Garda de Fier

Fondatorii Legiunii Arhanghelul Mihail

Într’o călduță seară din luna Iunie a anului 1927, pe o străduță şerpuitoare şi îngustă mergând spre dealurile împrejmuitoare ale oraşului Iaşi, undeva aproape de gară, cinci siluete urcă pieptiş drumul prăfuit, cuprins de-acum în ultimele mreje ale asfințitului. Ici şi colo, oamenii izgoniți parcă la porțile caselor de căldura copleşitoare a casei, şoptesc şi privesc cu admirație la tinerii care păşesc drepți şi hotărîți în colbul drumului, îmbrăcați în albe şi frumoase costume populare.

– Or fi studenți! se aud câte unii zicând la trecerea lor. – Ba, or fi neguțători!… spun alții, parcă nevenindu-le să creadă. – Si ce mândri sunt! zic alții.

In urma lor, şoaptele oamenilor continuă şi se îndepărtează, pierzându-se parcă  în umbra serii. Tinerii  dau binețe tuturor şi trec mai departe în calea lor. Undeva, mai sus, pe dreapta, la nr. 20 din str. Florilor, se opresc şi pătrund pe rând în ograda unei căsuțe modeste, conduşi de tânărul înalt ce se afla în fruntea lor.

Este aproape de 10 seara şi tinerii, adunați de-acum într’o cămăruță modestă, în fața icoanei aprinse, la lumina gălbuie a lămpii din perete, citesc cu emoție rândurile scrise de camaradul lor, Corneliu:

“Astăzi, Vineri 24 Iunie 1927 (Sf. Ioan Botezătorul), ora zece seara, se înființeazã: “LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL”, sub conducerea mea. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în afară cel ce are îndoieli.

     Fixez ca şef al gărzii de la Icoană pe Radu Mironovici.”

Totul durează mai puțin de un minut, iar tinerii îşi fac semnul crucii şi şoptesc împreună cu încredere:

“-Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

In linişte, apoi, se răspândesc  la casele lor… Duc în inimi jurăminte de credință şi luptă până la moarte – aşa cum o făcuseră şi mai ‘nainte, în dosul gratiilor dela închisoarea Văcăreşti ce-i ținuse ostateci pentru crezul şi îndârjirea nestrămutată în dreptatea Neamului lor. Uniți până la moarte! Până la ultimul strop de sânge! Uniți împotriva secăturilor şi lepădăturilor, a laşilor, a străinilor parazitari tot mai numeroşi şi obraznici, a corupției şi hoției care se întindea ca o pecingine de la un capăt la altul al țării secătuite, cu atâtea promisiuni deşarte dela puternicii zilei, în convulsiile create de agitatorii comunişti. Toți, pregătiți pentru zorii altei Românii şi purificarea ei de putreziciunea morală care o cuprinsese, de trădarea şi deznădejdea care se încuibase, licărul de speranță pe care îl aştepta cu atâta înfrigurare sufletul românului bântuit de tristețea atâtor nedreptăți.

Cu această întrunire scurtă a “Grupului Văcăreştenilor”- cum era cunoscut – si citirea ordinului scris celor prezenți de Corneliu Codreanu, la 24 Iunie 1927 a luat naştere Legiunea Arhanghelului Mihail.

Adevărată icoană martiră a Neamului Românesc, Legiunea a suferit de-a lungul anilor nedreptăți strigătoare şi a dat cel mai mare tribut de sânge din istoria poporului nostru. Astăzi, alți zbiri cu drept de gâde asupra țării, au interzis-o în numele internaționalismului roşu al noii ordini mondiale în lume! Dar, să se ştie: iureşul nostru este cu atât mai aspru şi mai puternic, iar noi mai hotărîți şi mai aprigi ca niciodată în drumul nostru pentru dreptatea pe care o merită Neamul Românesc, şi aşa vom fi “de acum şi până în veacul veacurilor”, sfărâmând toate zidurile  de mişelie şi toate opreliştile care ne înconjoară.

Si asta, pentru că: “Atâta vreme cât pe lume va exista un singur legionar, Legiunea va fi vie, activă şi de neînvins!”

Nicolae Țârcodie