“DACIA NOUĂ” (1) Săptămânal. Apare la 23 Decembrie 1923 la Cluj, sub conducerea lui Ion I. Moța, Suiagă Mocanu, Iustin Iliesu, Aron Plătineanu.

“DACIA NOUĂ” (2) Fondator: Gheorghe Ghili. Director: Atanasie Bran. Anul I, Nr. 1, 11 Decembrie 1932. Apare la Cluj până în anul 1937. Cotidian de luptă naționalistă (continuare a publicației cu acelasi titlu, fondată de Ion I. Moța la Cluj). Colaborează: Amos Francu, Ion Grama, Vasile Cupărescu, s.a.

“DACOROMANIA” Director: Sextil Puscariu. Buletinul “Muzeului Limbii Române” din Cluj. Lingvistică, filologie si istorie literară. Anul 1, 1920-1921. Ultimul volum (XI) apare în anul 1948, avându-i ca directori pe St. Pasca si E. Petrovici, când în Raportul final este anunțată în chip laconic si vestea morții prof. Sextil Puscariu, fondatorul Muzeului Limbii Române si al Buletinului “Dacoromania”.

Institutul de Arte Grafice “Ardealul”, Tipografia “Cartea Românească”, Cluj.

“DECEMBRIE” (săptămânal de orientare critică, literară si politică). Anul I, Nr. 1, 17 Decembrie 1937, Bucuresti. Director: Nicolae Rosu, 1937-1938, Bucuresti. Printre colaboratori s’au numărat: Radu Gyr, Aron Cotrus, Vasile Voiculescu, Ion Th. Ilea, Constantin Maican, N. Ladmiss-Andreescu, Teodor Scarlat, C-tin Stelian, Anton Balota, Mircea Streinul, Nicolae Crevedia, Cezar Petrescu, Virgil Carianopol, Ion Valerian, Ion Pillat, si alții.

Comentând apariția noului săptămânal, revista “Sfarmă Piatră” cu nr. 109, ținea să explice următoarele: “Titlul acestei publicații închide în el pe 10 Decembrie 1922, cu figurile lui eroice, cu puscăriile si miscările baladice de acum 16 ani, începutul prigoanei din 1933, si atâtea amintiri scumpe ale generației tinere. Dr. Rosu e unul dintre martorii acestor evenimente. Deaceea a si izbutit să reactualizeze în paginile revistei sale atât de corect sensul luptelor eroice de început ale naționalismului. ‘Decembrie’ e o tribună a intelectualității tinere si militante”. In acelasi context se exprimă si Dinu Buzdugan în paginile “Rânduelii”, socotind că noua revistă apărută vine “să împlinească un rost deosebit între publicațiile naționaliste, si anume, să dea un caracter mai accesibil, mai viu, problemelor de doctrină si înfăptuire ale tineretului care luptă astăzi pentru o țară nouă” (“Rânduiala”, vol. II, caietul 9-10, 1937).

Într’un remarcabil studiu critic despre “Eugen Lovinescu – falsificator al culturii românesti”, Nicolae Rosu apărând autohtonismul culturii îl defineste astfel pe deviantul de stânga mai sus amintit: “…o figură de veritabil şabăs-goim în slujba sinagogii literare…” Vehement apărător al Românismului, N. Rosu a fost permanent animatorul campaniei îndreptate împotriva “pornografiei literare”, practicată de un apreciabil numar al străinilor pentru foloase pecuniare, travestiți în culturnici mai apoi după instaurarea comunismului, fapt care dovedeste odată în plus dreptatea cauzei pentru care atât s’a zbătut N. Rosu.

După numai opt numere (asa cum s’a stabilit ulterior), revista este suprimată din ordinul expres al lui N. Iorga, la 13 Februarie 1938.

“DESTIN” (revistă de cultură românească). Caietul Nr. 1, Iunie 1951, Madrid, Spania. Director: George Uscătescu. Au colaborat, cu studii de importanță, articole si eseuri: Vintilă Horia, C. L. Popovici, Grigore Nandris, Mircea Eliade, Horia Stamatu, Nicolae I. Herescu, Dr. Ioan Claudian, I. D. C. Coterlan, Aurel Răuță.

În “Cuvânt Înainte”, revista precizează că ea “consideră fenomenul cultural românesc un tot organic, ce se desvoltă în termeni de autenticitate si creație (…) cu sufletul si suferința Țării”, adăugând: “Cu aceste gânduri porneste la drum această nouă publicație. Fie ca ea să poarte necontenit, în litera si în spiritul ei, imaginea nestearsă a Patriei crucificate”.

Până în 1968, publicația s’a impus si menținut cu demnitate pe linia coordonatelor spirituale românesti enunțate la apariție. Din nefericire, după această dată, revista si-a pierdut “antenele sufletesti”, căzând pradă legăturilor “culturale” cu țara sau mai bine spus colaboraționismului cu regimul de la Bucuresti, când începe să publice articolele “exponenților culturali” desemnați de comunisti. “Imaginea nestearsă a Patriei crucificate” căreia i-a jurat credință la început, a fost destituită si s’a transformat de acum în coloanele revistei într’o patrie-politică a adulărilor abjecte. În nr. 19-20, 1969, directorul publicației explica voalat cititorilor noua orientare deoarece “scrisul si creația artistică în Țară, s’au desprins în noua conjunctură de dogmatismul realismului socialist si necesitatea unei libertăți a faptului cultural a fost din nou proclamată, nu numai din sânul oamenilor de cultură, ci uneori chiar dela tribuna purtătorilor de cuvânt ai faptului politic” (sic!). Desigur, nimic mai fals…

Cu aprobarea “forurilor competente”, în publicațiile din România încep să fie reproduse selectiv diverse texte apărute în revista madrilenă, fapt pe care G. Uscătescu încearcă să-l justifice: “Continuă reproducerea în Revistele, Antologiile si volumele publicate în ultima vreme în România, a unor texte poetice si de proză publicate de Revista si Editura “Destin”. Sursa acestor texte continuă a fi ignorată, ba chiar mai mult, se lasă să se înțeleagă că ar fi vorba de texte inedite, în ciuda interdicției formale si de uzanță, a oricărei reproduceri”. Este, dealtfel, o încercare puerilă de dezmințire a colaboraționismului său, intrat de-acum deja în faza “repetanțelor”…

Nu e de mirare că această colaborare în consonanță capătă un contur bine definit, George Uscătescu devenind sine die trambulina de lansare a “trimisilor” regimului peste hotare în numele noii culturi “nesubjugate” si a zisei “libertăți de exprimare”, concurat poate doar de Iosif Constantin Drăgan de la Milano prin fundația sa, cunoscut si sub porecla de “Găzarul Rosu”…

Repudiat de exilul combativ si demascat de unii dintre colaboratori¹⁾ care se disociază de poziția nou adoptată, G. Uscătescu se lansează în atacuri puțin cavaleresti la adresa lor, a organizațiilor si instituțiilor românesti din exil. Sunt vizați, în prim plan, Horia Sima si Miscarea Legionară, Vasile Posteucă, Gh. Costea, Eugen Lozovan, Monseniorul Octavian Bârlea si Societatea Academică Română din Exil, în tonul si stilul caracteristic “Glasului patriei” dela Pankow (zis si “Glasul minciunii”), fapt ce denotă fără nici o tăgadă influența decisivă a agenților securității.

Pentru serviciile aduse, având concursul autorităților dela Bucuresti, a fost gras răsplătit, câteva volume fiindu-i traduse și publicate în România: Erasmus (1982); Brâncuși și arta secolului (1985); Ontologia culturii și procesul umanismului (1987), aceasta din urmă contrastând în chip anacronic cu ideile primare subliniate într’o lucrare anterioară apărută la începutul anilor ’50 sub titlul “Europa absentă”, elogiată si apreciată la vremea ei nu numai de românii anticomunisti din exil, dar si de străini²⁾.

¹⁾____
– Semnificativ în acest sens este protestul pe care G. Uscătescu a fost forțat să-l publice în “Destin” la rubrica Marginalia: “O lămurire a devenit necesară. Domnul Vintilă Horia si-a prezentat demisia din Gruparea «Destin» pentru un motiv precis: ca protest împotriva publicării în Caietul «Destin» nr. 17-18, a colaborărilor «Structura oricărei legende si Brâncusi», de Constantin Noica si «Vechimea si modernitatea artei din Maramures si Oas», de Petru Comarnescu. Demisia a avut loc imediat după publicarea volumului în chestiune, în 1968, si a fost imediat acceptată de Directorul Caietelor «Destin».

²⁾____
– Vezi considerațiile fostului ministru al Slovaciei la Madrid, Joseph Cieker: “George Uscatescu, unul dintre reprezentanții cei mai caracteristici ai acestei generații europene de azi, care a avut nenorocirea să simtă în spirit, toată tragedia Europei actuale, ne aduce în ultima sa carte «Europa absentă» (Madrid, Editora Nacional, 1953), o ascuțită si justă analiză a problemei celei mai acute a prezentului istoric…
Uscătescu, invocând răspunderile ce apasă asupra lumii libere, oferă o amplă panoramă a sistematicei distrugeri făcută de comunisti în domeniul spiritual, religios, național. Comunismul este un proces global de distrugere a tuturor valorilor de esență divină si a celor umane. Istorie, tradiție, obiceiuri, credință religioasă, patriotism, se află supuse unei brutale transformări. Intreg spațiul comunist se află astfel subordonat ‘normelor’ anti-umane, pline de cruzime ale partidului. Intr’un astfel de climat răsare “un nou tip de cultură: până la extrema unei anulări totale si absolute a tot ce este element de creație” («Destin», Nr. 6-7, 1953).

“DIMÂNDAREA” (“revistă națională de educație si cultură”, iar mai apoi cu subtitlul “organ de luptă românească”), Bucuresti. Anul I, Nr. 1, Iunie 1937. Redactor responsabil: Spiru Bujgoli. Apariție lunară. In cuvântul de început este sintetizată linia viitoare de conduită a revistei, în primul rând de apărare si promovare a “frațior nostri” răzleți, un “organ de luptă… în apărarea patrimoniului teritorial si sufletesc”, deziderate în care trebuie “să ne însuflețim de legea străbună a eroismului, să ne întoarcem la disprețul de moarte al geto-dacului, în fața primejdiei, să ne concentrăm la acea virtute romană, mândră, disciplina neîntrecută a unor indivizi si a unui neam, pentru a fi o oaste. Nu e vorba acum de o turmă si un păstor – conchide autorul prezentării Ion Foti, – ci de o armată si de un sef la înălțimea vremilor si a răspunderilor istorice”^*). Director: (din 1940) Ion Foti. Dintre colaboratori: Nusi Tulliu, Iordache Nicoară, Dimitrie Cuclin, G. Pindeanu, V. Diamandi-Aminceanul, George Murnu, Virgiliu Cuffa, N. Carathana, C-tin A. Colimitra, Petre Bucovalla, Simeon Rufu, Ioan Nica, Publiu Serena, I. V. Soricu.

Tipografia “Universul”, Bucuresti.

^*)______
– Vezi spre consultare si studiul evoluat al autorului cu titlul “Concepția eroică a rasei” tipărit de “Serviciul Propagandei Legionare”, Bucuresti, 1936.

“DISCURSUL CONTEMPORAN” Tomul I, 1977, Paris, Franța. Director: Ioan I. Mirea. Colaborări: Faust Brădescu, Ovidiu Vuia, John Halmaghi, Eugen Lozovan, Marin Ciulacu, s.a. Dintru ‘nceput, ni se precizează că revista “va face cunoscut cultura originii care a convins generațiile suferințelor să si-o asume si s’o trăiască”, explicând într’o notă de final, că: “Exilul nu putea ca odată si odată să nu deretece firul culturii noastre, să-l scoată de sub destrămarea bocancilor împodobiți cu potcoave marxiste, spre a-l face vizibil, spre a ne reaminti ce suntem si încotro trebue să ne orientăm demersurile ființei noastre spirituale”. Sunt reproduse astfel, în numeroase pagini, ca un adevărat îndreptar al naționalismului nostru, textele clasice ale toponimiilor gândirii românesti în frunte cu Mihail Eminescu (Plenitudini si Prezențe), Nicolae Bălcescu (Deschid Sfânta Carte), Axente Sever Popovici (Lumini Dintr’un Inceput), Vasile Pârvan (Parentalia), Lucian Blaga (Spațiul Mioritic), Mircea Vulcănescu (Considerațiuni Generale Asupra Războiului Românesc), Nae Ionescu (Reactualizări), Vasile Băncilă (Naționalismul si Misiunea Românească, Etnicul si Logica Modernă, Autohtonizarea Filozofiei), Dan Botta (Frumosul Românesc), Constantin Noica (Despre Dumnezeu), Nicolae Rosu (Dialectica Naționalismului), s.a.

“DREAPTA” (1) (foaie de cultură, informație si luptă naționalistă). Gazeta Centrului Studențesc Bucuresti. Director: Traian Cotigă. Redactor: Eftimie Horescu. Anul I, Nr. 1, 13 Decembrie 1931. “O foaie curată, neprecupețită nici unui fel de interes mărunt, negustoresc, este necesară. Si ea, în împrejurările de azi, poate veni numai dela tinerime”- explica cititorilor redactorul publicației în articolul de fond “Spre orientare”. La rândul său, afirmând rolul tinerimii studențesti, Traian Cotigă preciza: “Indrumarea n’o cerem dela nimeni: liniile trasate de înaintasi le avem si le cunoastem, realitatea stim s’o pătrundem, experiența pe care o avem, vom sti s’o folosim…” Ziarul “Cuvântul”, făcând istoricul presei legionare în nr. 27 din 9 Noembrie 1940, preciza printre altele: “Neobositul Traian Cotigă, cu o mare capacitate de entuziasm, si talentat orator, aflându-se în fruntea studențimii din Bucuresti, face să se tipărească sub conducerea lui si având ca redactor pe E. Horescu, ziarul Dreapta cu redacția în Palatul medicinistilor. După cum era firesc, Dreapta este un organ de luptă. Se tipăresc ediții especiale în care se publică fotografii reprezentând pe studenții schingiuiți la 23 Martie 1932; se tipăresc memoriile si protestele studențimii, se protestează cu tărie si acuzațiuni împotriva guvernului…”

Dintre colaboratori: Ion I. Moța, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, A. Vântu, Pr. N. T. Georgescu (Edineți), Ing. I. Blănaru, Ernest Bernea, Octavian Neamțu, Constantin Noica, Ovidiu Papadima, St. C. Ionescu, s.a.

Tipografia “Universul”, Bucuresti.

“DREAPTA” (2) Revistă legionară apărută la Craiova sub îndrumarea lui Ion Matei-Mateescu.

“DRUM” Directori: Vasile Posteucă si Nicolae Petra. Anul I, Nr. 1, Mexico City, Mexic, 1963. Apariție: la două luni “sub îngrijirea Asociației Enciclopedice Române”, apoi, de la finele anilor ’60, în “seria nouă”, cu apariție trimestrială. Redactată si editată după 1972 de către Alexandru Ronnett si Ion Halmaghi. Colaboratori: Horia Stamatu, Dumitru Bacu, Octavian Buhociu, Ion Cârja, Vianor Bendescu, Lucia Popovici, N. S. Govora, Vintilă Horia, Nicolae Novac, Georgeta Crainic, Gheorghe Racoveanu, J. N. Manzatti, Valentin Cantor, s.a. Remarcabile rubricile consacrate îngrijite de Vasile Posteucă: “Iconar” si “Mărturii”; la fel, “Pe răboj”, sub pana Luciei A. Popovici…

E)

“EASTERN EUROPE’S TRIBUNE” Anul I, Nr. 1, 1954, Munchen. Revistă anticomunistă editată de Miscarea Legionară în colaborare cu cercurile naționaliste slovace, croate si maghiare din exil (în limba engleză).

Tipografia “Vestitorii”, Munchen, Germania de Vest.

“ECONOMIA ROMÂNIEI NOUI” (Revistă de doctrină Politico – Economico – Financiară si Informații Europene). Director si Girant responsabil: Gheorghe Turcu. Anul I, Nr. Special, Septembrie 1940, Bucuresti. Apariție bilunară.

“EXCELSIOR” (Economic – Financiar – Social). Gazetă economică legionară, Bucuresti. Apariție săptămânală. De la 1 Noembrie 1940, “sub o nouă conducere cu spirit si tendință încadrate în noua ordine a Statului Legionar”. Este silită să-si înceteze apariția după evenimentele din Ianuarie 1941.

“EXIL” Literatură – critică – artă. Revista scriitorilor români exilați apărută sub egida lui Faust Brădescu si a poetului Stefan Baciu la Rio de Janeiro, Brazilia, la finele anului 1952. Buletin trimestrial al Cercului Cultural “Andrei Muresianu”. Versuri, nuvele, pagini de jurnal, cronici literare. Din lista de colaboratori ai revistei, remarcăm contribuțiile aduse de Mircea Eliade, Vasile Posteucă, Ion Țolescu, Nicolae Stefănescu Govora, Nicolae Novac, Alexandru Busuioceanu, Basil Munteanu, Luca Popovici, Alexandru Petru – Silistreanu, s.a.

“EXILUL ROMÂNESC” Redactor: Dr. Virgil Velescu. Anul I, Nr. 1, Septembrie 1954. Apariție lunară. Redactor responsabil: Traian Golea. Dispare în Iunie 1956. Tipografia “VESTITORII”, Traian Golea, Munchen. Contribuții: D. Ghermani, Constantin Sasu, s.a.

“EXILUL SOLIDAR” (publicație de luptă anticomunistă din exilul românesc). Proprietar-director: Petre Mihail. Editat în cursul anilor ’70 la New York (1972 – 1980). Au semnat: N. A. Chirani, Petre Mihail, T. Amaru, s.a.

F)

“FALANGA” (Muncă – Naționalism – Crestinism). Director: Ion Mateescu – Matei. Gazetă muncitorească legionară săptămânală. Interzisă de cenzură în 1938 după tipicul carlist armandcălinescian, “Falanga” reapare la 8 Septembrie 1940, Anul IV, Nr. 13: “Falanga mea, Falanga crestină a Muncii Românesti, această organizație de muncă manuală si intelectuală, care a suferit atât din cauza naționalismului ei afirmat fără înconjur si cu tot curajul, nu s’a desmințit si îsi continuă mai departe drumul căruia s’a închinat: Muncă, Naționalism, Crestinism! Suferințele mele si ale camarazilor mei, prigoana contra asociației mele si biciuirea trupului nostru, nu au făcut decât să ne oțelească si mai puternic voința. Drumul nostrum, este drumul țării, drumul sfintei porunci a celui ce s’a sacrificat pentru mântuirea neamului românesc, al Căpitanului!” (editorial Drumul cel nou de I. Mateescu – Matei). A mai avut si subtitrarea de “săptămânal scris în duhul omului nou”, iar ca redactor responsabil pe Horia Filip. Comentarii politice, cronici diverse, note, versuri. Si-au înscris numele printre colaboratori, poetul Ion Barbu, Nicodim Ion Matei, Nicolae Ladmiss Andreescu (fondatorul revistei “Lanuri” din Medias împreună cu George Popa si Mihail Axente în 1933, autor al volumului de mare succes “Sburăm spre Răsărit” de mai târziu – 1942), Remus Țincoca, N. Brana, I. Băleanu, Radu Gyr, Virgil Mărgescu, Mircea Mateescu, I. Cengher, Petre Paulescu, Aurel Chirescu, C. Pârlea. Craiova (?!) – Bucuresti, 1937-1941.

Tipografia “Tiparul Românesc”, Bucuresti.

“FAPTA” (1) (Doctrină, Literatură, Stiință). Redactor: Nicolae V. Lupu. Anul I, Nr. 1, 15 Ianuarie 1941, Bucuresti.

“FAPTA” (2) “Foaie de luptă românească pentru ziua de azi si de mâine” cu adaosul: “Din cuvânt se naste fapta”. Director editor: Mihail Fotin Enescu. Redactor: Radu Negoiescu. “Am pornit pe această cale semănată de piedici fără semeție: semeția este pedepsită în acțiune, de imponderabil. Nu ne supra-prețuim puterile, nici nu le sub-prețuim: ci le prețuim numai atât cât pot folosi” – citim în articolul de început sub titlul “Cuvânt si faptă” semnat de M. F. Enescu. Anul I, Nr. 1, Ianuarie 1956, Madrid, Spania (Ian. 1956 – Iunie 1958). Reapare în Decembrie 1963 la Freiburg, în Germania, cu aceiasi formulă redacțională. Ultima ediție a revistei: Septembrie 1964. Articole cu solide analize politice, pagini bogate de critică, versuri, cronici, informații si texte diverse. Colaboratori centrali: Horia Stamatu, Paul Miron, Vintilă Horia, Radu Negoiescu, Virgil Ierunca, Corneliu Stoian, s.a.

