Garda de Fier

Director: Radu Dragnea

♦ “ÎNĂLȚAREA” Gazetă apărută la Sibiu. Anul I, Nr. 1, 1 Ianuarie 1941. Director: Radu Dragnea. Redactor responsabil: C. Angelescu. Colaborări: Traian Brăileanu, Aron Cotrus, Ion Barbu, Emil Cioran, Ion Costea (pres. Sindicatului Presei Române din Ardeal si Banat), Pr. Liviu Stan, Nicolae Petra, Emil Bulbuc, Constantin Stoicănescu, Bucur Țincu, Pr. Ilie Imbrescu, Coriolan Gheție, Gh. Vornica, Pr. M. Constantinescu, s.a. Din “Primul cuvânt” al publicației adresat cititorilor, reținem: “Ziarul nostru apare sub privegherea Statului național Legionar. Acest nou Stat este ultima cucerire a poporului român după celelalte etape ale realizării ființei lui politice autonome”, exprimându-si speranța că faza “plinirii unității teritoriale” care “ne-a dobândit libertatea pe tot cuprinsul dacic, svârlind lanțurile stăpânirilor străine”, va scutura din nou “vremelnica apăsare a străinilor”, recte ocupația forțată maghiară a Ardealului străvechi românesc. Tot în cuprinsul acestui prim număr distingem – alături de durerea în inimi si suferința sufletească – strigătul de alarmă cu titlul “Ungurii au deslănțuit de Crăciun, în Ardealul ocupat, o adevărată teroare”, subtitlul acestuia înfățisându-ne – în toată tragedia ei – drama românilor persecutați din teritoriul cedat: “De Crăciun n’au fost îngăduite practicile tradițiilor noastre. Bisericile au fost închise, iar colindătorii bătuți si acuzați că fac propagandă legionară. Frații nostrii s’au rugat închisi în casă, pentru triumful dreptății”, tablou rezumativ si sumbru al terorii si practicilor barbare maghiare în zona de ocupație. Mai reținem, tot din acest număr: “Credinciosia Ardeleanului” de Pr. Ilie I. Imbrescu; “Legiunea, nădejdea noastră” de Prof. Traian Brăileanu; “Ardealul – Prusia României” de Emil Cioran; “Umanismul cel nou” de Ion Barbu (reprodus din ziarul “Axa”, ediția de Crăciun); “Cu gândul la părintele Moța” de Ion Costea; “Registrul anului 1940” de Axente Sever Popovici (vezi si “Legionarii si tema morții”). Din frumosul omagiu cu titlul “Duhul lui Ion Banea” semnat de Bucur Țincu în pg.3 a ziarului, ne permitem să desprindem câteva rânduri: “Ion Banea a rămas până la sfârsit un cuceritor de oameni. Fără să vrea si fără să caute, făcea din fiecare tânăr un prieten. Fascina la el sinceritatea, veselia autentică, robustețea interioară si armonia spirituală. Sufletul echilibrat al ardeleanului cu modestia lui demnă si judecata dreaptă, tot acel spirit masiv al omului de ispravă si de încredere… Ion Banea a fost un educator si un erou al trăirii legionare. Cei care au lucrat sub comanda lui, au urmat cea mai decisivă scoală a dragostei, a muncii si devotamentului legionar. În spiritul lui găsim resursele cele mai bogate ale acțiunii legionare, din care puritatea gândului, nevoia dăruirii de sine si jertfa primită cu seninătate, nu pot să lipsească. Ionel Moța a fost expresia intelectualității legionare. Ion Banea a fost indiscutabil simbolul spiritului în acțiune, si al vieții în dinamismul ei irezistibil”.

Tiparul: Kraft & Drotleff, Sibiu.
Nicolae NIȚĂ