Garda de Fier

Imixtiuni de natură politică în cazul casei Cantacuzino
COMUNICAT OFICIAL

"Situaţia casei prinţului Zizi Cantacuzino-Grănicerul, din str. Gutenberg nr. 3, a ajuns într'un punct de risc maxim"...

Asociaţia pentru Memorie Identitară “Carpaţii” anunţă că situaţia casei prinţului Zizi Cantacuzino-Grănicerul, din str. Gutenberg nr. 3, a ajuns într-un punct de risc maxim. Ne rezervăm dreptul de a considera că principalii vinovaţi pentru această situaţie sunt Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi respectiv instituţiile teritoriale ale acestuia. Adică, exact cei care au obligaţia legală de a proteja şi conserva patrimoniul cultural naţional.

Concret, în dimineaţa de vineri 18 iunie 2010, au reînceput lucrările de demolare la casa Cantacuzino, după ce, în urmă cu cîteva săptămâni, distrugerea abuzivă a faţadelor imobilului a generat un scandal mediatic, precum şi implicarea societăţii civile.

În urma contactării Prefectului Capitalei, d-l Mihai-Cristian Atănăsoaei, acesta ne-a comunicat că o adresă din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional îi comunica, contrar adresei din 28 mai, că imobilul respectiv nu are statut protejat prin legea monumentelor istorice, cerîndu-I să-şi retragă acţiunea de sistare a lucrărilor de demolare.

Constatăm, în această situaţie, că prin documentul Ministerului Culturii, pârghiile legale care protejau până acum casa Cantacuzino sunt anulate, aceasta fiind practic lăsată la dispoziţia dezvoltatorilor, chiar dacă, momentan, s-a dispus din nou sistarea lucrărilor.

Dar nu putem să nu constatăm comportamentul cel puţin ciudat, rămânînd să vedem dacă nu chiar nelegal, al forurilor abilitate din interiorul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

1. Ne referim pe de o parte la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti (DCPCNMB), în frunte cu directorul Nicolae Stan, care a refuzat declanşarea procedurii de clasare a imobilului, în condiţiile existenţei unei cereri legale, iniţiate încă din 19 ianuarie 2010 de Asociaţia Pro_Do_Mo, care avea calitatea legală să solicite demararea acestei proceduri.

Considerăm că fapta este cu atât mai gravă cu cât reputatul specialist Adrian Crăciunescu, realizase deja un studiu de specialitate, care, în conformitate cu normele în vigoare, aprecia că sunt întrunite condiţiile necesare clasării.

Or, în urma dezbaterii preliminare a studiului în cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI), directorul Nicolae Stan a considerat de cuviinţă să oprească dosarul, netrimiţîndu-l spre analiză Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (CNMI) din cadrul Ministerului Culturii, aşa cum de fapt prevede procedura legală.

Dosarul a ajuns în cele din urma la CNMI doar datorită contestaţiei Asociaţiei Pro_Do_Mo, dar şi aici a stagnat nejustificat de mult timp, din cauza incapacităţii de a distinge între un număr poştal şi respectiv unul cadastral (3 şi 3A), ce apăreau pe documentele ce însoţeau cererea iniţială a fostului proprietar, dar care fusese menţionat cu claritate în studiul arhitectului Adrian Crăciunescu.

În opinia noastră, antepronuţarea d-lui Nicolae Stan într-o chestiune în care nu avea competenţă, aceasta revenind în ultimă instanţă ministrului, precum şi blocarea circuitului dosarului către CNMI, consierînd referatul CZMI ca avînd calitatea de a invalida practic concluziile studiului realizat de specialist, reprezintă încălcări ale procedurii legale aşa cum este ea stipulată de Legea 422 / 2001, Ordinului Ministerului Culturii şi Cultelor (OMCC) 2048 / 2009 privind modificarea Normelor de Clasare a Monumentelor istorice, şi OMCC 2435 / 2006 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Considerăm, de asemenea, că stagnarea dosarului în dezbaterea CNMI doar pentru motivul neputinţei de a distinge între două numere – 3 şi 3A – este derizoriu, şi solicităm Ministerului Culturii şi Cultelor să-şi precizeze punctul de vedere cu privire la acest amănunt, pentru că, dacă se dovedeşte adevărat, considerăm că acest fapt ar putea pune într-o foarte proastă lumină competenţa cadrelor instituţiei. Mai ales că, în mediile societăţii civile, se vorbeşte deja de acest motiv, ca putînd fi de fapt un… “pretext”.