“FASCICOLA LEGIONARULUI” Anul I, Nr. 1, 9 Mai 1933, Bucuresti. Director: Corneliu Zelea Codreanu. Apare în 4 numere, încheindu-si activitatea odată cu Nr. 4, la 21 Mai 1933. Publicație bisăptămânală. (În fapt, ediția originală a volumului “Cărticica Sefului de Cuib” de Corneliu Z. Codreanu si care astfel, în această formă originală, a pătruns cenzura guvernului dela conducerea țării).

“FISIER” Director: E. Ar. Zaharia. Apărută la Cernăuți, în cursul anilor ’30.

“FLANC” Director: Teofil Lianu. Anul I, Nr. 1, Martie 1934. Cosmin – Cernăuți.

“FLAMURA” Redactori: Constantin Pârlea si Mihu Dragomir. “Flamura, răbojul tinerei generaţii, a reapărut… Flamura, sincer vorbind, este una dintre puţinele reviste tinereşti scrisă şi redactată frumos. Mai mult, în jurul acestei tribune a reuşit să se grupeze un mănunchiu de condee de o reală şi incontestabilă valoare. C. Pârlea, Mirela Dragomirescu, Pavel P. Belu, Mihu Dragomir, Petru Sfetca, Cristian Sârbu, etc.” – scria revista “Luceafărul” (VI, Serie Nouă, Nr. 8-10) la reapariția “Flamurei” în 1940.

Revistă literară a tinerilor scriitori bănățeni.

“FLORI DE CRIN” (revistă femenină, literară-religioasă). Redactor responsabil: Pr. Teofil A. Bălibanu. Administrator: Cornelia Petrisin. Anul I, Nr. 1, Mai 1932, Simleul-Silvaniei. Menirea si scopul de viitor al revistei: “Să apere tineretul femenin – si femeia – de imoralitatea pe care o propovăduesc scrierile rele, luptând, în acelas timp, împotriva celor ce vor atăca “singura morală adevărată”: morala lui Hristos. Să vestească necontenit, cu orice sacrificii, deviza Țării Românesti: “Nihil sine Deo”, pe care, agenți periculosi ai Masoneriei-distrugătoare de neam, o calcă în picioare: în scoli, ca si în celelalte instituții de stat…”

Colaborări: Dr. Ion Banea, Filotea Dumbrava, Prof. Dr. Titus Mălai, Ion Agârbiceanu, Ion C. Cătuneanu, Prof. Iosif Frollo, Dr. Irina Berinde, Livia Rebreanu-Hulea, N. Trăistaru, Sorica Vlădescu, s.a. De-a lungul tuturor anilor de apariție, revista a oferit ajutor si a ținut să apere cu demnitate naționalismul tineretului legionar de care s’a simțit legată încă de la primele numere, exprimându-se fără frică: “Tineretul constructiv oprit a mai zidi biserici. Sub titlul de mai sus, citim într’o revistă religioasă, care apare la Satu Mare, sub conducerea Prea Cuvioşilor Părinţi-Călugări Români-Uniţi dela Mănăstirea Bixad următoarele :

Prin hotărîrea sf. Sinod al bis. ort. din 4 Oct. 1935, la intenţia d-lui ministru Al. Lăpădatu, s’a hotărît a nu se mai permite „taberelor de muncă” ale tineretului să mai facă biserici şi altfel de construcţii bisericeşti. Se ştie că tineretul intelectual (studenţi, profesori, ingineri) din fosta „Gardă de fier”, acum membrii ai partidului „Totul pentru Ţară”, cu braţele lor construesc, repară biserici, mănăstiri, şosele, în diferite părţii ale Ţării. Orice neam i-ar fi sărutat pe amândoi obrajii, pe asemenea tineri — zice Generalul Cantacuzino-Grănicerul — numai Biserica ortodoxă-română i-a pălmuit, frângându-le în inimă, avântul lor sacru. Oare Biserica unită, sau catolică, faţă de ordinul în chestiune, ar fi făcut „gestul de azi” al Bisericei noastre? Eu cred că nu…”
Si revista complectează: De fapt, un tineret, care dovedeşte atâta devotament pentru ideea creştină, nu poate fi periculos Ţării.

Am reprodus — cele de mai sus — din revista bisericească-omiletică-pastorală, editată de Ordul călugăresc sf. Vasile cel Mare, cu aprobarea Ven. Ordinariat Episcopesc al Eparhiei Maramureşului şi a Superiorilor regulari, care portă numele de: Cuvântul Adevărului, tocmai fiindcă şi ea — ca şi noi — nu face politică de partid, ci numai una: românească şi creştinească. Dar tocmai pentru aceasta, în faţa adevărului, trebue să ne plecăm. Şi o facem bucuroşi” – se încheie articolul din revista “Flori de Crin” (V, Nr. 2-3, Feb.- Martie 1936); un singur exemplu, exemplu ce reliefează înțelegerea marilor deziderate ale tineretului constructiv din perioada interbelică, acționar pe linie românească si crestinească.

“FRĂMÂNTĂRI AGRARE” Director: Virgiliu Gavrilescu. Anul I, Nr. 1, Mai 1934, Bucuresti. Dintre colaboratori: Ilie Drăgan, Traian Boieru.

“FRĂȚIL’IA” (almanah aromânesc) Editat sub conducerea Cercului Studențesc Cultural – Național “FRĂȚIL’IA”, Bucuresti. Un rol important în cadrul de promovare a acestui cerc studențesc, l-a avut încă de la început revista “Peninsula Balcanică”^*), subscrisă la rândul ei efortului cultural si spiritual de afirmare a aromânilor. Primul număr, pe anul 1927, la Bucuresti. Au colaborat în decursul anilor la această tribună de apărare a fraților aromâni răspândiți în peninsula balcanică: Simion Mehedinți, I. Fotti, Constantin Belimace, George Murnu, Mihail Negru, Nusi Tulliu, Mihail Pinetta, Zicu Araia, Pavel Nicolae, Nae Dumitrescu, G. Sârbulescu, Nicolae Zdrulla, Nicolae Batzaria s.a.

A reapărut la începutul anilor ’80 la New York, sub conducerea lui Nicolae Niță, iar mai apoi ca rubrică permanentă (redactor responsabil: Sava Gârleanu) în cuprinsul ziarului “LIBERTATEA” (Dir. Nicolae Niță).

^*)_______
– De altfel, revista “Peninsula Balcanică” oferă cu generozitate un număr întreg la dispoziția tinerilor Cercului “Frățil’ia” (Anul III, Nr. 9, Ianuarie 1926), directorul revistei Toli Hagi-Gogu¹⁾, ținând să sublinieze: “Cititorii nostri cunosc… că s’a înființat Cercul “Frățil’ia”. Din numele său asa de crestinesc si în acelas timp aromânesc, cum si din activitatea sa culturală de până acum, se desprinde țelul binefăcător pentru cauza aromânească, al acestui cerc. Si nu ne îndoim că va contribui mult la ajungerea acestui țel, când stim că membrii acestui cerc ascund în ei acel curat avânt tineresc de altădată.
Pentru aceasta am cedat cu placere acest număr Cercului Frățil’ia, usurându-i debutul…”
^1)_______
– El însusi vechi stegar si conducător al românilor naționalisti din regiunea Veriei (Macedonia Grecească), a adus un aport important în lupta grupurilor de români din Turcia europeană “pentru obținerea si aplicarea Iradelei Imperiale din 9 Mai 1905, prin care se consacra în mod oficial existența seculară a românilor din Turcia si se proclama ca naționalitate distinctă printre celelelalte naționalități, pe picior de deplină egalitate, în ceeace priveste autonomia scolară, religioasă si comunală” (cf. Tribunei Românilor de peste hotare, 1929).

“FRĂȚIA DE CRUCE” Director: Al. Plopsor. Apărută la Bucuresti (Anul I, Nr. 1, Dec. 1940 – Nr. 2, Ian. 1941) având colaborarea unor nume de primă mărime în sânul Miscării Legionare: Horia Sima, Traian Herseni, Vasile Băncilă, Aron Cotrus, Aurel Cotrus, Vladimir Dumitrescu, Ilie Smultea, Constantin Stoicănescu, Pavel P. Bellu, Aurel D. Bugariu, Virgil Ionescu, s.a. Revistă dedicată tineretului din Frățiile de Cruce al carui rol trebuia să fie bine conturat, acel tineret căruia i se adresa Căpitanul în 1936, reprodus de altfel în prima pagină a publicației: “Voi nu sunteți o organizație de luptă, ci de educație… Trebuie să vă preocupe problema de dinăuntru; forul interior fiind isvorul din care pleacă toate virtuțile si păcatele omenesti. In suflet vei găsi bogăția si sărăcia, lasitatea si eroismul… Datoria Frățiilor de cruce este ca să dea tipul de legionar cât mai perfect, cu o aleasă educație interioară. Intreagă, Legiunea nu este altceva decât o permanentă scoală, din care Frăția de cruce este stagiul principal de educare.” (art. Cuvântul Căpitanului).

“FRONTUL” (1) Apărut la Satu-Mare sub direcția poetului Valeriu Cârdu (1935).

“FRONTUL” (2) Apare la Cluj, la finele anului 1932.

“FRONTUL ROMANESC” Director: Ion Joldea-Rădulescu.

G)

“GARDA” (1) (organul “Gărzei de Fier” Muscel). Gazetă lunară a Miscării Legionare din județul Muscel, având sediul în com. Domnesti. Fondator: Ing. Gheorghe Clime. Girant responsabil: Ion Hodos. Anul I, Nr. 1, 1 Noembrie 1932. “Pornim voiosi, siguri, la lupta care se desfăsoară: victoria o vedem, nu ne îndoim de ea, pentrucă pentru dânsa, ne-am însusit legea care o asigură: orice jertfă.” ( Gh. Clime – “Orice jertfă”). De la nr. 2 cu motto-ul: “Cine stie să moară nu va fi rob niciodată”. După 1 Iulie 1933, cu sediul si administrația la Câmpulung. Nevoită să-si întrerupă apariția în toamna anului 1933, reapare la 27 Octombrie 1940 purtând subtitlul de “gazeta Miscării Legionare Muscel” având ca prim-redactor pe Stefan Bădescu-Turcu si adresa la Sediul Legionar din Câmpulung. Primul număr este închinat jertfelor Legiunii din Muscel în timpul prigoanei carliste, fiind omagiați: Ing. Gheorghe Clime, Comandant al Bunei Bestiri, Victor Puiu Gârcineanu, Ion Stancu, leg. Busuioc si N. Crassan. Colaboratori: P. Gălăsanu, Dinu Paul, Petre N. Protopopescu, Ion Apostol, Ing. I. Tican, Petre Vălimăreanu, V. Mirescu, Gh. N. Susală, s.a.

Tipografiile “Muscelul” si “Gh. N. Vlădescu” – Câmpulung; Tipografia “Bucovina” I. E. Torouțiu, Bucuresti.

“GARDA” (2) (organ al Grupărei “Corneliu Zelea Codreanu”). Anul I, Nr. 1, 9 Octombrie 1932, Brăila. Sub conducerea unui comitet. Redactor responsabil: av. A. Ibrăileanu.

“GARDA” (3) (organ al grupării “Corneliu Zelea Codreanu”). Anul I, Nr. 1, Decembrie 1932, Galați.

“GARDA BASARABIEI” (1) (organ al țăranimei si muncitorilor crestini din orasul si județul Bălți). Anul I, Nr. 1, Luni 1 August 1932. Apariție bilunară, sub conducerea unui comitet. Redacția si Administrația: Căminul Cultural Crestin, Iasi. Semnalăm din cuprinsul primului număr apărut: Mihail Polihroniade – Rostul “Gărzii de Fer”; Corneliu Z. Codreanu – Scrisoare către legionari; Nicu Iancu – Marsul legionarilor din Echipa Morții. În nr. 3-4, ediția din 15 Septembrie 1932 a ziarului: “Din programul legiunii Arh. Mihail (Garda de fer) – Principii călăuzitoare”; “Declarațiile “Gărzii de Fer”. Au colaborat: Raul R. Lucrețianu (redactor responsabil), Mircea Manole, Alexandru Ventonic, George Tellus, N. Constantin – Plăesu, s.a.

Tipografia “Căminul Cultural Crestin”, Iasi.

“GARDA BASARABIEI” (2) (organ al gospodarilor si al muncitorilor crestini din Basarabia). Anul I, Nr. 1, 1 August 1932, Chisinău. Printre colaboratori: Mihail Polihroniade, Dragos Protopopescu, Al. Negruț, s.a.

“GARDA BUCOVINEI” Anul I, Nr. 1, 18 Noembrie 1932, Rădăuți, sub îndrumarea lui Vasile Iasinschi, având ca prim redactor pe Vasile Prelipcean. Printre colaboratori: Mihail Polihroniade, George Macrin.

“GARDA BUZĂULUI” Apărut în Buzău la începutul anilor ’30.

“GARDA DE FER” (1) Redactor responsabil: I. Popazu. “Organ de propagandă românească al ‘Legiunei Arhanghelul Mihail’, ‘Garda de Fier’ Secția Brăila”. Bilunar, sub conducerea unui comitet. Anul I, Nr. 1, 1 Ianuarie 1932, Brăila.

“GARDA DE FIER” (2) (ziar pentru alegeri al organizației care candidează cu numirea Gruparea Corneliu Z. Codreanu). Anul I, Nr. 1 (special), 20 Mai 1931. Redacția si administrația: Orăstie. Editor responsabil, Ion. I. Moța. Tipografia “Solia Dreptății” din Orăstie.

“GARDA DE FIER” (3) Gazetă editată la Chisinău în timpul anilor ’30, sub conducerea scriitorului Sergiu Florescu.

“GARDA DE FIER” (4) Anul I, Nr. 1, (23 August?!) 1 Septembrie 1931, Piatra Neamț. Printre colaboratori: Viorica Lăzărescu, Nicolae Totu, Mihai Bicleanu, Pr. Ion Dumitrescu-Borsa, s.a.

Tip. “Mânăstirea Neamțului”.

“GARDA JIULUI” (Organ al Grupării Politice Corneliu Zelea Codreanu – Organizația Oltenia). Director: Crisu Axente. Craiova. Prim redactor: Iuliu Stănescu. Secretar de Redacție: Bartolomeu M. Livezeanu. Anul I, Nr. 1, 4 Decembrie 1932. Sub direcția unui comitet. Apariție bilunară. Semnează: Pr. I. Stoicescu, Nicolae Rosu, Ion Dobre, Iulian Gh. Stănescu, s.a.

Tipografia “Apărarea Națională”, Craiova.

“GARDA MOLDOVEI” (organ al țărănimii si al muncitorilor crestini din orasul si județul Iasi). Anul I, Nr. 1, Iulie 1931. Se remarcă din lista colaboratorilor: Corneliu Z. Codreanu, Al. Ventonic, Ion Banea, Alex. Butnaru, Haralambie Popescu, Al. Dincă. Redacția si Administrația: Căminul Cultural Crestin, Iasi.

“GARDA MORENILOR” (foaie de propagandă națională). Anul I (1930-1931, Nr. 1 – 27). Anul II (1932–1933, Nr. 1 – 12). Moreni, Prahova.

“GARDA OLTENIEI” (1) Anul I, Nr. 1, 1 Decembrie 1932, Craiova.

“GARDA OLTENIEI” (2) Revistă a intelectualilor olteni din Bucuresti (corpul “Răzleți”). A apărut în cursul anilor ’30 sub conducerea lui Radu Gyr.

“GARDA PRAHOVEI” (organ al grupărei Corneliu Z. Codreanu din Prahova). Anul I, Nr. 1, 23 Octombrie 1932, Ploesti, Prahova. Din primăvara anului 1933 ca organ al “Gărzii de Fer” din Prahova. Director: Hristodulo Luzi. Semnează: Alex. Cojocaru, I. Bălănescu, Al. V., J. Nottara, s.a. Remarcăm din primul număr al ziarului “Declarația la mesaj a sefului “Gărzii de fier”, cum si “Chemarea” semnată de Alex. Cojocaru pe care o adresează deopotrivă tinerilor si bătrânilor, din care reținem: “Steagul s’a desfăsurat, cei curajosi să vie, fricosii si lasii n’au ce căuta. Venind alături de noi, si pornind la acțiune, veți avea binecuvântarea cerului si a tuturor strămosilor nostri. Veniți la noi cu inima deschisă, cu gând curat si dragoste de muncă si sacrificiu… Noi ne-am legat în fața cerului să fim oameni, si vom fi!”

Într’un cadru succinct, numărul următor al gazetei înfățisează scopurile principale de acțiune si organizare ale statului legionar, dimpreună cu comandamentele morale ce stau la baza organizației care luptă pentru îndeplinirea lor: “Garda de Fier este o organizație dinamică compusă din elita tinerimei entusiaste a acestei Românii postbelice, cu fond profund naționalist manifestat prin iubire nețărmurită de Patrie, cult sfânt pentru trecutul nostru de viteji, credință adâncă în Biserica lui Hristos si respect pentru Tron care a contribuit la întregirea acestui neam” – (Ce este “Garda de Fier”).

“GARDA RÂMNICULUI” (organ al grupării Corneliu Zelea Codreanu în jud. Râmnicu Sărat). Girant responsabil: Aristotel Gheorghiu. Publicație lunară. Anul I, Nr. 1, 6 Decembrie 1932, Rm. Sarat. Ultimul număr apărut la 6 August 1933. Colaborează: Nichifor Crainic, Mihail Polihroniade, Gheorghe Racoveanu, s.a.

“GARDA SIBIULUI” Sibiu, 1932-’33 (?)

“GARDA TECUCIULUI” Tecuci, 1932-’33 (?)

“GAZETA GOSPODARILOR” Redactori: George Drumur si C. Țopa. Cernăuți, Bucovina. Periodic de afirmare națională aidoma “LIBERTĂȚII” Părintelui I. Moța dela Orăstie.

“GAZETA HUNEDOAREI” Apărută în orasul Deva. In 1937, pentru o perioadă, îsi schimbă numele în “Gazeta Inidoarei”. Printre colaboratorii gazetei s’au numărat legionarii Nicu Iancu-Păltinisanu, Stefan M. Lazăr, s.a.

“GAZETA INTERNILOR” (organ al Asociației generale a internilor si fostilor interni de spitale). Direcor: Dr. Paul Craja. Prim redactor: Dr. Ovidiu Carangiu. Anul I, Nr. 1, 26 Ianuarie 1938 (primul, presedinte, iar al doilea vicepresedinte al Asociației). Dintre colaboratori: Prof. Dr. Gerota, Prof. Dr. Hortolomei, Prof. Dr. D. Danielopol, Dr. O. Carangiu, Dr. Gh. Marinescu, Dr. H. Angelescu, Prof. Dr. C. Daniel, Dr. D. Paulian, Prof. Dr. Iacobovici si alții. (“Gazeta Internilor e un freamăt de luptă românească, sub oblăduirea Arhanghelului Mihail” – “Dimândarea”, Anul II, Nr. 8, Ianuarie 1938).

“GAZETA DE VEST” (magazin de istorie, atitudini si credință) Apare săptămânal la Timisoara începând cu anul 1990 sub conducerea lui Ovidiu Gules. Din Septembrie 1991 (serie nouă), format de revistă, cu apariție lunară. După o mică întrerupere survenită în cursul anului 1997, revista îsi reia activitatea (seria III-a) printr’o ediție specială, nr. 137, în Martie 1998, în format redus. În paralel, încă din primii ani ai gazetei, la inițiativa lui Zaharia Marineasa si sub auspiciile publicației, ia ființă Tipografia si Editura “Gordian”, retipărindu-se un număr însemnat de volume clasice din istoriografia legionară, dar si noi lucrări memorialistice de interes legionar. Merită semnalată în acelasi context si seria almanahurilor publicate sub egida gazetei. Colaboratori: Valeriu Nestian, Sebastian Mocanu, Adrian Onea, Răzvan Codrescu, Grigore Opriță, Tiberiu Hențea, Zaharia Marineasa, Virgil Maxim, Faust Brădescu, Filon Verca, Nicolae Niță, s.a.

“GÂNDIREA” Director: Nichifor Crainic. Anul I, Nr. 1, Cluj, 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si D. I. Cucu (fondatori). Din 1922 sub direcția lui Nichifor Crainic, care o transferă la Bucuresti. Cea mai prodigioasă revistă de cultură naționalistă românească. In paginile ei apar (mai ales după anul 1925), articolele programatice definitorii ale “curentului gândirist” (autohtonism – naționalism – neo-ortodoxism) care au influențat lumea literelor romanesti, conturând cunoasterea substanței artistice originale a scrisului românesc. S’au numărat printre emeriții colaboratori ai acestei reviste: Radu Gyr, Lucian Blaga, Aron Cotrus, Dan Botta, Ovid Caledoniu, Niță Mihai, Dumitru Caracostea, Mircea Eliade, Ovidiu Papadima, Dragos Protopopescu, Vasile Voiculescu, Ion Barbu, Septimiu Bucur, Vasile Băncilă, G. Breazul, Ion Petrovici, Dumitru Ciurezu, Aurel Marin, Horia Nițulescu, E. Ar. Zaharia, Ion Pillat, Radu Brates, Gib Mihăescu, N. Ladmiss Andreescu, Gherghinescu Vania, N. Crevedia, Vintilă Horia, Gr. Popa, Al. Busuioceanu, Basil Munteanu, graficienii Anastase Demian si Stefan Dimitrescu, Tudor Vianu, N. I. Herescu, C-tin Manea, G. Dumitrescu, Dumitru Stăniloae si alții. Semnalăm: Nichifor Crainic – “Sensul Tradiției” (1929); Nichifor Crainic – “Tineretul si Crestinismul” (XIII, Nr. 3, Martie 1934); Vasile Băncilă – “Naționalismul si Misiunea Românească” (XV, Nr. 7, Sept. 1936); Nichifor Crainic – “Copilărie si Sfințenie” (XVII, Nr. 1, Ian. 1938); Nichifor Crainic – “Revoluția Legionară” (XIX, Nr. 8, Oct. 1940); Nichifor Crainic – “Despre Demofilie, Cuvinte către studenții mei” (XX, Nr. 1, Ian. 1941).

“GÂND ROMÂNESC” Redactor: Ion Chinezu. Secretar de redacție: Olimpiu Boitas. Anul I, Nr. 1, Mai 1933, Cluj. Editura Societății “ASTRA”, Tip. “Cartea Românească”, Cluj. Au contribuit: Vasile Băncilă, Traian Herseni, Radu Gyr, Gheorghe Vania, Horia Stamatu, Ion Pillat, Ovidiu Papadima, Ilariu Dobridor, G. Bogdan-Duică, Octav Suluțiu, Lucian Blaga, Emil Cioran, Aron Cotrus, Sextil Puscariu, Septimiu Bucur, s.a. În bogatul cuprins al revistei întâlnim: studii filosofice, eseuri, versuri, cronici diverse (literare, plastice, musicale), s.a. Traian Herseni ne vorbeste despre “Integrare în istorie”, Lucian Blaga ni-l înfățisează pe Avram Iancu în drama cu acelas titlu (dedicată lui Corneliu Codreanu), Mircea Vulcănescu despre “Ion Creangă văzut de generația actuală” (III, Nr. 1, Ian. 1935). După “Teoreticism” si “Censura transcendentă”, începând cu 1937, Vasile Băncilă porneste publicarea un important studiu despre “Lucian Blaga, energie românească”, continuat mai apoi, în fascicole, cu proporții ce depăsesc o simplă cercetare critică. Scriitorul Ion Agârbiceanu, în nr. 1-2 (VI, Ian.-Feb. 1938), publică un fragment din romanul “Sectarii” la care scria (editat în volum în acelas an), roman edificator despre luptele politice dintre vechile partide si noul curent naționalist, impunător, al Miscării Legionare (alias “Generația Nouă”). Sciziunea Ligii Apărării Național-Crestine (L.A.N.C.) sub conducerea lui A. C. Cuza (alias Ilie Berbecaru) produsă în 1927 si crearea Legiunii “Arhanghelul Mihail” sub conducerea lui Andrei Muresanu (un nume simbol – alias Corneliu Z. Codreanu), “un tânăr avocat, înalt, voinic, cu ochii negri scăpăratori, cu voce adâncă de bariton” care în scurt timp “constituie organizații pe județe, ține întruniri si adunări poporale cu mare răsunet în țară… Tinerimea promova cu unul din generația ei…“ In cuprins apar variații si transbordări ale acțiunii în timpul camarilei (abia instaurate) si Ion Agârbiceanu portretizează la final țelul “Noii Generații) sub conducerea lui “Andrei Muresanu”, manifest clar si impunător: “Astăzi, nația noastră călăuzită sub catapetesmele istoriei de Arhanghelul ei mântuitor, Andrei Muresanu, s’a desteptat, si, cu mâinile înclestate pe coarnele plugului strămosesc, trage brazdă nouă în sânul patriei, din care mâne va răsări floarea rară a destinului fericit al României…”

“GÂNDUL NEAMULUI” Organ al Centrului Studențesc Crestin din Chisinău, Basarabia. Anul I, 1935.

“GENERAȚIA DE MÂINE” Revista literară a elevilor dela liceul “General Dragalina” din Oravița. A apărut lunar între anii 1936 – 1938, sub conducerea poetilor Pavel P. Belu si Aurel D. Bugariu (pseudonim literar Nicolae Novac), două tinere talente bănățene care s’au înfrățit prin scris în spiritul legionar ca adepți si admiratori ai poetului Valeriu Cârdu. Colaborări: Ion I. Mioc, Gh. Croitoru, s.a.

“GENERAȚIA DE AZI” Anul I, Nr. 1, August 1937. Tipografia “CURIERUL JURIDIC”, Bucuresti.

“GLASUL MUNTELUI” A apărut între anii 1935-1936 la Câmpulung Moldovenesc. Printre colaboratorii revistei s’a numărat si Demetrius Leonties.

“GLASUL ROMÂNESC” Publicație clandestină a “Comitetului Legionar de Refacere si Acțiune Politică”. Anul I, Nr. 1, 20 August 1945.

“GLASUL STRĂMOSESC” (tribună de cuvânt si gând românesc) Anul I, Nr. 1, Octombrie 1936, Cluj. Director: Ion Banea, I. Th. Ilea. Redactor responsabil: Misu Gaftoiu. Revistă de educație legionară. Printre valorosii colaboratori ai revistei s’au numărat Ion I. Moța, Vasile Marin, Victor Puiu Gârcineanu, Prof. Dan Rădulescu, Marta D. Rădulescu-Moga, I. Codrea, Pr. Fl. Muresanu, R. Oprean, Pr. Romul Grecu, Pr. Prof. Titus Mălai, Romulus I. Boca, Prof. N. Caranica, Ion Moldovan, s.a. După evenimentele din primăvara anului 1938 când are loc instaurarea dictaturii carliste, este întreruptă si publicarea acestei importante tribune de luptă legionară, reapărând în toamna anului 1940 după alungarea impudicului rege si a amantei sale din țară. Ocupația maghiară a Ardealului de Nord (rusinoasă concesie a regelui Carol al II-lea care spera prin aceasta să-si mențină tronul) si implicit a orasului Cluj, căzut în mâinile ungurilor, duce la strămutarea revistei în orasul Sibiu. Revine purtând subtitlul de “foaie scrisă în duhul Ardealului legionar”, Anul VI, Nr. 1, la 8 Noembrie 1940. Director: Prof. Nicolae Petrascu. Redactor responsabil: Diacon Nic. Constantin. Dintre colaboratori: Spiridon Cândea, Laurențiu Moldovan (grafică), Traian Brăileanu, Pr. Ion Sabău, C-tin Stoicănescu, Prof. Teodor Bodogae, Pr. Zosim Oancea, D. Rosca-Săulesti, Nicu Iancu, Aurel Cioran, Ecaterina Săndulescu, Pr. Nicolae Vonica, Viorel Trifa, General Mehedinți, s.a. Ultimul număr: Anul II, Nr. 5, 26 Ianuarie 1941.

Tipografia Vestemean, Sibiu.

“GLASUL STUDENȚIMII” (organ al Asociatiei Studenților Crestini Centrul Iasi). Anul I, Nr. 1, 18 Martie 1934. Sub conducerea unui comitet. Redactor responsabil: Alecu Tomescu Băltesti. Dintre semnatari: Roman Filimon (student la Drept), Nicolae Astratinei (Medicină), Virgiliu Gavrilescu (Agronomie), A. G. Delafântanele, C. C. Stegăroiu, C. Veleanu, Eugenia Dărăban, Al. Nichita, s.a.

“GLASUL ȚĂRANULUI” Apare la Scânteesti, în jud. Covurlui, la începutul anilor ’30.

H)

“HOTARUL” Director: N. Trăistaru. Săptămânal editat la Carei, jud. Sălaj, la mijlocul anilor ’30. “Hotarul este un ziar cu sentimente foarte românesti, cu articole bine studiate si documentate, care susține interesele românismului la granița de nord-vest a Țării si care tot mai mult se închină în fața noii miscări naționaliste a tineretului care vrea refacerea țării nu prin vorbe ci fapte” – se exprima revista “Flori de crin” (V, Nr. 4, Aprilie 1936), în “Bibliografia publicațiilor periodice” întocmită de Filotea Dumbrava.

I)

“GRUPAREA ICONAR” În 1931, împreună cu Ion Rosca, Gheorghe Antonovici, Neculai Popa si George Drumur, poetul Mircea Streinul fondează la Cernăuți “GRUPAREA ICONAR”, propunându-si să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă (“în concepția iconaristă, -se exprima M.S. – arta e o necontenită muncă si-o permanentă asceză… Avem un total dispreț pentru literații cafenelei. Noi ne potrivim mai bine pământurilor, pădurilor, munților, cerurilor”). “Grupării Iconar” i se adaugă până în anul 1934: Teofil Lianu, Neculai Rosca, Ghedeon Coca, Nela Ropceanu, Aspazia Munte, Cristofor Vitencu, Procopie Miliste, Mihai Cazacu, George Nimigeanu cum si alți tineri intelectuali naționalisti bucovineni, iar din vechiul Regat vin să i se alăture printre alții: Ovid Caledoniu, Theodor Constantin, Victor Măgură, Panait Nicolae, Theodor Dumitrescu. Din Ardeal: Aurel Marin, Nicolae S. Ursu, regretatul Nicolae Cantonieru, G. Popa si N. Mârza. Din 1933, Mircea Streinul si Iulian Vesper înființează “COLECȚIA ICONAR”, care ulterior se transformă în editură, tipărind peste 30 de volume si plachete care impun si atrag atenția cititorilor. “Începând modest, cu cinci membri, Iconar-ul a reusit, ulterior să preocupe întreaga publicistică a României. Într’adevăr, n’a existat revistă sau ziar românesc, care să nu fi discutat în mai largă sau mai restrânsă măsură creațiile iconare…, au arătat multă înțelegere pentru lirica bucovineană, care se confundă, pe drept cuvânt, cu cea iconară. Desi fenomenul liricei bucovinene e extrem de greu de înțeles, fiind atât de specific nordic, spiritele superioare s’au putut apropia de el” (Mircea Streinul – “Contribuția Bucovinei tinere la poezia Românească”, Însemnări Sociologice, III, Nr. 11 Feb. 1938). Tot M. S., prezentând “Câteva considerații despre actuala poezie românească” si perspectivele ei, îsi afirma “mângâierea” – în numărul 10 (III) al revistei de mai sus – că din noua generație legionară care se plămădeste, “mâine, vom avea, deci, si o poezie nouă… asezată sub semnul goticului moldovenesc”, dar că “până atunci, poeții tineri să învețe – dela cerul cu soarele si stelele lui, dela câmpiile cu grâne si dela isvoare, ce înseamnă a trăi. Abia pe urmă, dupăce sufletul li se va fi umplut cu frumusețea lumii, să încerce a scrie. Să scrie în genunchi, cum ar spune o rugăciune!”

Spre consultare, antologia publicată de Mircea Streinul despre “Poeții tineri bucovineni”, Ed. Fundației pentru Literatură si Artă, Bucuresti, 1938.

“ICONAR” Director: Liviu Rusu. Anul I, Nr. 1, Cernăuți, 1935. Printre cei care militează la această prestigioasă revistă deschizătoare de noi drumuri în literatura română, în speță a “curentului iconarist”, s’au numărat: Mircea Streinul, Vasile Posteucă, Teofil Lianu, George Drumur, Barbu Slusanschi, Ionel Țurcanu, George Macrin, Leon Țopa, Claudiu Usatiuc, Yvonne Rossignon, Nae Ionescu, Ion Negură, Traian Brăileanu, George Chlopina, compozitorul Paul Constantinescu, pictorii si graficienii Rudolf Rybiczka, Vasile Stefan si alții. Informaționale, pline de miez, incisive si caustice bogatele “însemnări” îngrjite de Mircea Streinul si George Drumur despre lumea si viața literară a timpului; la fel, rubrica consacrată “cronicilor” culturale. Poemelor învăluite parcă în mireasma de vis a Țării Fagilor, li se adaugă proza tinerelor talente bucovinene, dar si articolele de sinteză socio-legionară afirmate în cadrul de trăire spirituală pur românească.^*) Subliniem din contribuțiile colaboratorilor: Nae Ionescu – “Primejdia celor de pe urmă” (I, Nr. 4, 1935); Traian Brăileanu – “Ritmul generațiilor în evoluția artelor” (I, Nr. 5, 1936); Iconar – “In hoc signo vinces” (II, Nr. 5, 1937); George Macrin – “Critica oficială si drumul românismului” (I, Nr. 6, 1936); Mihail Polihroniade – “Tineretul si politica externă” (II, Nr. 12, 1937); Vasile Posteucă – “Sub cerul destinelor românesti” (II, Nr. 4, 1936); Mircea Streinul – “Poezia legionară” (I, Nr. 7, 1936); Liviu Rusu – “Drum de neliniste” (I, Nr. 1, 1935); Leon Țopa – “Cartea învierii românesti” (II, Nr. 2, 1936), “Misiunea Legiunii” (III, Nr. 7, 1937); Mircea Eliade – “Libertate” (III, Nr. 5, 1937). Însemnate contribuții cu versuri: Mircea Streinul, Teofil Lianu, Vasile Posteucă, George Drumur (recomandăm, în acest sens de cunoastere, bibliografia completă a revistei “Iconar” (I, Nr. 1, 2006) întocmită si publicată de Alis Niculică sub auspiciile Bibliotecii Bucovinei “I. G. Sbiera” Suceava, în cadrul mai amplu enunțat al întregirii unei Bibliografii Bucovinene a tuturor “publicațiilor românesti apărute în acest spațiu din 1865”.

Primele numere ale revistei apărute la tipografia “Vad. Blondovschi” din Rădăuți, mai apoi în cadrul tipografiei “Mitropolitul Silvestru” din Cernăuți, s.a.

^*)_____

– După dispariția “Iconarului”, legătura organică de afirmare a multora din aceste talente a constituit-o peste câțiva ani regruparea în cadrul “Revistei Bucovinei” apărută la Cernăuți începând cu 1 Ianuarie 1942.

“IDEEA NAȚIONALĂ” Director: Av. N. N. Manolescu^*). Anul I, Nr. 1, 8 Iunie 1933, Buzău. Bilunar. Colaboratori: Dem. Iliescu, C-tin Tomescu, Prof. diacon Tănase I. Bratu, Col. C. Cambureanu, Col. rez. Gogu Iliescu (tatăl lui Eugen Iliescu, seful legionar al județului Buzău în Septembrie 1940), Prof. Dan Rădulescu, Marta D. Rădulescu, N. Caravan, Prof. Dimitrie G. Ionescu, Nicu Paun, C-tin Napoleon Popescu, s.a. Un însemnat număr al revistei (II, Nr. 5, 1937), reuneste contribuțiile mai multor intelectuali legionari si omagiul lor la despărțirea de generalul erou Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, în rânduri pline de dragoste, respect si considerație pe care le semnează: Pavel Costin Deleanu – “Misiunea Soimului”; Iordache Nicoară – “A trecut un viteaz printre noi”; Alexandru Constant – “Ingratitudinea pigmeilor”; Arsavir Acterian – “Despre moartea unui om fără frică de moarte”; Horia Stamatu – “Hronic si pomenire vesnică Generalului Gheorghe Cantacuzino”, “Sabia lui Dumnezeu si Cavalerul Neamului”. Ultimul număr la 14 Februarie 1938.

^*) _____

– Autor, printre altele, al unui interesant studiu intitulat “Statul Cultural al Muncii Naționale”, remarcat dealtfel si de Prof. Traian Brăileanu care îl prezintă în paginile “Insemnărilor Sociologice” drept un studiu politic de “cugetare adâncă si credință neclintită în puterile neamului romînesc […] asupra problemei cum trebue organizat Statul nostru” asa “precum au început să-l întrezărească mințile constructive si imaginațiile mai temperate din tânara generație naționalistă” [ultimul citat din rândurile lui N. N. Manolescu]. Editura “Ideea Națională”, Buzău, 1935.

“IDEIA ROMÂNEASCĂ” (revistă lunară de critică, ideologie si poezie). Anul I, Nr. 1, Mai 1935, Bucuresti. Dir. Pavel Costin Deleanu. Dintre colaboratori: Alexandru Constant, Horia Stamatu, Haig Acterian, Geo Zlotescu, Mircea Eliade, Alexandru Bassarab, Grigore Scorpan, Mircea Vulcănescu, Nicolae Rosu, Arsavir Acterian, St. Ion Gheorghe, Traian Herseni, Andrei Flor, D. C. Amzăr, Ernest Bernea, Ion Nicoară, arh. Mihail Urzică, Gheorghe Vânătoru, Valentin Hoeflich, s.a. Remarcabile studiile de ideologie si filozofie, dar si cele publicate pe tema sociologiei românesti si teologiei ortodoxe. Pavel Costin Deleanu semnează frumoase rânduri despre semnificația istorică a vieții si jertfei celor doi Comandanți Legionari, Ion Moța si Vasile Marin, într’un număr omagial dedicat acestor mucenici căzuți eroic în slujba crestinătății, din care reținem: “Jertfa din Spania este un fapt epocal în istoria românească: chiagul unei mari, celei mai mari epoci. Întemeiază veacuri de viață si asezare națională, fiind sprijinită si strângând în sine întreg trecutul si adâncimea ființei noastre istorice…” (art. “Buna Vestire”). Tot despre esența si “Sensul jertfei legionare din Spania” vobeste si Traian Herseni, alături de Stefan Ion Gheorghe (“Camarazi de mâine”), Arsavir Acterian (“Moarte în Dumnezeu”), Andrei Flor (“Fenomenul istoric”), Alexandru Constant (“O jertfă discutată”), încadrate de “Acatistul Moța-Marin” închinat eroilor de poetul Horia Stamatu (II, Nr. 1, 1937). Mai menționăm: Pavel Costin Deleanu – “Legiunea: Expresia revoluției integrării naționale” (II, Nr. 4, 1937).

Institutul de Arte Grafice “Tiparul Universitar”, Bucuresti.

“IZVOD” Revistă de cultură a tinerelor talente apărută în vara anului 1937 la Bucuresti sub redacția lui Petre Cazacu si Mircea Streinul. Lunar. “Apărem cu această revistă, din dragostea noastră pentru gândul si slova românească… Ne prezentăm aci cu entuziasmul neînfrântei tinereți si în linia pe care merge neamul si Țara. Suntem alături de cei care se jertfesc pentru o Românie întreagă, pentru o Țară necuprinsă, pentru sufletul românesc” – se spune în cuvântul introductiv al revistei. Colaboratori: Radu Gyr, Valeriu Cârdu, Gabriel Bălănescu, G. St. Cazacu, Ion Băleanu, George Stefan, Teofil Lianu, George Drumur, Vasile Posteucă, Ciril Vârnav, Gh. Antonovici, s.a. Însemnări, cronici literare, versuri.

“IZVODIRI” (revistă periodică de literatură, muzică si folclor). Editată la Cernăuți sub conducerea lui Teofil Lianu, George Strătoiu, Mihai Verbovschi. Anul I, Nr. 1 Septembrie-Octombrie 1934. Au colaborat: Liviu Rusu, Teofil Lianu, E. Ar. Zaharia, Traian Chelariu, s.a.

Î)

“ÎNAINTE” (organ local al Grupării lui C. Zelea Codreanu). Redactor responsabil: Ion Oțeleanu. Anul I, Nr. 1, 2 Octombrie 1932, Târgu-Mures. Săptămânal. Dispare în cursul anului 1933.

Tipografia “Pax”, Târgu-Mures.

“ÎNĂLȚAREA” Gazetă apărută la Sibiu în Ianuarie 1941. Director: Radu Dragnea. Colaboratori: Traian Brăileanu, Aron Cotrus, Ion Barbu, Iosif Costea, Pr. Liviu Stan, Nicolae Petra, Emil Bulbuc, Constantin Stoicănescu.

“ÎNDEMNUL” (1) Editat la Pitesti (Arges) în anul 1932.

“ÎNDEMNUL” (2) Bucuresti.