De altfel, atenţionăm că aceste încălcări ale practicii administrative în cazul clădirii din str. Gutenberg nr. 3 constituie cauzele principale care au stat la baza recentei demisii a arhitectului Adrian Crăciunescu din Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 12 – Bucureşti-Ilfov-Giurgiu.

2. Însă deosebit de gravă ni se pare “imixtiunea unor interpretări de natură politică în evaluarea” imobilului din str. Gutenberg nr. 3, fapt reclamat şi de arhitectul Crăciunescu. Din textul demisiei acestuia, reiese că, în poziţia adoptată de DCPCNMB şi, implicit de directorul Nicolae Stan, au fost utilizate argumente legate de folosirea pentru o perioadă a imobilului ca sediu al Mişcării Legionare. Dl. Adrian Crăciunescu arată că vederile sale politice – care sunt contrare celor ale Mişcării Legionare – nu-l pot face, “dintr-o teamă de consecinţe diplomatice”, să închidă ochii şi să pretindă că “istoria n-a existat şi că o asemenea clădire, unică şi autentică, trebuie să rămână în afara listei monumentelor şi să fie demolată”.

Într-adevăr, întoarcerea la nişte practici specifice regimurilor totalitare, respectiv imixtiunea factorului politic în administrarea şi orcotirea patrimoniului cultural, reprezintă un pericol deosebit de grav pentru un sistem în care patrimoniul este şi aşa vulnerabil, şi mai ales poate constitui un precedent cu urmări incalculabile pentru viitorul practicii administrative în domeniu.

Credeam că, odată cu prăbuşirea regimului comunist, au luat sfârşit şi mentalităţile păguboase în care factorul ideologic sau politic precumpănea, şi care au adus atâtea prejudicii patrimoniului istoric construit înainte de 1989.

Considerăm că prezenţa în continuare în structurile oficiale a unor oameni impregnaţi de această mentalitate de tristă amintire, trebuie sanţionată şi înlăturată fără ezitare. Societăţii civile, dar mai ales Ministerului Culturii şi patrimoniului Naţional, le revine sarcina curăţirii sistemului de astfel de “specialişti” capabili să genereze cazuri de gravitatea celui de faţă.

Prezenţa unor imixtiuni de natură politică în cazul unei clădiri asupra căreia controversele cu privire la valoarea sa istorică şi memorială se păstrează iar dezbaterea specialiştilor este în plină desfăşurare, ne îndreptăţesc să ducem acest caz dincolo de limitele stricte ale forurilor abilitate de lege cu protejarea patromoniului cultural.

Pentru că, în opinia noastră, utilizarea în instituţiile oficiale a dublelor standarde şi judecăţilor de valoare determinate de raţiuni politice, sunt germenii aruncării societatea românească într-o zonă echilibru incontrolabilă, atenuînd sau chiar anulînd regulile şi principiile caracteristice Statului de Drept.

Ne rezervăm aşadar dreptul de a duce acest caz la forurile superioare Ministerului, respectiv Guevrnul României, Parlament şi Preşedinţie, dar mai ales în faţa acelor foruri de resort ale Uniunii Europene, care vor trebui să judece dacă în interiorul frontierelor UE pot exista încălcări ale legilor sau dacă aceste legi se pot aplica diferenţial, după raţionamente de natură politică.

De asemenea, luni 21 iunie, vom cere ministrului culturii, d-lui Kelemen Hunor, printr-un memoriu oficial, demiterea dlui Nicolae Stan din funcţia de director coordonator al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti, întrucât considerăm că, prin comportamentul d-sale arătat mai sus, a încălcat în mod grav atât deontologia profesională, cât mai ales legislaţia în vigoare cu privire la identificarea, conservarea şi protejarea patrimoniului cultural naţional.
Asociaţia “Carpaţii” propune societăţii civile ca imobilul din str. Gutenberg nr. 3 să devină, prin complexitatea cazului său, unul din simbolurile rănite ale acţiunii unitare de salvgardare a patrimoniului istoric construit. În acest sens, vom lansa proiectul “Prietenii Casei Cantacuzino – Ne vedem în Gutenberg 3!”, care va cuprinde acţiuni culturale menite să responsabilizeze şi să antreneze opinia publică în scopul apărării valorilor cultural-istorice care constituie identitatea noastră naţională.

ASOCIAŢIA PENTRU MEMORIE IDENTITARĂ “CARPAŢII”

Preşedinte
Florin Dobrescu