“ÎNDREPTAR” (foaie pentru gând si faptă crestinească). Director: Gheorghe Racoveanu. Redactor: Dr. Radu Popan. Din “Cuvântul de lămurire” semnat de redacție asupra scopului apariției acestei noi tribune de luptă în exil, se precizează: “Noi nu vom judeca. Ci vom ține scaun de judecată… Vom căuta… să raportăm tot ce se întâmplă – gând si faptă – la ordinea obiectivă si firească a cum trebue să se întâmple lucrurile…” Anul I, Nr. 1, Decembrie 1950, Munchen, Germania. Lunar. Colaboratori: Octavian Bârlea, Mircea Eliade, Alexandru Mircea, Grigore Nandris, Pamfil Cârnațiu, Flaviu Popan, N. I. Herescu, Victor Buescu, Aron Cotrus, s.a.

“ÎNDRUMAREA” Director: Arcadie Cerneanu. Apare la începutul anilor ’30 in Rădăuți, Bucovina.

“ÎNSEMNĂRI” – “Apuntes” (pe drumul Românismului), Buenos Aires, Argentina. Director: Radu Ghenea. Anul I, Nr. 1, Noembrie 1951. Publicație lunară. In primul articol al publicației intitulat “Cine suntem si ce vrem”, Însemnări se prezintă cititorilor: “Suntem Români, ridicați împotriva primejdiei comuniste… Am iertat pe toți cei care ne-au lovit si defăimat, oricât a fost de mare nedreptatea, nu iertăm însă pe cei ce asupresc, jefuiesc si schingiuiesc Țara”.

Au colaborat: Grigore Manoilescu, Alexandru Mateescu Frâncu (alias Lucian Furdui, “Criticus”), Toader Ioras, Vintilă Horia, Traian Puiu, Zizi Ghenea, Nicolae Teban, I. N. Manzatti, Faust Brădescu, Ovidiu Găină, Prof. Cornel Safta, s.a.

Tip. “Artes Graficas Pannonia”, Buenos Aires.

“ÎNSEMNĂRI SOCIOLOGICE” Director: Traian Brăileanu. Anul I, Nr. 1, 5 Aprilie 1935, Cernăuți. Editate lunar. Tipografia “Bucur Orendovici”, Suceava si Tipografia “Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți (1935 / 1938). Principiile si ideile sociologice ale Prof. Traian Brăileanu, accentuate specific pe dimensiunea morală unde primează avântul eroic si spiritul de jertfă, drept corelație între teoria socială si cea practică, adoptate si cultivate de grupul tinerilor sociologi grupați la scoala din jurul revistei, au creat o frumoasă audiență în rândul intelectualității, studențimii naționaliste si publicului românesc. Din ideile de principiu afirmate în revistă, ținem să extragem: “Ideea comunității românesti” de Traian Brăileanu (I, Nr. 5, August 1935). „Din sfera teoriei pure, unde ideea comunităţii omeneşti se naşte ca imagine desprinsă de condiţiunile de timp şi spaţiu, acţiunea o atrage în câmpul înfăptuirilor practice, punînd-o în contact cu substratul social concret şi singular, supus determinării geografice şi istorice. Din această clipă ideea devine o forţă creatoare. Ea pune în mişcare ritmică şi ordonată elementele sociale, indivizii, grupându-i într’o comunitate spirituală, într’o unitate însufleţită de un ideal comun”. “O nouă scoală românească. Taberele de muncă” de George Macrin (I, Nr. 4, Iulie 1935), în care sunt însemnate coordonatele centrale care stau la baza acestei “scoli”, cu misiunea educației, disciplinei, muncii, altruismului. Studiul este continuat în numărul 5 al revistei fiind conturat “aspectul politic”, scopul fiind acela de “a selecționa si verifica adevăratele valori politice din sînul organizației”. George Macrin va reveni în nr. 7 din Octombrie 1936 prezentând “Tabăra dela Carmen Sylva”, urmat de Leon Țopa în numărul 8 cu “Taberele de muncă obligatorie”, iar mai apoi, Ion Țurcan în nr. 9 din Decembrie 1936 sub titlul “Tabere si Santiere”, face un bilanț al împlinirilor taberelor legionare create în diferite puncte ale țării. Tot despre rolul acestor tabere se pronunță si Ion Covrig Nonea care, în numărul 5 (III) din August 1937, în articolul “Concluzii pe marginea unor încercări” privind interdicția acestor tabere de către autorități, analizând comparativ ascendentul si importanța lor “față de taberele de muncă obstească guvernamentale”, legale, spune: “în concepția legionară, rostul taberei de muncă este – în primul rând – de ordin spiritual”, o “scoală”^*). În “Elita “ascetică” purtând semnătura Prof. Traian Brăileanu (I, Nr. 6, Sept. 1935), autorul pledează pentru crearea unei noi “elite” menită să descelereze si, finalmente, să stopeze “prăbusirea” imanentă a Statului venal si corupt: “Cunoastem cu prisosință care sunt cauzele căderii Romanilor si care au fost cauzele măririi lor. Pentru organizația politică teoria e scurtă si precisă: o clasă politică venală si coruptă, imorală si degenerată, duce Statul la pieire. Dacă clasa noastră politică este venală si coruptă, sau este pe cale de a deveni, prăbusirea nu poate fi oprită, decît prin creiarea unei noui elite disciplinate, incoruptibile, patriotice si – în condițiunile reale ale Statului nostru – ascetice”. “Familia si Statul” este titlul unui amplu articol semnat de Leon Țopa în nr. 5, August 1935, în care conchide: “Ridicarea moralei cetățenesti în România trebuie să pornească de la renasterea familiei. Trebuie organizată această instituție în asa mod, încît ea să devină prima si cea mai sensibilă scoală a moralității, a iubirii de patrie, a jertfei pentru binele comun”. În numărul 7, Ion Țurcan vorbeste despre “Renasterea spiritualității românesti” prin “miscarea spirituală de regăsire si de realizare istorică” care “să descătuseze spiritul autohton oprimat, dîndu-i avînt creator”. Tot Ion Țurcan ne prezintă în amplul articol omagial cu titlul “Ion I. Moța si Vasile Marin în lumina scrisului si faptei lor” (II, Nr. 11 Feb. 1937), valoarea morală a jertfei dela Majadahonda a celor doi comandanți legionari, “o jertfă deplină prin constiința întreagă cu care a fost dată si prin înălțimea valorilor cărora a fost închinată”.

In 1937 este consemnată si apariția propriei edituri si colecții, inaugurate prin tipărirea studiului “Statul si comunitatea morală” de Prof. Traian Brăileanu, tratând legătura dintre comunitatea politică si comunitatea morală. “Acest studiu constitue, pe de-o parte, o introducere la teoria generală a comunității umane si reprezintă, pe de altă parte, după părerea noastră, cea mai clară si mai pătrunzătoare schițare a temeiurilor sociologice pe care se sprijină ideologia legionară” – comenta Ion Țurcan în anunțul de prezentare a lucrării făcut în revistă. Ultimul număr apărut al primei serii: Anul III, Nr. 11, Februarie, 1938.

După cedarea si ocuparea Bucovinei în urma ultimatumului sovietic din Iunie 1940, cea mai mare parte a intelectualilor bucovineni sunt nevoiți să se refugieze în România. “Însemnările Sociologice” reapar la Bucuresti în toamna anului 1940 (Anul IV, Nr. 1, 1 Septembrie 1940), editate bilunar la tipografiile “Universul” si “Imprimeria”. Ținem să distingem câteva din articolele publicate în această serie, primul număr debutând cu o evocare despre personalitatea Prof. Nae Ionescu semnată de unul dintre emeriții săi discipoli, tânărul filozof Vasile Băncilă: “Nae Ionescu era un metafizician şi un credincios. Vedea viața desvoltîndu-se cu sete în timp. Ştia că timpul, şi anume timpul organic, e condiția realizării vieții şi că tot în timp e dată ecuația şi drama luptei de mîntuire a omului…”. Alte evocări sunt publicate în numerele viitoare ale “Însemnărilor Sociologice” sub pana lui Barbu Slusanschi care vorbeste despre “personalitatea lui Victor Gîrcineanu, unul din sufletele de elită, în care trăirea spiritualităţii creştine a culminat în realizări sublime pe plan omenesc şi sufletesc”, si unde
”latura creştină a mişcării legionare a avut în Gîrcineanu un interpret de pătrunzătoare viziune…” (IV, Nr. 4, 15 Oct. 1940). P. I. Teodorescu, în numărul următor al revistei (IV, Nr. 5, 1 Nov. 1940), pro memoria, prezintă câteva amintiri scumpe despre cel ce a fost omul si cercetătorul Dr. Ing. Eugen Ionică: “Ca asistent universitar şi colaborator al Profesorului Paul Staehelin, a făcut un număr impresionant de lucrări ştiinţifice; unele, în colaborare; cele mai multe însă, singur. Cităm cîteva dintre ele: 1. Procedeu pentru activarea cu clor a pămînturilor decolorante.
2. Desvoltarea industriilor electro-chimice.
3. Manual de lucrări practice la electro-chimie.
4. Procedee noui pentru activarea pămînturilor decolorante romîneşti (brevet regal).
5. Studiu comparativ asupra cîtorva caoline romîneşti.
6. Aplicarea galvanoplastiei nichelului şi cuprului în arta grafică.
7. Metoda calorimetrică rapidă.
8. Butanul, un nou combustibil romînesc.
9. Studiu asupra denicotinizării chimice.
10. Viscosimetrul Niprex.
11. Oxidarea catalitică a amoniacului.
12. Cercetări asupra cărbunelui activ pentru măşti contra gazelor de luptă”. Revenind la numărul prim al acestei noi serii, Prof. Traian Brăileanu vorbeste despre “Principiul ordinei sociale”, Ion Țurcan ne explică “Legea ca instrument de guvernare”, iar G. Racoveanu semnează articolul intitulat “Între ecumenicitate si rațiune de Stat”. Cu numărul 3, Traian Brăileanu publică un important studiu cu titlul “Națiunea si Puterile sociale”, urmat mai apoi în numărul 8 de “Doctrina legionară si stiința”. Alte colaborări relevante în cuprinsul “Însemnărilor Sociologice”: Ernest Bernea – “Mărturisiri pentru un om nou” (IV, Nr. 3, 1 Oct. 1940); C. Atanasiu – “Coordonatele spirituale ale legionarismului” (IV, Nr. 4, 15 Oct. 1940); Petru Iroaie – “Îndreptarea legii” (IV, Nr. 4, 15 Oct. 1940); Traian Herseni – “Concepția socială a Legiunii” (IV, Nr. 5, 1 Nov. 1940); Liviu Stan – “Biserica si Statul legionar” (IV, Nr. 8, 15 Dec. 1940); Nicolae Rosu – “Fondul spiritual al rasei” (IV, Nr. 9, 1 Ian. 1941) – pentru a aminti numai o parte a lor. Ultimul număr al revistei: Anul IV, Nr. 10, 15 Ianuarie 1941. Dintre colaboratorii care si-au adus aportul de-a lungul anilor prin cutezătoare si importante studii de profil, ținem să-i amintim pe: George Macrin, Vasile Băncilă, Traian Herseni, Leon Țopa (asistentul Prof. Traian Brăileanu la Catedra de Sociologie a Facultății de Litere din Cernăuți 1939-1940), Liviu Stan, Barbu Slusanschi, Liviu Rusu, Radu I. Paul, Ernest Bernea, Gaston Richard, Petre P. Panaitescu, Ion Țurcan, Ion Negură, Alexandru Bassarab, D. C. Amzăr, Prof. univ. I. Al. Stefanovici si, desigur, mulți alții.

“Revista Însemnări Sociologice este axa doctrinară a Miscării Legionare. Îndrumată de gândirea profesorului Traian Brăileanu, aduce cea mai însemnată contribuție sociologică la cunoasterea si interpretarea fenomenului legionar” (Ziarul “Cuvântul”, Nr. 27, 1940).

^*)______
– Credem important si ne permitem să facem o mică paranteză, prezentând impresiile mai multor Episcopi ai Bisericii Române cu privire la rostul taberelor de muncă legionare, impresii publicate în ziarul “Brațul de Fier” din Focsani (I, Nr. 4, Sept. 1935) sub titlul: “Ce spun Episcopii Bisericii Române despre Legionari”.

   “Impresionat adânc de organizația tinerilor legionari, studenți, intelectuali si oameni de rând, pentru munca constructivă, pentru scăparea țării din criză si ajutorarea semenilor nevoiasi, binecuvântăm cu multă însuflețire această direcție îmbrățisată de ei, implor ajutorul lui Dumnezeu spre întărirea, lărgirea si mărirea organizației legionare, care are un caracter pur crestin” (GURIE – Mitropolit al Basarabiei).

   “O mână de tineri legionari lucrează benevol la restaurarea Arnotei lui Matei Basarab. Atâta zel si devoțiune m’au uimit. Trebue în adevăr, jertfe si străduinți fără nume, ca să iesim din impasul vremii. La Arnota se face adevărată robie fizică, pe care n’o poate răsplăti decât Dumnezeu. Dacă nu vom pune altfel moral în viața poporului, zădarnică ne va fi orice muncă. Eu am văzut tinerii legionari, care lucrează benevol la restaurarea Arnotei lui Matei Basarab si s’au lipit de sufletul meu. Ca dânsii sunt mulți. Să începem prin a clădi sufleteste edificiul nației” (P.S. Episcop Vartolomeu al Olteniei).

   “Dorința mea expresă este de a transforma Eparhia într’un imens arsenal de construcțiuni bisericesti prin munca Legionarilor” (I.P.S. Episcop Visarion al Hotinului).

Pentru a articula încă puțin importanța acestei scoli formative de caractere, desprindem câteva rânduri apărute în revista “Orientări” din Moinesti condusă de Pr. Radu Crisan, ediția Iulie-August 1935:

“Tabăra este un mic colț din România de mâine: muncă, cinste, voiosie, credință, dragoste, unitate, supunere, tinerețe, ordine, devotament, etc. Marele câstig intrinsec al taberei este altul; trăind în cea mai pură austeritate si elevație morală, se scoate un om tare, imun viciilor, incoruptibil. Nu sunt posibile si se dovedeste că se poate trăi înalt, fără: lene, curvie, beție, desfătare în mâncări, furt, minciună, egoism care nu au acolo rost. Cine a trait într’o tabără de muncă, cine a citit până în fund gândul căpitanului, cine s’a orientat în atmosfera morală a legionarilor formați, Acela poate crede în minuni ca acestea: bani lăsați în mijlocul drumului, între 250 de oameni, ca pe vremea lui Vlad Țepes, fără ca nimeni să pună mâna pe ei, băeți si fete trăind la un loc săptămâni întregi fără ca un singur cuvânt sau gest echivoc de provocare sau de acceptare să se facă, priviri limpezi, drepte, cinstite, băeți care vorbesc ceasuri întregi orice, numai despre “dame” nu, când se stie că acesta-i subiectul favorit al unei anumite tinereți democratice si cultivate de tiparul iudaic, – o lume în care cearta, dusmănia, pizma, insulta, pâra, tragerea pe sfoară, chiulul național, să nu existe, aceasta e lumea nouă care se pregăteste. O lume imună, incoruptibilă, din piatră, din foc si din fier, asa cum erau strămosii nostri legionari, cari-au pornit de pe malurile Tibrului si-au cucerit lumea întreagă. Acestia vor să cucerească doar țara si n’au decât pilda străbunilor. Cine-i criminalul care-i mai poate opri? Care-i trădătorul destinelor unui neam? Scârboasă figură ar face în istoria neamului oricât i-ar fi de slăvit acum numele!”

“ÎNSIR’TE MĂRGĂRITE“ (Literatură – Folclor – Artă – Stiință – Critică). Directori: I. G. Dimitriu – Faust Brădescu. Anul I, Nr. 1, Ian.-Martie 1951, Rio de Janeiro, Brazilia. Apariție trimestrială. Proză literară, versuri, traduceri din lirica occidentală, critică literară. Semnează: N. I. Manzatti, Nicolae Novac, Nicu Iancu – Păltinisanu, Vasile Posteucă, Alexandra Hortopan, Alexandru Petru Silistreanu, Ion Țolescu, Eugen Mihăescu, Gr. Nandris, s.a.

“ÎNTÂMPINARE” Director: Traian Boeru. Anul I, 1963, Germania de Vest (“revistă în adevăr si dreptate”).

“ÎNVIEREA” (1) Anul I, Nr. 1, 15 Aprilie 1933, Bucuresti. Apare sub conducerea lui Vasile Marin.

“ÎNVIEREA” (2) (săptămânal de politică si cultură românească). Director: Toma Vlădescu. Anul I, Nr. 1, 22 Septembrie 1940, Bucuresti. În primul număr editat, sub titlul “Procesul Naționalismului Românesc – Scrisoare D-lui Horia Sima, vice-presedintele consiliului de ministri”, Toma Vlădescu, directorul publicației, pledează pentru apropierea si colaborarea celor două tabere naționaliste (cea cuzistă si cea legionară), ca un gest al acestei mari împliniri – recte victoria naționalismului dela 6 Septembrie. “Abia atunci, prin rostul atâtor jertfe de ieri, se va ridica singurul cântec biruitor, al bucuriei celei mai de sus, al învierei…” Alte demersuri, în acelasi sens si ton, se observă si în numerele viitoare invocate în numele “naționalismului integral” pentru un “corp național” din care nu ar trebui să lipsească A. C. Cuza, “acela care ne-a dat tonul întâi si care ne-a învățat pe toți”, si care, spre frustrarea autorului Toma Vlădescu, “nu este totusi nicăieri chemat, si nicăieri nu apare!” (vezi articolul intitulat “Generalul Antonescu si Misiunea lui”, 6 Oct. 1940). Evident, se încerca ignorarea voită a violentei istorii a relațiilor dintre cele două miscări, cu preponderență a celei cuziste despre care atenționa Corneliu Codreanu: “Legionari! Să nu uitați niciodată că acesti oameni, zisi ‘frați cuzisti’, ne-au pălmuit sufletele si ne insultă mereu fără rusine…” Desigur, asa cum era de asteptat, acestor demersuri nu li s’a dat urmare…

Tipografia “Universul”, Bucuresti.

J)

“JILAVA LEGIONARĂ” Publicație de informații si doctrină legionară redactată sub formă de manuscris în incinta închisorii Jilava în anul 1938 prin grija lui Ad. Mogâldea. Preluată apoi de Dem. Mitrea…

“13 JILAVA” Apărută în toamna anului 1940 la Bucuresti, este suspendată după lovitura de stat a gen. Antonescu împotriva Miscării Legionare din Ianuarie 1941.

L)

“LANURI” (“revistă literară lunară, sub conducerea unui comitet”, apoi ca “revistă de cultură” cu apariție la două luni). Anul I, Nr. 1, Septembrie 1933, Medias. Redactori: Mihail Axente (mai târziu director al publicației), Nicolae Ladmiss-Andreescu si George Popa. “Primită la început cu neîncredere…, a ajuns după doi ani de zbucium să se ridice la înălțimea marilor reviste ardelene, să pornească munca literară cot la cot cu ele, trasându-si un drum sigur în literatura contimporană a țării…” Dar, revista Lanuri “nu s’a mulțumit numai cu pregătirea si formarea tinerelor talente, ci a pornit munca pentru satisfacerea unui deziderat: înființarea unei edituri”^*), ne explică Mihail Axente într’un bilanț asupra literaturii Ardealului postbelic apărut în nr. 5-6 din 1937 al revistei. Colaborări: Anton Balotă, Ion Moldovan, Olimpiu Boitos, Radu Gyr, I. O. Suceveanu, Ion Pillat, Lucian Costin, Aron Cotrus, Nicolae Rosu, Mircea Streinul, Nic. Iancu, s.a. Articole, versuri, cronici, recenzii de cărți si periodice, însemnări.
Tipografia W. Recker, Medias.

^*)_____
– Debutul editurii se face prin tipărirea vol. “Raluca” de Mihail Axente, apoi plachetele poeților lanuristi: “Plecarea spre legendă” de George Popa, “Cartea Moțului” de V. Copilu-Cheatră (1937), eseurile cuprinse în “Semne si mituri” de N. Ladmiss-Andreescu (1937), poezia de pe tărâmurile bucovinene ale Țării de Sus prin “Cântec de leagăn” a lui Traian Chelariu, volumul de epigrame “Instantanee” semnat de G. Țepelea, si nu în ultimul rând poemele intitulate “Vibrări” de I. O. Suceveanu, pentru a aminti numai o parte din rodnica activitate a editurii.

“LA RĂSCRUCE” (publicație editată de Asociația 2 Acțiunea Crestină Arhanghelul Mihail). Director onorific: Pr. Liviu Brânzas. Redactor sef: diacon Cătălin Dumitrean. Anul I, Nr. 1, 1997 (?) Colaboratori: Costel Condurache, Dinu Condurache, s.a.

“LEGEA” (organ de luptă crestină românească). Girant responsabil: Dr. Constantin Nagacevschi. Anul I, Nr. 1, Octombrie 1955, Freising, Germania. Lunar. Reținem, din editorialul de început: “Porunca ceasului este UNIREA eforturilor tuturor Românilor de bună voire. Credem în posibilitatea acestei uniri. În numele suferințelor României, loviturile personale primite pot fi uitate. Iar de se vor găsi unii care nu pot uita, pot totusi să amâne, până după liberarea țării, încheierea socotelilor… Credem, deci, că Românii cu iubire de țară îsi pot da mâna. Aceasta o si dorim, noi cei strânsi în jurul LEGII. Nu e nevoie “să vină la noi”. Nici noi la ei. Ci să ne întâlnim, în numele României…” – (Ce vrem). Organ oficial al grupusculei dizidențe legionare, se complace într’un adevărat micro-cosmos al criticei, divergenței si inacțiunii întruchipate. Printre colaboratori: C-tin Nagacevschi, C-tin Papanace, Gh. Racoveanu, Ilie Gârneață, I. M. Lututovici, s.a.

“LEGIONARII” (1) (ziar). Apare în anul 1931 (Cluj). Printre colaboratori: Ion Banea.

“LEGIONARII” (2) Apărut la Făgăras în 1933, cu aportul lui Virgil Mateias.

“LEGIONARII” (3) (Organ studențesc iesan pentru apărarea românismului din Capitala Moldovei). In 1932, ca “Organ al studenților din Garda de Fier” si “Organ informativ pentru legionarii din întreaga țară”. Redactor responsabil: Ion Banea. Bimensual. Redacția si Administrația: Căminul Cultural Crestin din Iasi. Anul I, Nr. 1, 11 Ianuarie 1931. Semnează în paginile gazetei: Ion I. Moța, C. Z. Codreanu, Viorica Lăzărescu, Ion Bordeianu, Viorel Trifa, Ion Banea, Anisoara Drăgoi, Andrei Ionescu, Traian Cotigă, A. Ibrăileanu, M. David-Ghindăoani, Ion Gh. Crânganu, Constant Onu, s.a.

Tipografia “T. M. Carpați”, Inst. de Arte Grafice “Tatarasi”, Tip. “Gărzii de Fier” Iasi.

“LEGIONARII” (4) Ziarul legionarilor din Iasi. Publicat în anul 1937 prin contribuția lui Al. Ventonic.

“LEGIONARII” (5) Gazeta legionarilor din Bazargic (Dobrogea sud-estică), organ naționalist săptămânal “pentru cultul si practica naționalismului activ pe toate tărâmurile vieței poporului si statului nostru”. Editat sub conducerea unui comitet. Director: Cola G. Ciumetti. Redacția si Administrația: Bazargic, Cadrilater. Anul I, Nr. 1, Miercuri, 16 Ianuarie 1929. Tipografia “Caliacra” – Bazargic. După interzicerea impusă de cenzură, reapare între anii 1937-1938 sub conducerea lui Cola G. Ciumetti, C. Papanace si Pr. Ilie Imbrescu.

“LEGIUNEA” Gazetă săptămânală apărută la Făgăras (Mândra) în August 1932, condusă de un comitet de redacție în frunte cu Valeriu Beleuță. Printre colaboratori: Horia Sima, Ing. L. Mălinescu, I. Metea si alții.

“LIBERTATEA” (1) (foaie pentru săteni si muncitori, întemeiată la Orăstie în anul 1902). Director: Protopop Ioan Moța. Orăstie (1902-1915, 1919-1933), Cleveland-Ohio (1917), Cluj (1936-1938) si Bucuresti (1940-1941). Săptămânal. După trei decenii de apariție, în 1933 ziarul este redus la tăcere în urma prigoanei antilegionare; revine la 5 Aprilie 1936 (Anul XXXIII, Nr. 1), redacția exprimându-si în articolul “Libertatea” – foaie verde” (Nr. 1 si Nr. 2 din 12 Aprilie) calea pe care o va urma în viitor, cu acest prilej făcând si o succintă incursiune în istoricul publicației: “Odată cu venirea primăverii acesteia, iată se înnoeste si “Libertatea”. Îsi înnoeste doar înfățisarea. Sufletul ei rămâne acelas pe care l-au cunoscut cetitorii nostril încă de acu-s 34 de ani, de când, în anul 1902, părintele Ioan Moța a întemeiat la Orăstie această foaie, împreună cu alți luptători ardeleni. An cu an “Libertatea” poposea în casele sătenilor si muncitorilor ardeleni (prin vechiul regat mai puțin) pentru a le adduce nu numai stiri din lume si din țară, nici numai povestiri si versuri pentru petrecere si învățătură. Ci “Libertatea” aducea, în rândul întâi, în casele noastre, îndemnul la luptă pentru înălțarea neamului românesc, pentru lepădarea jugului strain. “Libertatea” era o armă de luptă împotriva stăpânirii unguresti. Ea era scrisă cu gândul de a aseza pe Români în drepturile lor de stăpâni liberi asupra țării lor, în care să trăiască după rânduelile românesti si crestinesti, iar nu după placul străinului, spre folosul lui si în duhul lui. De aceea i-s’a si dat foii numele “Libertatea”. În această luptă îndelungată, foaia noastră “Libertatea” a ajuns la o mare putere de îndrumare a poporului din satele ardelenesti. Prin anii 1914-1915 “Libertatea” se tipărea în 16.000 exemplare. Într’o vreme apărea de două ori pe săptămână, si însoțită fiind de alte 3 foi (“Foaia Interesantă” pentru povestiri si învățătură; “Bobârnacii” pentru petrecere; si “Tovărăsia” pentru îndrumări economice si plugăresti). Astfel, pe vremea când puterea foilor noastre ajunsese la culme, plecau dela Orăstie, în fiecare săptămână, câte 50.000 până la 60.000 foi, care se răspândeau până în cel mai depărtat fund de vale, ori vârf de munte din Ardeal, ducând cu ele duh sănătos românesc si chemare vitejească la luptă împotriva străinului dusman… Pentru aceste lupte ale ei, această foaie a suferit tot felul de prigoane din partea Ungurilor, si, durere, le-a suferit mai târziu chiar din partea Românilor. Conducătorul foilor, părintele Ioan Moța, a făcut multe luni de închisoare ungurească, pentru scrisul său bărbătesc (despre închisoarea suferită de dânsul în România, să nu vorbim deocamdată). În anul 1915 foaia a fost oprită, directorul ei trebui să treacă munții în România si fu apoi condamnat la moarte de către Unguri, averea-I fu confiscate, tipografia vândută. Toată frumoasa asezare dela Orăstie fu astfel risipită, iar Ardealul fu lipsit de zecile de mii de foi care, în fiecare săptămână, bateau la usa Românului ducăndu-I scântee de nădejde în învierea românească. După această risipire, “Libertatea” apăru în 1915 si 1916 la Bucuresti, luptând alături de marii români din vechiul regat, pentru războiul de întregire. În vremurile grele din 1917 părintele Moța fu trimis de către guvernul roman dela Iasi, împreună cu părintele Lucaci, în America, pentru a forma legiuni de români cari să se bată în Franța, pentru desrobirea Ardealului. Foaia noastră “Libertatea” apăru astfel câtva timp si în Statele Unite ale Americii, la Cleveland-Ohio. Întoarsă acasă, în 1919, dupăce visul unirii tuturor Românilor se împlini prin puterea si jertfa armatei vechiului regat, cât si prin jertfa de sânge a Ardelenilor si Bănățenilor în cursul veacurilor, – “Libertatea” nu mai cunoscu înflorirea din vremurile de robie. Bucuria întregirii si unirii tuturor Românilor într’o țară liberă, visată de atâtea veacuri, – bucuria aceasta se întunecă însă destul de repede din pricina multor păcate si otrăvuri rămase în trupul nostrum românesc. În aceiasi vreme, o nouă stăpânire păgână si străină îsi arăta colții si ne însângera tot mai mult pe noi Românii: stăpânirea jidanului. Astfel, jidanii pe de o parte, iar pe de alta unii Români necinstiți si poftitori numai de bani, înfrățiți cu jidanii, – coborâră iarăsi zăbranic de jale peste sufletul românesc. În fața acestei nenorociri, s’au ridicat tinerii hotărâți să desăvârsească biruința dela 1918. Ei voiau să înnoiască sufleteste această biată țară si s’o scoată din noul jug al jidovilor si al Românilor. Cititorii nostril cunosc, din cele scrise în “Libertatea”, toate întâmplările acestei lupte tineresti pornite de către studenți în anul 1922. Foaia noastră a sprijinit totdeauna si a lăudat aceste inimoase si grele lupte studențesti si tineresti. Anii trecură, fostii studenți si tineri luptători dela 1922, au ajuns să lărgească lupta lor, din scolile mari, întinzând-o pe tot cuprinsul țării, chemând poporul românesc la o nouă mare si grea luptă atât împotriva puterii jidovesti cât si împotriva necinstei si a sărăciei în care ne-a coborât hoția si nepăsarea pentru durerile poporului. O măreață oaste verde se strange tot mai mult în jurul omului sortit a ne fi Căpitan si care, sub oblăduirea Regelui, va da țării noastre o viață nouă. Această nouă viață va fi o viață legionară, adică o viață în care va stăpâni dreptatea românească, cinstea si aspra pedeapsă pentru cei care râvnesc să se îmbogățească din sudoarea muncitorului, sugându-i toată vlaga si tot rodul muncii lui cinstite si grele. Vedem astfel cum se apropie primavera si pentru poporul nostru, după veacuri întregi de nedreptate si de muncă nerăsplătită. Primăvara aceasta care va înverzi în curând în toată țara, va aduce soare, căldură si rod în casa fiecărui Român. Îmbătrânită în grele lupte naționale, “Libertatea” vrea să fie si ea o foaie verde în mijlocul acestei mărețe primaveri a dreptății românesti. Foaie verde care să ducă din nou în satele românesti solia acestei frumoase primaveri, solia învierii noastre prin vitejia legionară. Să dea Dumnezeu ca această nouă luptă la care se alătură “Libertatea”, să aibă acelas sfârsit de biruință deplină, care l-a avut lupta dusă de noi pe vremuri pentru doborârea jugului unguresc.” (Semnat: “Libertatea”).

Printre semnatari: Gen. Cantacuzino – Grănicerul, Ion I. Moța, V. Militaru, Aron Cotrus, I. U. Soricu, Sofia Nădejde, Tiberiu Mităr, “Xox”, Valeriu G. Sima, s.a. Dintre toate publicațiile legionare dela mijlocul anilor ’30, “Libertatea” vajnicului Părinte Moța a fost supusă celei mai crude cenzuri, articole întregi fiind “forfecate”, iar redacția nevoită să umple ad-hoc spațiile rămase goale, fie cu alte articole pregătite pentru viitorul număr al foii, fie cu… verticale (sancta simplicitas), în genul “Abonați-vă la gazeta Libertatea!”, “Cetiți – Răspândiți – Sprijiniți ‘LIBERTATEA’, cea mai veche gazetă pentru popor” sau liniuțe orizontale (fiecare liniuță reprezentând cuvântul interzis), s.a.m.d.^*) Remarcabile “actualitățile legionare”, frumoasele reportaje fotografice în care sunt înfățisate realizările taberelor de muncă de pe întreg cuprinsul țării, comentariile privind însemnătatea acestora în formarea caracterelor, stirile diverse care privesc activitatea organizatorică a Legiunii, si altele. Parcurgând colecția ziarului, înregistrăm sute de titluri si imagini cu notele explicative care desprind înfăptuirile legionare. Luăm câteva, la întâmplare: Biserica ridicată de legionari în Tămăsesti (jud. Hunedoara); Fântâna “General Cantacuzino” din Balomir; Crucea legionarilor morți în luptă; Crucea legionarilor din Vințul-de-jos; Scoală zidită de legionari în comuna Igesti din jud. Storojineț (Bucovina); Altă biserică ridicată de legionari (în com. Copăcel, jud. Făgăras) – ca exemplu – sau notițele care descriu împliniri sau activități specifice: Santierele (taberele) de muncă din jud. Făgăras înființate de legionarii Partidului “Totul pentru Țară”: 1. În partea secetoasă a hotarului comunei Drăgus, legionarii comunei au zidit două fântâni pentru adăpatul vitelor. 2. În Sâmbăta de jos au carat piatră si nisip, cu care au pietruit drumul ce duce la biserică. 3. În Vistea de jos au pietruit ulița din fața Bisericii si au făcut spre pădure un drum de 2 km. 4. În Voivodenii Mici au reparat acoperisul bisericii si au ridicat o Troiță. 5. În comunele Olteț, Rucăr, Hârseni, au zidit troițe, în înălțime de 4 – 8 m. unele în mijlocul satului, altele în hotar. În Olteț a fost tăiată, si ridicată din nou. 6. În Sâmbăta de sus, au ridicat o statue (monument) de piatră în amintirea eroilor morți în război. Sfințirea tuturora s’a făcut în sfintele sărbători ale Învierii, luând parte legionarii din toate comunele învecinate în număr de 150 – 300. Nu s’au ținut cuvântări. S’a cântat numai. Santierele urmează a se înființa în fiecare comună, în tăcere, după trebuințele locului (XXXIII, Nr. 11, 21 Iunie 1936). Astfel de prezentări abundă în fiecare număr ce-l parcurgem, un adevărat tablou sugestiv al “hărniciei legionare” la scară națională. “Înfăptuirile legionare sunt acum atât de multe – scria Pr. Moța – încât abea dacă mai putem să le vestim cetitorilor nostri în scurte cuvinte. Sunt județe în care sunt peste 20-30 de asemenea lucrări…” (XXXIII, Nr. 17, 2 Aug. 1926). În serial, în 8 numere (17 – 24, 1937), articolele trimise spre publicare “Libertății” de eroul Ion I. Moța, prezentate sub titlul “Cei din urmă articli scrisi de ION I. MOȚA pentru “Libertatea” lui dragă, de pe pământul Spaniei… – Răvase dela Legionarii Români de pe Frontul Crucii, din Spania”.

Seria 1940-’41, Bucuresti, include colaborări diverse: Viorel Trifa (Directorul gazetei din 1940), Iridenta Moța (soția lui Ionel Moța, sora Căpitanului), s.a. In numărul 8 din data de Duminică, 1 Decembrie 1940, omagiindu-se strălucita figură a celui ce a fost Prot. Ioan Moța, întemeietorul gazetei încă de la 1902, Comandantul Miscării Legionare, Horia Sima ține să spună la despărțirea dureroasă de acest mare Român: “Părintele Ion Moța, tatăl eroului dela Majadahonda, după o viață de sbucium si dureri, închinată Neamului Românesc, a închis ochii pentru totdeauna în Capitala României Legionare. Prigonit sub unguri pentru credința lui naționalistă, Dumnezeu L-a învrednicit pe marele Preot al neamului nostru să cunoască si zidurile reci ale închisorilor românesti si să fie lovit de cele mai cumplite dureri la o vârstă împovărată de ani. Părintele Ion Moța si-a împlinit misiunea pe acest pământ… Părinte al tuturor durerilor si răstignirilor, să ierți neamului românesc umilirile si suferințele pe care Le-ai îndurat din pricina celor înstrăinați, si, nouă, tuturor, să ne dai iertarea Ta, Părinte a lui Ionel Moța si Părinte al neamului românesc”. Continuându-se evocarea Pr. Ion Moța care si-a jertfit întreaga viață în slujba idealurilor mărețe ale neamului românesc, sub titlul “Patriarhul neamului românesc” semnat de Vasile Posteucă, se scrie: “A murit părintele Protopop Ion Moța. După cincizeci de ani de luptă si de jertfe în slujba neamului, a Patriei si a lui Dumnezeu! Iată o ‘plecare’, în fața căreia trebue să cadă în genunchi si să se cutremure, tot ce e român, tot ce va fi român de acum încolo, pe lumea aceasta. Neamurile trăesc, uneori, numai prin oamenii lor mari. Acesti oameni mari, adună în ei tot ce are neamul lor mai bun pe lume: noroc, credință, dârzenie, putere de dragoste si de jertfă, înțelegere a istoriei si a durerilor celor mulți si obijduiți. Si prin aceasta, sfarmă toate zidurile din calea neamului lor, răscumpărându-i în fața lui Dumnezeu si a celorlalte neamuri, mântuirea, biruința si învierea. Unul dintre acesti oameni a fost si va rămâne peste veacuri, pentru întreg neamul românesc, părintele Ion Moța”. Mai semnează, printre alții: Viorel Trifa – “Părinte Moța”, Ion V. Bonta – “Copiii Părintelui Moța”, Ioan Opris – “A plecat un Apostol”, însoțite de amplul reportaj intitulat “Cum a fost dus la locul de veci părintele Moța”, continuat si în numărul următor. Cu această ocazie, sub titlul “Din scrisul Părintelui Moța”, sunt reproduse mai multe articole ale acestuia apărute în cursul anilor în gazeta pe care a condus-o cu atâta devotament, dintre care ținem să amintim câteva: “Este înviere? Este?” (1913), “E oare bine ce facem?” (1911), “Nu uita de azi până mâine!” (1911). Sub acest spectru al credinței nemărginite si al hărniciei românesti de care a fost animat si cuprins Pr. Ioan Moța, notăm si întocmirea frumoaselor calendare pline de povețe si lucruri trebuitoare oricărui bun Român ce au însoțit publicația an de an, dovedind prin aceasta o imensă dragoste (paternală, putem spune), pentru tot ce-i românesc si în cadru de autenticitate românească. Orice alte comentarii, credem că sunt de prisos în fața impunătoarei personalități a celui ce a fost Prot. Ioan Moța, adevărat viteaz si Apostol al tuturor Românilor.

Tipografia “Libertatea”, Orăstie; Tipografia “Astra”, Cluj; Imprimeriile “Frăția Românească”, Bucuresti.

^*)______–
– În arhivele Direcției Serviciului de Cenzură din Hunedoara existau în toamna anului 1940 peste 80 de articole interzise integral, alături de alte câteva sute de texte parțiale confiscate cuprinzând note, informații sau imagini legionare destinate publicării în perioada anilor 1936-1938. Programate totusi să vadă lumina tiparului pe parcursul anului 1941 în cuprinsul noii “Libertăți”, evenimentele care survin în Ianuarie 1941 duc la încetarea publicației, fapt ce împiedică, implicit, apariția lor. (cf. Î.P.S.S. Arh. Valerian Trifa, convorbire particulară, 1983).

“LIBERTATEA” (2) (Oficiosul Miscării Legionare în Exil) Anul I, Nr. 1, Iulie 1951, Madrid, Spania. Apărută sub îngrijirea unui comitet de redacție. În cuvântul de început sub titlul “Destinul Libertății”, făcându-se analogia titlului publicației nou apărute, se spune: “Nu e o simplă întâmplare că am ales acestei foi numele LIBERTATEA… Pentru poporul nostru robit, libertatea întruchipează astăzi idealul aspirațiilor sale. Niciodată acest cuvânt nu a avut o rezonanță mai caldă, un înțeles mai adânc si mai adevărat. Libertatea e lozinca ce uneste întreaga Românime. Sufletul neamului nostru, lovit, atacat din toate părțile de ostile urii si ale negației, se retrage în adâncurile sale de nepătruns si, depe această poziție inexpugnabilă, a libertății spirituale, pregăteste ziua eliberării… LIBERTATEA nu reprezintă numai un titlu, ci pentru noi este o tradiție, un simbol si o finalitate. Lupta noastră de azi se încadrează în tradiția nesfârsitului sirag de lupte pe care Românii l-au dus pentru libertatea lor”.

Considerată drept continuatoare a “Libertății” apărută în țară; au semnat în coloanele publicației: Crisu Axente, Vasile Iasinschi, Fl. Diaconescu, Vasile Posteucă, Ilie Vlad, Dionisie Ghermani, George Uscătescu, Traian Popescu (T.A.P.), s.a. (1951-1958)

“LIBERTATEA” (3) (Ziar de opinie, orientare si acțiune românească în Exil). Director: Nicolae Niță. Anul I, Nr. 1, August 1982, New York, Statele Unite. Mensual. “Acesta se vrea a fi ziarul căminelor românesti din străinătate, ziarul cauzei noastre românesti în exilul depărtării de glia strămosilor si martirilor nostri. Acesta se vrea si se cere autentic să reprezinte scrisul valorilor noastre din exil, se vrea si se cere un ziar pur românesc, conceput din inițiativa unui grup de oameni uniți prin sentimente, suferințe si dăruire față de Neam… Acest ziar să devină îndreptarul spiritului naționalist românesc si altarul simțămintelor noastre naționale…” – (Început de drum). Rubricile din cuprins: Cronici (Idei, Oameni, Fapte), Negru pe Alb, Din lumea Iudaică; articole, comentarii diverse, note si însemnări, versuri, stiri din lumea exilului, etc. Tot sub egida ziarului, au văzut lumina tiparului de-a lungul anilor si un număr de patru suplimente cu tematici diverse. Contribuții semnificative: Ovidiu Vuia, Filon Verca, Faust Brădescu, Gabriel Bălănescu, Caius Boieru-Vlas, Vianor Bendescu, Traian Golea, N. S. Govora, Nicolae Novac (pseudonimul literar al lui Aurel D. Bugariu), Radu Budisteanu, Valentin Cantor, Doru Popescu, Delia Lucaciu, Constantin Aronescu, Puiu Teodosiu (alias Paul Tez), Ovidiu Vasilescu, Valeriu Cercel, Sava Gârleanu, Ana Maria-Marin, Alexandru Suga, Ioana Aioanei (Damaschin), Alexandru Silistreanu, Alexandru Ronnett, Dumitru Paulescu si mulți alții. Semnalăm: Ovidiu Vuia – “Laudă lui Vasile Pârvan” (IV, Nr. 37-38, Aug.-Sept. 1985); N. S. Govora – “Maiorul fără nume” (V, Nr. 45-46, Aprilie-Mai 1986); Ioana Aioanei – “O felicitare pentru Regele Mihai de 23 August… 1986” (V, Nr. 49, Aug. 1986); George Barbu – “Brâncoveanu Constantin, boier vechi si Domn crestin” (VI, Nr. 55, Martie 1987); Sava Gârleanu – “Figuri de haiduci vestiți: Haiducul Stângă, luptător împotriva islamizării” (VI, Nr. 55, Martie 1987); Ovidiu Vuia – “Cauzele morții lui Mihai Eminescu” (VI, Nr. 57, Mai 1987); Vianor Bendescu – “Prof. Univ. Ion I. Nistor”(VII, Nr. 62, Oct. 1987); Faust Brădescu – “Realitatea în istorie” (VII, Nr. 62, Oct. 1987); Traian Golea – “Occidentul si soarta României”, Ana Maria-Marin – “Cruciații secolului XX, patimile Maicii Mihaela” (VII, Nr. 63, Nov. 1987). Îsi încetează apariția în Decembrie 1987, Anul VII, Nr. 64.

Reapare efemer (serie nouă), doar în câteva numere în 1988…

“LIBERTATEA ROMÂNEASCĂ” (Revistă de gând si acțiune). Redactor: Horia Stamatu. Garant: Mihai Fotin Enescu. Anul I, Nr. 1, August 1951, Madrid, Spania. Incepând cu numărul 4, editată lunar. Au semnat: Octavian Buhociu, Alexandru Randa, Gheorghe Bumbesti, D. Anastase, Lucia Popovici, s.a. Articole, cronici literare. Remarcăm: “Despre actualitate în politica externă românească” de M. F. Enescu (I, Nr. 2-3, Iunie 1952); “Partid si comunitate” de M. F. Enescu (III, Nr. 4-7, Sept. 1953), “Cinci sute de ani dela căderea Bizanțului, câteva note necomformiste” – semnat Martor (Nr. 4-7, Sept. 1953). Ultimul număr în Mai 1955.

“LITERATURA” Anul I, Nr. 1, Martie 1938, Târgoviste. Tipografia “UNIREA”. Printre colaboratorii revistei: Ovid Caledoniu, Nicolae Crevedia s.a.

“LOGOS” Revistă internațională de sinteză ortodoxă. Director: Nichifor Crainic, Bucuresti. Apare în cursul anilor ’20, fiind forțată după numai două numere să îsi suspende apariția.

“LUCEAFĂRUL” (1) (săptămânal de gând si suflet românesc) Director: George Radomir. Anul I, Nr. 1, 25 Decembrie 1937. Incepând cu 19 Septembrie 1940, cotidian.

“LUCEAFĂRUL” (2) Revistă de literatură, artă si cultură. Mensual editat la Timisoara sub auspiciile societății “Astra Bănățeană” între anii 1935-1941, prin îngrijirea unui comitet compus din Aurel Cosma, Traian Topliceanu si Pavel P. Belu (secretar de redacție). Contribuții: Aurel D. Bugariu (Nicolae Novac de mai târziu, în exil), Octavian Metea, Mircea Serbănescu, Ion Țeicu, Gh. C. Croitoru, Mircea Streinul, Grigore Bugarin, s.a. Un număr de valoare excepțională este cel închinat poetului Valeriu Cârdu ucis în marea urgie din lagărul dela Vaslui în Septembrie 1939, număr cuprinzând dedicații ale tinerilor poeți de generație care l-au cunoscut, amintiri si însemnări (VI, seria II-a, Nr. 8-10, Aug.-Oct. 1940). Semnalăm: Aurel Cosma – “Valeriu Cârdu”; Pavel P. Belu – “Din prigoană: Despre Valeriu Cârdu si despre Legiune”; Aurel D. Bugariu – “Seraficul Valeriu Cârdu”.

Institutul de Arte Grafice “Tipografia Românească”, Timisoara.

“LUCEAFĂRUL” (3) (Revista Scriitorilor Români din Exil). Anul I, Nr. 1, Noembrie 1948, Paris. Director: Mircea Eliade. In “Cuvântul de început”, explicându-se rostul si menirea publicației ni se spune: “Revista de față apare în timpul celei mai grave crize pe care a cunoscut-o neamul românesc în lunga si dramatica lui istorie… Niciodată nu s’a încercat, ca în zilele noastre, să i se batjocorească sufletul…, nimicirea spiritualității noastre autentice… Credința noastră în libertatea de gândire si expresie a scriitorului nu ne îngăduie discuția decât între oameni liberi. Deaceia, nu ne vom da osteneala să analizăm actuala ‘creație’ literară din țară, ea fiind fie rodul constrângerii, fie produsul lichelismului si trădării”. Colaborează printre alții: Alexandru Busuioceanu, N. I. Herescu, Const.-Virgil Gheorghiu, s.a. Ultimul număr (2) al revistei în Mai 1949.

“LUMEA NOUĂ” Anul I, Nr. 1, Ianuarie 1932, Bucuresti. Director: Mihail Manoilescu. Publicație lunară. Studii si articole de contingență naționalistă si doctrină economică corporativă; însemnări din presa vremii, recenzii, note si adnotări la rubrica “Pe linia vremii noastre”. Dintre colaboratori: Prof. Ing. Cincinat Sfințescu, Dr. Radu Luca, Christian Petrescu, Sever Cărpinisanu, Valeriu Dinu, Constantinescu S. Bâca, Mircea V. Pienescu, George Ciulpan, Dragos Protopopescu, Mihail Polihroniade, Florin Zaharia, Ing. Cristea Niculescu, Constantin Goga, Elena Manoilescu, Constantin S. Oprescu, Ion Joldea-Rădulescu, Dr. C. Grosovean, Toma Vlădescu, Mihail C. Zaharia, Victor Munteanu, D. Livezeanu, Eugen Pavelescu, Ing. I. Murăroiu, Alexandru Panaitescu, C. Soldan s.a.

Sub egida publicației, Biblioteca Revistei “Lumea Nouă” în care au văzut lumina tiparului importante studii semnate de Prof. Mihail Manoilescu si alți colaboratori ai revistei. Ținem să menționăm: Mihail Manoilescu – “România, Stat Corporativ”, “Lupta Ortodoxiei împotriva materialismului”, “Filosofia si doctrina corporatistă”, “Românismul si dreptul său”, “Tendințele tinerei generații” (în colaborare cu Mircea Vulcănescu). Din cuprinsul revistei, Christian Petrescu: “Instituționalism si Spiritualitate – Legionarism si Corporatism” (VI, Nr. 1, Ian. 1937); “Concepția miscării de dreapta asupra burgheziei si proletariatului” (VI, Nr. 5-6, Mai-Iunie 1937); “A treia revoluție latină: Revoluția Legionară” (VI, Nr. 12, Dec. 1937).

“LUMEA SATELOR” (credință, iubire, speranță) “Publicație pentru cei ce muncesc, dar si gândesc”. Anul I, Nr. 1, 1994. Redactor-Sef: Gabriel Constantinescu. Secretar de redacție: Ioan Nistor. Contribuții: Ion Gavrilă Ogoranul, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Constantin Iorgulescu. Apărută la Sibiu.

“LUPTĂTORUL” Printre colaboratori: Bănică Dobre.

M)

“MESTERUL MANOLE” (revistă lunară de literatură si artă). Anul I, Nr. 1, Ianuarie 1939, Bucuresti. Directori: Ovid Caledoniu, Vintilă Horia si Miron Suru. Prim-Redactor: Ion Siugariu. Apariție lunară. Menționăm o parte din redactorii contributori ai revistei: Ovid Caledoniu, Mihail Chirnoagă, Ion Frunzetti, Horia Nițulescu, Mircea Streinul, Ion Siugariu (versuri, cronici), Rudd (Rudolf) Rybizcka, Octav Suluțiu, Miron Suru (a funcționat si ca redactor responsabil în 1940-’41), Ioan Mirea, s.a. Subliniem fragmentele publicate de Mircea Streinul cu titlul “Drama casei Timoteu” (închegate, de altfel, într’un volum de mare succes tipărit la Ed. “Cultura Românească” în 1941); “M. Eminescu” – omagiu colectiv (considerațiile tinerei generații grupate la “Mesterul Manole” despre valoarea actuală si universală a operei eminesciene, 1939); “Fundamentele spirituale ale miscării legionare” de Stefan Teodorescu (1940). Rubrici permanente: Orizonturi, Viața Cărților si Cuvintele Vremii. Sub auspiciile revistei colecția cu titlul omonim în care au apărut mai multe plachete de versuri.

Tipografia “CĂRȚILOR BISERICESTI”.

“MUGURI” Revistă apărută la Rădăuți sub conducerea poetului Mihail Horodnic. Contribuții demne de semnalat: Teodor C. Grossu (Iulian Vesper de mai târziu), Mircea Streinul (“primul poet modern al Bucovinei”), Ion Rosca (n. 1908 – d. 30 Octombrie 1933 în urma unei boli care n’a putut fi diagnosticată), Ionel Negură, s.a.

“MUNCITORUL LEGIONAR” (1) (Buletin Informativ). Anul I, Nr. 1, 1 Decembrie 1936, Bucuresti (seria I-a). Bilunar. Apare sub îngrijirea Ing. Gheorghe Clime, fiind destinat centrelor muncitoresti din întreaga țară.

“MUNCITORUL LEGIONAR” (2) Anul I, Nr. 1, 10 Noembrie 1940 (seria II-a). Director: George Macrin. Publicația muncitorimii legionare. Editată de Corpul Muncitoresc Legionar (C.M.L.) Bucuresti în cadrul organizației “Luptă si Lumină”. Revistă de educație legionară, de oglindire a vieții muncitoresti. Primul număr al noii serii este închinat comandantului legionar al Bunei Vestiri, inginerul Gheorghe Clime, fondatorul inițial al foii în anul 1936. Este suprimată după rebeliunea antonesciană din Ianuarie 1941.

Au semnat în paginile revistei: Vasile Iasinschi, Dumitru Grozea, Corneliu Georgescu, Teodor Iliuț, I. Caradan, Pr. Ilie Imbrescu, Dragos Vitencu, Ion Diaconescu, Liviu Sauciuc, Vasile Dova, C-tin Popov, s.a.

“MUNȚII APUSENI” Publicație literară dirijată de Ion Țolescu-Văleni. Anul I, Nr. 1, Octombrie 1938. A reusit să apară până în anul 1939, numărând printre colaboratori pe: Constantin Gane, Aurel Marin, Petre Paulescu, s.a.

O)

“OBIECTIV LEGIONAR” (Revista Miscării Legionare). Director: Serban Suru. Anul I, Nr. 1, Iulie 2003, Bucuresti. Apariție lunară. Colaborări diverse: Marius Vincențiu Stefan, Octavian Lixeanu, Raluca Verdes, Alexandru Matei, s.a.

“OGORUL” (organ săptămânal de luptă pentru refacerea sufletului românesc în spiritul național si crestin). Director: N. Trandafirescu-Nămăesti. Fondator: Pr. Av. V. V. Alexe. A apărut la Bucuresti în cursul anilor ’30. Contribuții: Viorel Trifa, Eugen Ispir, s.a.

“OMUL NOU” Directori: Stere Mihalexe, Enache Cosaru. Anul I, Nr. 1, 10 Februarie 1936, Brăila. Hebdomadar. Au semnat în paginile ziarului nume dintre cele mai alese în publicistica românească: Prof. Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Ernest Bernea, Mihail Polihroniade, Popa Farcas, înv. C. Mercore, G. I. Costea si alții. Temporar fortuită de împrejurări să-si înceteze existența încă din primele luni ale prigoanei antilegionare din anul 1938, seria a II-a a publicației reapare în toamna anului 1940. Colaboratori: Ion A. Bucur, Sandu Mazilu, Anisoara Spânachii, Ilie Spânachii, Jenică Ionescu si alții.

“OPINII” Director fondator: Dr. Faust Brădescu. Motto: “Apare numai atunci când trebuesc protejate interesele Neamului Românesc si ale Miscării Legionare”. Anul I, Nr. 1, 19 August 1978, Paris.

Publicație energică de luptă anti-comunistă, a adus un aport deosebit la eforturile de înțelegere a luptei exilaților români, conturând prin studiile apărute de-a lungul timpului linia diriguitoare, centrală, de urmat spre fructificarea eficientă a tuturor energiilor luptătoare din Exil împotriva regimului comunist, denunțând practicile de învăluire si de îngrădire a activității refugiaților români din partea agenților comunisti infiltrați în cadrul anumitor organizații politice din Exil.

“ORIENTĂRI” (1) Revistă apărută la Cluj (f.a.d.)

“ORIENTĂRI” (2) (revistă de critică si literatură). Anul I, Nr. 1, Februarie 1932, Moinesti, jud. Bacău. Frecvență lunară, sub direcția preotului Constantin R. Crisan. Din Mai 1932, cu subtitlul “Revistă de studii, critică si literatură”. Gazetă a românismului crestin. “Apărând regulat, cu foarte multe si variate colaborări, revista “Orientări” impune prin seriozitatea si prin interesul care l-a desteptat (…) problemelor culturii legionare. Studiul Două fundamente ale forțelor culturii de C. R. Crisan apărut în numărul de pe Aprilie 1937, si Legiunea forță a culturii de pe Octombrie 1937 vor trebui citite de toți acei care se vor orienta în această problemă…” scria ziarul “Cuvântul”, (XVII, Nr. 27, 9 Nov. 1940) în articolul desemnant sub titlul “Momente din Istoria presei Legionare”.

Printre colaboratori: Nicolae Petrascu, Radu Nour, Simion Crețu, Octav Sargețiu, C. Stefaniu, Mircea Streinul, Gr. Dumitrascu. Ultimul număr în Decembrie 1940.

“ORIENTĂRI” (Pentru Legionari) Apărută în Exil, la Erding, Germania de Vest. Anul I, Nr. 1, Octombrie 1957. Foaia fracțiunii dizidente condusă de Constantin Papanace. Comunicate, circulări în numele asa zisului Consiliu Conducător al Miscării Legionare…

“ORION” Revistă condusă de E. Ar. Zaharia si Aurel Puteanu (Rădăuți). Transferată la Bucuresti sub conducerea lui Em. Gorescu, mai apare doar într’o singură ediție.

P)

“PANA LITERARĂ” Fondată la Rădăuți, sub îngrijirea lui Teofil Lianu, Ionel Crețianu si Filaret Ozar.

“PĂMÂNTUL STRĂMOSESC” (1) (organ al Legiunii “Arhanghelul Mihail” pentru apărarea pământului strămosesc). Director: Corneliu Zelea Codreanu. Anul I, Nr. 1, August 1927, Iasi. Apariție bimensuală. Foaie de educație legionară, organizare si informații. Dintre colaboratori: Ion I. Moța, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Ilie Gârneață, Ion Banea (pentru un timp redactor-sef), Nicolae Totu, Monahia Zenadia Raclis, Al. Butnaru, V. I. Onofrei, Hristache Solomon, I. Butnaru, Stefan Anastasescu, Ion Sava si mulți alții. Tipografia “LIBERTATEA”, Orăstie. Toate numerele cenzurate de pretorul plasei Orăstie, Damian Petru.

După mai mulți ani de întrerupere, cea de-a doua serie a revistei începe la 8 Noembrie 1940 (Anul XIII, Nr. 1), de ziua Sf. Arhanghel Mihail, patronul Legiunii: “Reapărem în Iasul tinereții noastre, al idealurilor, al luptelor si suferințelor, a biruințelor si durerilor noastre de odinioară. Reapărem după 13 ani de lupte, de prigoane… Revenim în Iasi, sub comanda lui Horia Sima si nu vom mai pleca. “Pământul Strămosesc” va rămâne mereu în cetatea legionarismului, va lupta mereu de aici împotriva puhoiului de dusmani si va căuta să facă din fiecare colțisor al Iasului un sanctuar si din fiecare casă înstreinată un cuib de credință în neam si în legiune” (Corneliu Georgescu – “După 13 ani”). Sunt reproduse cu această ocazie mai multe articole apărute în numărul 8 al revistei “Pământul Strămosesc” din data de 8 Nov. 1927, începând cu relatările consemnate sub titlul “Ziua Legiunii la Iasi” despre “legământul celor dintâi Legionari” si solemnitatea înmânării săcusorului cu țărână sfântă, rugăciunea si legământul solemn al acestora, articolul de largă cugetare si simțire crestină semnat de Ion I. Moța cu titlul “La icoană!”, frumosul îndemn semnat de Corneliu Codreanu – “E ceasul vostru: veniți!”, pentru a ne rezuma doar la câteva dintre cele reluate în acest prim număr al noii serii.

Imprimeriile “Cuvântul”, S.A.R. Bucuresti.

“PĂMÂNTUL STRĂMOSESC” (2) (ediție de Exil) Seria II, Anul I, Nr. 1, Iunie – Noembrie 1952, Buenos Aires, Argentina. Editura “CUGET ROMÂNESC”. Colaborări: I. G. Dimitriu, Laurian Țâlnaru, Ilie Gârneață, Const. Papanace, Nicolae Tănase, Virgil Ionescu, I. V. Petre, s.a. Secțiunile revistei: Fondatorii – Martirii – Suferință, Jertfă, Cântec – Probleme si gânduri din viața legionară. “Pământul Strămosesc a fost revista începuturilor revoluției spirituale românesti. Oricâte publicații legionare au mai apărut după aceea nu i-au putut smulge acest primat” – se spune în cuvântul înainte semnat de Ilie Gârneață. “Numărul de față al Pământului Strămosesc vrem să rămână un număr festiv. Îl închinăm Căpitanului si martirilor legionari care au căzut apărând unitatea si spiritualitatea Legiunii”. Este reprodus cu această ocazie un fragment din cartea Căpitanului Corneliu Z. Codreanu “Pentru Legionari” (Ed. “Totul pentru Țară”, ediția a II-a), un capitol semnat de Corneliu Georgescu cu titlul “Răsună chemările” din vol. “Pe drumul cu Arhangheli” editat în Colecția “Omul Nou”, 1952, amintirile din închisoare semnate de Radu Gyr cu titlul sugestiv “Suferință, Jertfă si Cântec”, facsimile de scrisori (Ion I. Moța si C. Z. Codreanu), articole publicate de Ion I. Moța, un index alfabetic al celor “căzuți pentru Legiune si morți în credință legionară” intitulat “Martirii Legiunii”, rândurile evocatoare despre Vasile Marin din volumul în manuscris “Amintiri Legionare” de Virgil Ionescu, un important medalion despre personalitatea lui Ion Belgea pe care-l iscăleste Const. I. Papanace. Alte mărturii cuprinse în această ediție a revistei “Pământul Strămosesc” despre martirii căzuți ai Legiunii: Laurian Țâlnaru – “Ultimele clipe ale celor ucisi cu Căpitanul”; Nicolae Seitan – “Generalul Gh. Cantacuzino-Grănicerul”; Petre Vălimăreanu – “Domnul Inginer” (Gh. Clime); Mile Lefter – “Senatorii legionari G. Potolea si Col. Diaconescu”; I. G. Dimitriu – “Cruciulița lui Bădița Nicoară”, “Părintele Isichie Antihie”; D. Tăroiu – “Bădița Istrati”, etc. În context, reproduceri de interes pentru lumea legionară: fragmente disparate din romanul “Tigrii” (vol. I – II) de Dragos Protopopescu, versuri sub semnătura poeților Valeriu Cârdu, Radu Gyr si Viorica Lăzărescu, alături de cele noi publicate de I. G. Dimitriu – “Moța” si T. Nour-Miron – “Odă”.

“PĂMÂNTUL STRĂMOSESC” (3) (serie nouă) Director: Dumitru Găzdaru. Anul I, Nr. 1, Buenos Aires, 1974. Secretariatul si Administrația: Nicolae Seitan si I. V. Petre.

“PĂRERI STUDENȚESTI” – spiritul nou al vremei (sociale, politice, literare). Anul I, Nr. 1, Januarie 1932, Bucuresti. Director: Mihail Stelescu. Prim redactor: Doru Belimace.

“PENINSULA BALCANICĂ” (politico-literară) Organ de apărare a intereselor românesti în Balcani. Serie nouă. Anul I, Nr. 1, 6 Mai 1923. Director: T. Hagi-Gogu. Redacția si Administrația la Bucuresti. Periodic lunar…

Tipografia “Română”, Tip. “România Nouă”, Bucuresti .

“PERMANENȚE” (Cultural – Politic – Social). Anul I, Nr. 1, 1998, Bucuresti. Motto: “Țara este întâi a lui Dumnezeu, si numai apoi a noastră”. Sub egida Fundației “Prof. George Manu”. Comitetul director al revistei la apariție: Mircea Nicolau, Nicolae Rosca, Clotilda Stavri. Prim redactor: Mircea Nicolau. Redactori: Nicolae Nicolau, Aristide Lefa, Ion Popescu, Radu Creangă, s.a. Într’o retrospecție făcută după câțiva ani dela tipărirea publicației, redacția sincronizează încă odată ideile convergente care stau la baza acesteia, reafirmând sensul orientării ei viitoare: “Revista Permanențe este o revistă de afirmare a spiritului autohton împotriva a tot ce s’ar putea să-l altereze în orice fel de împrejurări si ea consideră ca ceva silnic si artificial orice concepție străină promovată pentru a înăbusi elanul instinctului nostru etnic”.

“PLAI” Revistă condusă de Neculai Pavel si Aspazia Munte. A văzut lumina tiparului în Cernăuți, Bucovina…

“POTOMAC” Dir. Dr. Alexandru Ronnett. Anul I, Nr. 1, 15 Mai 1975, Chicago. Revistă trimestrială de analize geo-politice în limba engleză.

“PREDANIA” Revistă de critică teologică fondată de Prof. Nae Ionescu si Gheorghe Racoveanu la Bucuresti. Anul I, Nr. 1, 15 Februarie 1937. Director: Gh. Racoveanu. Apariție bimensuală. Mărturisindu-si credința în ideile originare si drept – păstrătoare ale Sf. Părinți, în cuvântul lămuritor al primului număr se spune: “In aceste vremi în care povățuitorii adevăratei lucrări si înțelegeri duhovnicesti au secat, cu totul, se cuvine să ne ținem de statornicirile Părinților. Pravilele, Predaniile, Invățăturile lor să ne fie dreptare… Predania s’a născut din râvna pentru păstrarea dogmei si a rânduielii dată nouă de Părinți. Impotriva oricui. Încredințați că bucuria de a strica lucrul vătămător e bucurie creatoare, păsim în cale cu hotărîre si cu bucurie. In munca pe care o începem nu vom veni cu ‘adevărurile’ noastre. În munca aceasta noi vom fi doar mărturisitori: vom mărturisi adevărul Bisericii. Care se află, întreg, în păstrarea Ei”. Rubrici consacrate: Note, Insemnări, Cărți – Reviste, Mărgăritare, Informațiuni si, cu accente polemice, “din Abdera teologica”. Printre colaboratorii revistei s’au numărat: Pr. Grigore Cristescu, Pr. I. D. Petrescu, Serban Popescu, Pr. D. N. Ionescu, “Smeritul Stratonic” (Firmilian Marin?!?), Nicolae M. Popescu si alții. În urma condițiilor politice de dictatură create la începutul anului 1938, “Predania” îsi încheie temporar activitatea. Mulți dintre redactorii ei sunt arestați si internați în lagăre. Programată a fi reeditată la 1 Ianuarie 1941 (cf. semnalării apărute în ziarul “Cuvântul” (XVII, Nr. 25, 7 Nov. 1940), sunt amintite colaborările: Prof. I. Găvănescul, Prof. Traian Brăileanu, Prof. P. P. Panaitescu, Prof. Vladimir Dumitrescu, Prot. Emilian Marin, Preot Dr. Liviu Stan, Vasile Băncilă, Mircea Vulcănescu, Arh. Benedict Ghius, Pr. Constantin Crisan, Pr. I. D. Petrescu, Pr. Dr. D. Fecioru, s.a.

Tiparul: “Oltenia” (sr. I).

“PREZENT” (buletinul informativ al R.A.N.C.-ului = Romanian-American National Congress). Presedinte: Dr. Alexandru Ronnett. Editor: A. Predescu. Anul I, Nr. 1, 1980, Chicago.

“PRIVIGHETOAREA” A apărut la Hallandale, Florida, sub conducerea lui Traian Golea. Redactor responsabil: Victor Moise.

“PRODROMOS” (foaie de gând si apropiere crestină). Redactori: Ioan Cusa si Paul Miron. Freiburg, Germania de Vest.

“PROMETEU” (revistă de luptă pentru propăsire, frumos si adevăr). Anul I, Nr. 1, Mai, 1934, Brasov. Apariție lunară, cu mici intermitențe. Director: Ioan Al. Bran-Lemeny^*). Semnalăm: Nae Ieremia – “Cenzura si tineretul verde”. Dispare în 1938.

Tipografia “Unirea”, Brasov.

^*)_____
– Poet si gazetar, autorul volumelor: “Poezii”, 1914 (prefațată de George Cosbuc); “Lacrimi si clocot”, 1916; “Ancore”, 1926; “Talaz”, 1933; “Volkskraft und Politia”, 1940; “Traista mea”, 1940.

“PUNCTE CARDINALE” (“periodic pentru afirmarea valorilor democrației crestine”, apoi “periodic independent de orientare național-crestină”) Redactor-Sef: Gabriel Constantinescu. Secretar de redacție: Ligia Banea. Anul I, Nr. 1, Ianuarie, 1991. Colaboratori: Demostene Andronescu, Răzvan Codrescu, Constantin Iorgulescu, Marcel Petrisor, Gheorghe Brahonschi, Ionel Necula, Corina Stefan, Lucian Filip, Ion Paragină, I.P.S.S. Seraphim Joanta-Făgărăsanul, I. Cojocaru, Maria Constantinescu, Sebastian Mocanu si alții. A apărut la Sibiu până în anul 2010, înființând si editura cu acelasi nume în care s’au tipărit de-a lungul timpului un număr însemnat de cărți.

R)

“RÂNDUIALA” (arhivă de gând si faptă românească). Director: Dumitru C. Amzăr. Anul I, Nr. 1, Ianuarie – Martie 1935, Bucuresti. Apariție trimestrială. Această revistă de nou duh românesc a numărat printre redactorii ei nume dintre cele mai cunoscute: Ernest Bernea, Radu Gyr, Ion I. Ionică, Eugen I. Ionică, Ion Samarineanu, Ion Covrig-Nonea, Vasile Băncilă, Haig Acterian, V. P. Gârcineanu, Lucian Blaga, Mihail Polihroniade, Aron Cotrus, Pr. Ion Dumitrescu-Borsa, Iulian Vesper, Dinu Buzdugan, Dimitrie Cuclin, Horia Ursu, Gheorghe Brânzanescu, Nicolae Crisan, s.a. Coperta revistei: Mac Constantinescu. Gravuri si desene: Al. Bassarab, Rudolf Rybiczka. Pe lângă studiile de amploare, profunde si bine documentate din largul publicației, se desprinde si rubrica bogată de “Insemnări” prețioase tratând critic lucrările de stiință, filosofie, literatură, teatru, muzică, cultură si educație, si nu în ultimul rând revistele si ziarele care se conturează din peisajul timpului. Important de semnalat faptul că în colecția editurii “Rânduiala” au văzut lumina tiparului merituoasele studii de analize privind: “Tineretul si politica” (E. Bernea), “Naționalismul Tineretului” (D.C. Amzăr), “Tineretul si politica externă” (M. Polihroniade), poemul “Țară” de Aron Cotrus, “Horia” de Ion I. Ionică (ciclul Oameni si locuri), “Gânduri pentru Țară nouă” si “Cartea Căpitanilor” (E. Bernea), “Din lumea legionară” (V. P. Gârcineanu), studii omogene care “vor putea fi consultate oricând cu real folos, ele oglindind spiritualitatea legionară în tot ce are mai dinamic si mai semnificativ” – după cum preciza ziarul “Cuvântul” în nr. 27 (serie nouă) din 1940.

Nevoită să-si înceteze apariția în anul 1938 în urma persecutărilor începute împotriva Miscării Legionare, “Rânduiala” a rămas până astăzi un adevărat filon orientativ de cunoastere, cercetare si interpretare, simbioză a laturilor complexe de spiritualitate si ideologie legionară.

Tipografia “BUCOVINA” I.E. Torouțiu, Bucuresti.

“RĂSĂRIT DE SOARE” Ia ființă în cursul anului 1932 la Bucuresti. Organul Frăției de Cruce din capitală.

“REDUIT” Printre colaboratorii revistei: Cuza Marinescu.

“REVISTA DOBROGEANĂ” Apărută la Constanța (1936-1937). Dir. Teodor Ionescu. Dintre redactorii revistei merită amintiți binecunoscuții tineri intelectuali constănțeni Gheorghe Butnariu, Mircea Pavelescu, Al. Gherghel. Au mai contribuit: Radu Gyr, Ovid Caledoniu, s.a.

“REVISTA FUNDAȚIILOR REGALE” Din Aprilie 1941 sub conducerea lui Dumitru Caracostea, mare simpatizant al Miscării Legionare. Secretar de redacție: Ovidiu Papadima. Printre colaboratori: Vasile Voiculescu, Nicolae Davidescu, Petre P. Panaitescu, Ion Siugariu, Octav Suluțiu, Aurel Marin si alții.

“REVISTA MEA” Director: scriitoarea Marta D. Rădulescu. (Revistă literară critică si de cultură generală). Anul I, Nr. 1, 24 Ianuarie 1935, Cluj; frecvență lunară. Publicație de remarcabilă valoare intelectuală, “Revista Mea” a strâns în paginile ei nume rezonante de condeieri si îndrumători spirituali: Ion I. Moța, Prof. Dan Rădulescu, Vasile Marin, Prof. Traian Brăileanu, Dr. Ion Banea, Ion Covrig Nonea, N. N. Manolescu, M. Polihroniade, Fluor D. Rădulescu, Prof. Titus Mălai, Ion Hodos, s.a. “Organ de luptă cu ținte lămurite din primele numere, cu obiective bine precizate, pe care nu le-a pierdut din vedere nici un moment, cu o linie dela care nu s’a abătut, scopul ei a fost să-si lămurească cititorii asupra unor mari probleme naționale, să contribuie la limpezirea ideilor si la conturarea cât mai precisă a marilor ținte ale naționalismului, mai cu seamă în ceeace priveste literatura, presa si economia națională” – iată scopurile dela care a pornit revista, prezentate succint de însăsi redacția publicației într’un articol de bilanț. “Revista presei”, panopticum consacrat recenzării si promovării publicațiilor naționaliste românesti, capătă contur în decursul timpului si devine o rubrică apreciabilă, de dialogare directă, prin cronici vii si pline de interes pentru cititori.

Tipografia “Ardealul”, Cluj.

“REVISTA VREMII” Director: Prof. Grigore Mihai Cotlaru. Apărută la Galați. Printre colaboratori: Mihail Manoilescu, Prof. Ioan St. Botez si alții (în coloanele acestei gazete, numărul apărut la 3 Februarie 1924, Mihail Manoilescu publică în extenso articolul-brosură intitulat: “Orientări pentru azi si pentru mâine” destinat studențimii naționaliste. Vezi, în acelasi cadru si spirit: “Generația nouă si Politica veche”, Serviciul Propagandei Legionare, Bucuresti, 1936).

“R O D” Revistă fondată în colaborare de Ioan I. Mirea si alți literați legionari din Exil.

“ROMÂNIA” (foaie românească independentă). Director: Alexandru Mateescu (Frâncu). Anul I, Nr. 1, 1949, Buenos Aires, Argentina. S’au numărat printre colaboratorii revistei: Vasile Posteucă, J. N. Manzatti, Vintilă Horia, s.a.

“ROMÂNIA CRESTINĂ” (tribună de luptă naționalistă – crestină). Director: Sergiu Florescu (presedintele Sindicatului Ziaristilor Crestini din Basarabia), Chisinău. Anul I, Nr. 1, 1 Martie 1935. Apariție bilunară. Dela 1 Oct. 1935 apare săptămânal, cu un tiraj de 11.000 exemplare. Din 1937 cu subtitlul de “tribună naționalistă scrisă cu duh legionar”. Printre colaboratori: Cicerone Mucenic, Dr. Ion Cantacuzino, Nicolae Rosu, C-tin Gane, Nicu Iancu-Păltinisanu, Prof. Sima Simulescu, Traian Cotigă, I. Diaconescu, Gh. Al. Arghiropol, Valeriu Cârdu, V. P. Gârcineanu, Nicolae Totu, C. Pârlea, cum si numerosi corespondenți la scară națională.

“Dacă Revista Mea este cea mai bună revistă de doctrină legionară, România Creştină este cea mai curajoasă, cea mai citită şi răspândită, cea mai bine redactată şi cea mai bine informată tribună independentă de luptă naționalistă-crestină…” – scria Filotea Dumbrava în “Bibilografia publicațiilor periodice” apărută în revista femenină “Flori de crin” condusă de preotul unit Teofil A. Bălibanu din Simleul-Silvaniei (V, Nr. 4, Aprile 1936).

Tipografia “Tiparul Moldovenesc” si Tipografia “Uniunii Clericilor Ortodocsi din Basarabia” – Chisinău.

A se vedea si “Almanahul ziarului România Crestină – 1936” întocmit de Sergiu Florescu, cu numeroase imagini din taberele legionare de muncă din Basarabia si din alte părti ale țării.

“ROMÂNIA DE AZI” (organ naționalist de sinteză politică, economică si culturală). Fondator: Gh. Negrescu. Director: Ion N. Diaconescu. Bucuresti. Prima serie a ziarului apare la începutul anilor ’30. Reapare în toamna anului 1940. Dintre colaboratori: A. Nechifor, Emanuel Copacianu, Ilie Boca, C. Ionescu, Radu Anghelescu, s.a.

“ROMÂNIA EROICĂ” (Revistă pentru promovarea Românismului). Director: I. Colfescu-Delaturda. Anul I, Nr. 1, Mai 1937, Cluj. Din numărul de debut remarcăm contribuțiile: Prof. Dan Rădulescu – “Problemele economice si spiritualitatea naționalistă”; Horia Stanca – “1848 – un moment pierdut pentru înstăpânirea românismului în Ardeal”; Marta D. Rădulescu – “Bunea Vătămanul” (fragmente din romanul istoric “Frații de Cruce”); Stefan Metes – “Secuii nu sunt Unguri (Datoria statului român față de Secui”; I. Colfescu-Delaturda – “Între noi si Unguri, răspuns Contelui Bethlen”; At. Motogna – “Spre o nouă lume”; St. Penes – “Ne lipseste clasa de mijloc”.

Strămutată la Bucuresti după dureroasa cedare a Ardealului în toamna anului 1940, revista îsi reia apariția. Semnează, după această dată printre alții: Prințesa Alexandrina Gr. Cantacuzino^*), “Cridim” (Christea N. Dimitrescu), Elena Farago, Ioan Al. Bran, Elena Bacalogu.

*)_____

– Presedinta Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române.

“ROMANICA” Revistă fondată de Prof. univ. Dumitru Găzdaru, La Plata, Argentina. Colaborator central: Eugen Lozovan.

S)

“SĂMĂNATORUL” Revistă legionară apărută la Giurgiu în cursul anului 1933.

“SÂNZANA” (politică, artă si literatură). Director: Constantin Gane. Anul I, Nr. 1, Iulie 1937, Bucuresti. Hebdomadar. Colaborări semnificative: Aron Cotrus, Mihail Polihroniade, Valeriu Cârdu, Mircea Eliade, Radu Gyr, Ion Diaconescu, Nicolae Totu, prof. Sima Simulescu, N. I. Lazăr, s.a. De înaltă valență spirituală, “cu un bogat material literar făurit de talentul lui C. Gane”^*) (cum o prezenta ziarul “Cuvântul” (serie nouă) în nr. 27 din 1940), revista este totusi nevoită să îsi înceteze apariția la începutul anului 1938.

Tipografia “IMPRIMERIA”, Bucuresti.

^*)_______
– Merită cercetată contribuția scriitorului C-tin Gane si în foaia săptămânală naționalistă “Linia Dreaptă” (1936-1937) al cărei director literar a fost, în special istorisirile apărute în fascicole despre “Domnița Alexandrina Ghica si Contele d’Antraigues”.

“SCRISORI DIN SPANIA” Anul I, 1950, sub conducerea poetului Horia Stamatu; după numai 4 numere, publicația îsi sistează existența la 13 Iulie 1951.

“SCRISORI LEGIONARE” Director: Stan M. Popescu (alias Ovidiu Găină). Anul I, 1980, Buenos Aires, Argentina. Norme de etică legionară, îndrumări, mărturii, s.a.

“SEMNE” (revistă de gândire, artă si literatură). Director: Octavian Buhociu (1961-1963), Paris, Franța. Au semnat: Nicolae Petra, Traian Cosmandin, Nicolae Caranica, C-tin Noica (text inedit – “Fenomenologia Spiritului” de G.W.F. Hegel, în Nr. 9-10, Dec. 1961, tipărit în întregime ca lucrare în primăvara anului 1962), Victor Bunea, Dumitru Bacu, Ion Țolescu, Vasile Posteucă, Al. P. Silistreanu, Nicolae Novac, s.a.

“SENTINELA” (în slujba luptei de eliberare) Anul I, Iunie, 1960, Munchen, Germania. Redactor responsabil: Traian Golea. Apare lunar până în anul 1963. Printre colaboratori: Horia Sima.

Tipografia “Vestitorii”, Munchen.

“SFARMĂ – PIATRĂ” Revistă fondată de Nichifor Crainic si Alexandru Gregorian în anul 1935 la Bucuresti. Director: Al. Gregorian. Din 1938: N. Crainic, apoi Ion Gregorian în 1940. Anul I, Nr. 1, Joi 14 Noembrie 1935. In editorialul primului număr apărut, este expusă linia de conduită a publicației care “se subjugă de bună voie prințului vremii noastre: naționalismul”, fiind “cuget drept în brațul drept”. Au colaborat la această impunătoare si prețioasă revistă naționalistă de apărare a intereselor românesti: Toma Vlădescu, Dan Botta, Niță Mihai, Gr. Popa, Pan M. Vizirescu, Octavian Neamțu, Florin Becescu, Axente Sever Popovici, Radu Gyr, Vintilă Horia, Al. Gregorian, Emil Cioran, Ovidiu Papadima, Dragos Protopopescu, Septimiu Sever, Septimiu Bucur, Nicolae Crevedia, Nicolae Rosu, Octav Suluțiu, Ovid Caledoniu, Gabriel Bălănescu si mulți, mulți alții. Național – crestină – legionară.

Tipografia ziarului “UNIVERSUL”, Atelierele “IMPRIMERIA”, “TIPARUL ROMÂNESC”, Imprimeriile “FRĂȚIA ROMÂNEASCĂ”, Bucuresti.

“SFINȚII ARHANGHELI” (revistă de spiritualitate ortodoxă) Director: Pr. Vasile Boldeanu. Secretar de redacție: Titus Bărbulescu. Anul I, 1960, Paris. Si-au adus aportul, printre alții: Ionuț Jivan, Ion Țolescu, Ion Miloaie, Dumitru Bacu, Ieromonahul Dometrie Trihenea si alții.

“SPIRITUL VREMII” Anul I, Nr. 1, Octombrie 1934 (Băneasa, Teleorman).

“STEAUA POLARĂ” Anul I, Nr. 1, 1999, Constanța. Dintre colaboratori: Rodica Andreica, s.a.

“STRĂJERUL” (organ al naționalismului integral). Directori: Victor Corbuț si Iosif Bozântan. Anul I, Nr. 1, Decembrie 1934. A apărut la Oradea până în cursul anului 1936.

Colaborări: Dr. Ion Banea, Pr. Teofan Herbeiu, s.a.

“De neclintită si limpede orientare, “Străjerul” e un model de gazetă naționalistă regională” – opina scriitoarea Marta Rădulescu într’o recenzie a presei legionare din “Revista Mea” dela Cluj.

“STRAJA NEAMULUI” – Glasul celor ce strigă sub cătusele vremii. (Organ al Legiunii “Arhanghelul Mihail” din jud. Tutova si Tecuci). Incepând cu numărul 5: “Organul Grupărei Politice “Corneliu Zelea Codreanu” din Județul Tutova”). Bilunar, apoi lunar. Apare sub direcția lui Corneliu Zelea Codreanu. Anul I, Nr. 1, 8 Noembrie 1930, Bârlad. Semnează: Traian Brăileanu, D. Popescu, Lascăr Popescu, Ioan Antoniu, A. Vântu, Viorica Lăzărescu, înv. D-tru D. Chiriac, D. Arges, Ion Tască, Dr. Gh. N. Berdan, Ion Th. Anton, Const. G. Vrabie, Ion Z. Codreanu, Stefan Cosma, Nicolae Totu, s.a.

Tipografia “LEGIONARĂ”, Iasi.

“STUDII ISTORICE ROMÂNESTI” (buletinul editurii cu titlul omonim)^*). Hallandale, Florida. Primul număr apărut în perioada anilor ’90 sub conducerea lui Traian Golea.

^*)_____
– Parte a lucrărilor tipărite în colecția Studiilor Istorice Românesti pot fi accesate la adresa: http://www.miscarea.net/studii-istorice.htm

“SVASTICA IASULUI” “Inginerul Gh. Clime, fost conducător al partidului Totul pentru Țară, înființase în capitala Moldovei ziarul Svastica Iasului. Prezența lui, de om care se învrednicise de marea încredere a Căpitanului la direcția acestei gazete, a fost un puternic stimulent pentru tinerii legionari” (“Cuvântul”, 9 Nov. 1940).

Apărută în cursul anilor ’30…

T)

“TIMPUL EMINESCIAN” Anul I, Nr. 1, 1930, Cernăuți. Director: Constantin Cehan-Racoviță. Din 1940, gazeta este strămutată la Bucuresti după ocuparea Bucovinei de sovietici.

“TINERIMEA CRESTINĂ” Anul I, Nr. 1, Ianuarie 1930, Bucuresti.

“TRIBUNA GRANIȚEI” Apare la mijlocul anilor ’30, în Caransebes. “Se remarcă printre alți colaboratori condeiul legionarului Horia Sima” care, (după cum se exprimă ziarul “Cuvântul” în articolul purtând titlul “Momente din Istoria presei Legionare” – Anul XVII, Serie Nouă, Nr. 27, 9 Noembrie 1940) “cu o siguranță invulnerabilă a expresiei, stăpân pe cuvântul gândit, articolele lui tratează cu deosebire probleme culturale si teologice”.

“TROIȚA” (1) Director fondator: Ion Hodos. Anul I, Nr. 1, Noembrie 1937. Tipografia “A.B.C.”, Bucuresti.

“TROIȚA” (2) Foaie de mărturisire ortodoxă si românească. Redactor: Pr. Nicolae T. Tănase. Apărută la începutul anilor ’50 în Toronto, Canada, si-a continuat existența până în anul 1983 când redactorul ei, Pr. Nicolae Tănase, îsi pierde viața într’un teribil accident de automobil.

Dintre colaboratori: Vasile Posteucă, Nicolae Novac, N. Iliescu, s.a.

“ȚARA SI EXILUL” (Curier Informativ al Miscării Legionare) Director: Gheorghe Costea. Anul I, Nr. 1, 1 Noembrie 1964, Madrid. Una dintre publicațiile cele mai însemnate apărute în lumea Exilului la care Comandantul Miscării Legionare, Horia Sima, si-a adus aportul masiv, “ȚARA SI EXILUL” constituie un tezaur inegalabil în date de interes major, referitoare atât la sfera Exilului cât si la cea din Țară. Primul număr al publicației debutează dealtfel cu un amplu interviu al lui Horia Sima din 6 Oct. 1964 pe seama evenimentelor din țară (“amnistierea” si “eliberarea” ultimilor deținuți politici din închisori, presupusa desprindere de Moscova a guvernului comunist dela Bucuresti), cadrul internațional în care aceste evenimente aveau loc, fiind precizat punctul de vedere al Miscării Legionare în lumina celor analizate, punct care nu a fost dezmințit de evenimentele ulterioare. Cu numărul 8 dela 1 Iunie 1965 sub titlul “Mari existențe legionare”, Prof. Horia Sima inaugurează seria de evocări a unor strălucite personalități legionare, precizând încă de la început: “Cu aceste evocări, urmărim două scopuri: să arătăm ce transformări profunde poate să provoace în sufletul omenesc miscarea legionară, iar, în al doilea rând, de a lămuri rolul acestor oameni excepționali în istoria Legiunii. Unii au marcat cu personalitatea lor un moment hotărîtor din trecutul nostru, alții au salvat miscarea dintr’o situație dificilă, alții au creat o stare de spirit, care s’a perpetuat si a dat roade, iar alții, în sfârsit, au statuat un exemplu cutremurator de ținută legionară”. Sunt frumos înfățisate figurile Prof. Nae Ionescu (I, Nr. 8, Iunie 1965), Sterie Ciumetti (I, Nr. 9, Iulie 1965), Generalul Cantacuzino-Grănicerul (I, Nr. 10, August 1965), Corneliu Georgescu (I, Nr. 11, Sept. 1965), Generalul Petrovicescu (II, Nr. 1-2, Nov.-Dec. 1966), Vasile Marin (II, Nr. 4, Feb. 1966), Traian Brăileanu (II, Nr. 11, Sept. 1966), Ion I. Moța (III, Nr. 7, Mai 1967), Părintele Ioan Moța (IV, Nr. 10-11, Aug.-Sept. 1968)^*).

^*)_____
– Accesibile la: http://www.miscarea.net/tara-si-ex-mari-existente.htm. Vezi si volumul întregit postum: “Horia Sima – Mari Existențe Legionare”, Editura “Imago”, Sibiu, 2000, cum si “Horia Sima, opera publicistică – Antologie Legionară” (Vol. I-VII), selectată si îngrijită de Victor Corbuț. Colecția “Omul Nou”, Miami Beach, Florida, 1994.

“ȚARA SIPENIȚULUI” (revistă de cultură si luptă națională – organ al Societății cultural-naționale “Țara Sipenițului”). An I, Nr. 1, Iulie 1936, Cernăuți. Redacția si Administrația: Cuciurul-Mare, Hadilau, Cernăuți si Stăuceni, jud. Cernăuți, Bucovina. Apare odată la două luni. În “Cuvântul înainte” al primului număr, parafrazând îmbărbătoarele cuvinte ale părintelui naționalismului românesc, Mihail Eminescu: “Fiți Români! Români si iar Români!”, revista se angajează să facă “operă de românism si de afirmare a lui.” Redactori: Pompei Atanasiu, Cicerone Mucenic, Constantin Iacob. Printre colaboratori: Traian Brăileanu, Vasile Posteucă, C. Loghin, Mircea Streinul, Teofil Lianu, Dragos Vitencu, G. Drumur, Ion Pillat, Ion Agârbiceanu, Erast Hostiuc, L. Țară, Const. Iacob, Liviu Rusu, Th. Balan, Ovid Țopa, Rudolf Rybiczka (gravuri), s.a.

Tipografia “Mitropolitul Silvestru” – Cernăuți.

“UNIVERSUL LITERAR” Săptămânal. Au semnat în paginile ziarului: Luca Dumitrescu, Ernest Bernea, Radu Gyr, Mircea Streinul, Costin I. Murgescu, Ion Frunzetti, C-tin Fântâneru, Anisoara Odeanu (pseudonimul Doinei Peteanu), Ion A. Bucur, Mihai Niculescu, Victor Popescu, Constantin Noica, s.a. Ilustrații, gravuri: St. Voinescu. In vremurile de prigoană anti-legionară, când presa legionară a fost pusă în afara legii si redusă la tăcere, foarte mulți scriitori si jurnalisti legionari si-au găsit adăpost în coloanele acestui săptămânal literar, reusind să se afirme în continuare.

V)

“VATRA” (foaie românească de opinie si informație) Director: Petre Vălimareanu. Anul I, Nr. 1, Ianuarie 1951, Roma. Colaborări: Nicolae Seitan, Dragos Măgureanu, Radu Cornățeanu, Bucur Calangiu, Adrian Popa, s.a. Din păcate, atitudinea constant negativistă a publicației, exprimată prin atacuri succesive la adresa conducerii legionare, luările de poziție, tribulațiile, încercările de polemică si diatribele acesteia îndreptate asupra multor români contribuabili la cauza românească si anticomunistă, au stirbit din prestigiul revistei. “Victime” ale acestor atacuri (cele mai multe cu caracter personal), sugestionate (ca să nu spunem altfel) sunt, rând pe rând, fie Horia Sima sau Vasile Iasinschi, fie Valerian Trifa, Faust Brădescu, Vasile Posteucă ori Vasile Boldeanu, pentru a aminti numai o parte dintre ei. Încercările repetate de tensionare a relațiilor dintre “simisti” si “mexicani” (o practică exprimată constant de-a lungul anilor sub aripa unei pretinse independențe), alături de vehiculările pe marginea unui asa zis “dosar al rusinii”, sunt numai o parte din isprăvile si “realizările” Vetrei lui Petre Vălimăreanu.

Din Ianuarie 1963, cu sediul stabil la Freiburg, în Germania. Dispare în Iunie 1994…

“VESTITORUL” Apare lunar dela 1 Ianuarie 1950 si până în Martie 1952 la Linz si Salzburg, Austria. Condus de I. V. Emilian, coredactat de ziaristi legionari: C-tin Sassu, Traian Golea, Victor Velescu, Ion Protopopescu, Ion Țolescu, s.a. Reapare (cu aceiasi listă de colaboratori si cadru formativ) în Decembrie 1952 purtând titlul “Vestitorii”…

“VESTITORII” (1) Directori: Vasile Marin si Gheorghe I. Ciorogaru. Anul I, Nr. 1, 15 Martie 1936, Bucuresti. Frecvența editării: bilunar. Argumentându-se scopul noii reviste, ni se spune încă dela început: “Întemeiați pe rumânism, cu rădăcini adânc înfipte în glia strămosească, crescuți si educați în scoala jertfei, pentru noi politica este o problemă tragică… Politica noastră ia aspect de misiune si pasiunea pe care o punem în practicarea ei se apropie de sacerdotal. Din mistica naționalistă ne-am tors firul existenței si pe fundamentele rumânismului ne-am întemeiat crezul. Deaceea tot ceeace va contrazice prin fapte si idei sensul acesta de vieață pe care îl trăim, nu va găsi la noi cruțare”. După patru numere de apariție, revista este suprimată brutal de cenzură, în urma câtorva articole prin care se ia apărarea miscării naționalismului românesc fiind denunțate cu hotărîre practicile puțin cavaleresti a două personagii (cu înclinații politice dubioase dealtfel), Ion Mihalache si Armand Călinescu, “canalia”, “ciocoiul” în “toată stârpiciunea ființei lui morale si fizice”.

Contribuții: Mihail Polihroniade, Alexandru Constant, Ion Arcasu, Ion Mânzatu, Stefan Ion George, Vasile Christescu, Gabriel Bălănescu, Ion I. Moța, Tudor Codreanu, Ion Victor Vojen, Iordache Nicoară, Puiu Gârcineanu, Radu Gyr, s.a.

Tipografia “Bucovina” I. E. Torouțiu – Bucuresti.

“VESTITORII” (2) (serie nouă) Directori: Victor Velescu si Traian Golea. A apărut lunar la Munchen începând cu luna Decembrie 1952, continuând până în Decembrie 1956. Într’o notă de lămurire asupra noii serii tipărite, citim: “În Martie acest an VESTITORUL si-a încetat apariția. Reluăm firul întrerupt. VESTITORII amintesc si continuă spiritul gazetei scoasă de Vasile Marin în 1936 si sugrumată de cenzură numai după patru numere. În noua formă ‘VESTITORII’ urmăreste să fie o gazetă de documentare în problemele ce se pun lumei românesti ori unde se găseste ea, în țară sau în emigrație” (II, Nr. 5, Dec. 1952). Notăm dintre colaboratorii constanți ai publicației: Horia Sima^*), Constantin Sassu (cu importante studii si analize istorice si politice), Grigore Manoilescu, Gral. Platon Chirnoagă, Ion Țolescu, Ion Protopopescu, Mircea Bărbulescu, s.a. Articole, Cronici, Revista presei internaționale, Stiri din țară si Din lumea exilului românesc… Succint, ținem să subliniem: Horia Sima – “Massă si Elită” (II, Nr. 5, Dec. 1952); Horia Sima – “O națiune de oameni liberi”, General Platon Chirnoagă – “Însemnătatea hotărârilor dela Londra si Paris” C. Sassu – “Un secol dela debarcarea în Crimeia”, (IV, Nr. 2 Oct. 1954), “Premisele situației paradoxale din Orientul Apropiat” (V, Nr. 5, Apr. 1956); Horia Sima – “Imponderabilele Istoriei” (VI, Nr. 3, Dec. 1956).

Tipografia “Vestitorii”, Munchen.

^*)_______
– Vezi si lucrările în care aceste articole sunt întregite în volum, ca fond de permanență: “Horia Sima – Articole Politice, (1950-1963)”, Colecția “Omul Nou”, Munchen, 1967 si “Horia Sima, opera publicistică – Antologie Legionară” (Vol. I), selectată si îngrijită de Victor Corbuț. Colecția “Omul Nou”, Miami Beach, Florida, 1994.

“VERS” Director: Nicolae Novac. Anul I, Nr. 1-2, 1951, Rastatt-Baden, Germania. “Paginile acestei publicații – se spune în Cuvântul de început – sunt consacrate în primul rând comorilor literaturii noastre si pe cât posibil, literaturii universale. Ele vor să fie puntea de unire, pe un alt tărâm decât cel obisnuit. Si dacă Dumnezeu ne va ajuta, ele tind să devie oglinda spirituală a emigrației noastre”. Începând cu numărul 3 apare în Statele Unite, la Albany, si mai apoi în East Chicago, Indiana, drept revista Asociației “Nicolae Bălcescu”. Au colaborat: Vasile Posteucă, Ion Țolescu, N. S. Govora, I. G. Dimitriu, Vintilă Horia, Mircea Popescu, Nicu Iancu-Păltinisanu, D. C. Amzăr, N. Răvaru, s.a.

“VLASCA LEGIONARĂ” (Foaia lunară a organizației Garda de Fier din jud. Vlasca). Anul I, Nr. 1, 15 Aprilie 1933, Bucuresti, “sub conducerea unui comitet”. Director: Prof. Vasile Christescu. Semnează: Zyrax (Vladimir Dumitrescu), M. Cernea, Ion Z. Codreanu, s.a. Dispare după numai 5 numere apărute în cursul anului 1933.

Tipografia G.M. Cernica.

“VREMEA” Director: Vladimir Donescu. Redactor-sef: Arsavir Acterian. Săptămânal. Anul I, Nr. 1, 1928, Bucuresti. După 10 ani de apariție, în 1938, sub presiunea camarilei dictatoriale instituite, revista este obligată la tăcere. Revine după instaurarea Statului Național Legionar în toamna anului 1940. Au semnat în paginile revistei, de-a lungul anilor, o întreagă pleiadă de intelectuali cunoscuți sau reprezentanți ai tinerei generații: Constantin Noica, Prof. Nae Ionescu, Mihail Polihroniade (a funcționat si ca secretar de redacție între anii 1928-1931), Radu Gyr, C. A. Donescu, Emil Botta, Mircea Eliade^*), Haig Acterian (redactând pagina de cronici dramatice a revistei), Stefan Ion Gheorghe, Luca Dumitrescu, Emil Cioran, Stefan Mihail Gheorghe, Nicolae Totu, Vera N. Totu, Alexandru Bassarab (grafică), Horia Stamatu, Octav Suluțiu, Mircea Streinul, s.a. Un număr deosebit de semnificativ este cel reunit sub ciclul “Pătimirile Românilor – Îndelungata noastră pătimire” (ediția de Pasti, 1938), ilustrat în fruntea paginilor cu o superbă frescă istorică realizată de pictorul Alexandru Bassarab, o adevărată introspecție în istoria zbuciumată plină de glorii si suferinți a poporului român de-a lungul veacurilor. “Încercăm să înfățisăm icoane sfinte ale trecutului nostru, figurile mărețe ale celor ce au stiut să se jertfească pentru neam, epopeia strălucită a virtuților acestui popor… Ne împrospătăm în suflet pătimirile îndurate, întreaga jertfă a românismului, să ne cunoastem cât mai mult trecutul, pentru a trăi clipele de față cu constiința deplină a răspunderii ce apasă asupra generațiilor de azi” – scrie V. Donescu în rândurile de început ale revistei. Subliniem din bogatul sumar al acestui număr: “Răstignirea românismului” de Stefan Mihail Lazăr, “Ardealul în credință si dureri” de I. C. Dancu, “Sensul pătimirilor românesti” de Aurel Călinescu, “Imperialismul dac sub Burebista si Decebal” de Arsavir Acterian, “Martiriul lui Constantin Brâncoveanu” de Horia Stamatu, iar Prof. Nae Ionescu semnează “Din lupta pentru Învierea Neamului”. În continuare, Horia I. C. Ursu înfățisează sub titlul sugestiv “O pagină de glorie si pătimire” momentele de înălțare a Voevodului Ion Vodă cel Cumplit, căderea si suferințele acestuia, Octav Suluțiu vorbeste despre “Pătimirile lui Gheorghe Sincai”, Mircea Streinul prezintă “Bucovina în robie”, C. A. Donescu arată despre “Viața de chin a Românului”, Barbu Theodorescu explică “Jertfa cea mare dela Valea Albă”, iar Constantin Noica scrie despre “Ce pătimeste filozoful român”, pentru a rezuma doar o parte a titlurilor desemnante din acest ciclu istoric.

Dispare în anul 1944 alături de multe alte publicații românesti din cauza condițiilor politice nou instaurate…

^*)________
– Articole (în mare parte) exponențiale despre naționalismul românesc al Miscării Legionare. Vezi: “Mircea Eliade – Articole publicate în revista Vremea” la adresa: http://www.miscarea.net/revista-vremea.htm sau “Mircea Eliade – Articole din presa legionară” la adresa: http://miscarea.net/mircea-eliade-presa-legionara3.htm

“VREMEA NOUĂ LITERARĂ” (supliment al ziarului “Vremea Nouă” – ziar proiectat să apară conform anunțului din “Buletinul Legionar”, Buzău). Director: George Luca Oprescu. Conducerea revistei: Alexandru Lungu si Ion Caraion. Anul I, Nr. 1, Decembrie 1940 (singurul număr apărut). Colaboratori: Lorin Cedru, Lucian Velea, C. Pârlea, Sandu Vuia, Clementina Beschea.

“VULTURUL” (organ al Gărzii de Fier, Buzău). Apărut “sub conducerea unui Comitet”. Anul I, Nr. 1, 1 Iulie 1933. Dintre colaboratori: Stelian Teodorescu, Gh. Maxen, V. Spiru, Gh. Popescu, s.a. A dispărut în Octombrie 1933, după numai trei numere de apariție, neputând rezista cenzurii guvernului condus de Ion Gheorghe Duca.

 

“Legionarul este împotriva comunismului si va lupta din toate puterile lui, pentru ca oriunde se va afla încuibat să fie demascat si răpus”. (Corneliu Codreanu – Cărticica Sefului de Cuib)

 

“LIBERTATEA” – Centrul de Documentare Legionară

www.miscarea.net
© Copyright 1993
Revizuit 2015
– în lucru –
Toate drepturile rezervate

 

__________________________________________

  

D E   A C E L A Ş  A U T O R :

 

– “Bibliografia operelor autorilor legionari”. Editura “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1993.
– “Publicații Legionare”. Editura “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1993.
– “În cumpăna vremii” (scurte nuvele). Colecția “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1994.
– “VICTOR CORBUȚ – în pas cu noi”. Colecția “Omul Nou”, Hallandale, Florida, 1995.
– “Crâmpeie de viață – în pădurea cu fiare sălbatice” (vol. I – II). Editura “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1995 – 1996.
– “Martirii ne veghează din ceruri” (vol. I). Editura “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1997. Vol. II (în pregătire).
– “Snop de vise” (versuri). Colecția “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1997.

Ediții îngrijite:

– “Acuzat, martor, apărător în procesul vieții mele”. Colecția “Omul Nou”, Miami Beach, Florida 1994.
– “Cărticică de cântece” (legionare). Editura “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 1995.
– “Crăciun în Exil – mică antologie a celor mai frumoase versuri de Crăciun publicate în Exil”. Colecția “Libertatea”, Jacksonville, Florida, 2014.

 

__________________________________________