I A R N A – Apel pentru “Ajutorul Legionar”
Medalion emis de Monetăria Națională (MN) în folosul “Ajutorului Legionar” (1940)
În anii copilăriei noastre, iarna era povestea cu moşul de zăpadă, cu iureşul de săniuțe şi clinchet de clopoței la telegari înaripați. Era nădejdea răcoroasă după o vară de toropeală, era belşugul unui Crăciun, cu colind răsplătit boereşte, cu revărsări de bucurie nestăpânită şi vise presărate cu fulgi de argint la căldura molcomă a căminului. Iarna copilăriei noastre a trecut fără grija zilei de mâine, căci fiecare dintre noi, dela cel mai bogat până la cel mai sărac, găsea la masă un codru de pâne pentru potolirea foamei şi un aşternut cald pentru odihnă.
Iarna aceasta care-şi arată colții, fugăreşte visele şi aşterne peste suflete plumbul unor copleşitoare tristeți.
Puterea unui destin crud a smuls din rosturile lor sute de mii de ființe nevinovate, cari îşi poartă amarul vieții aşteptând ajutorul frățesc. Desbrăcați şi flămânzi, în pragul acestei ierni mai duşmănoasă decât toate iernile vieții noastre, ei cer pâne şi căldură.
Din cei care şi-au părăsit căminurile, mulți nu şi-au putut afla încă rosturi, din pricina lipsei de lucru deoparte, iar de altă parte din cauza lipsei de înțelegere a multora dintre cei ce au, pot da şi nu dau.
Mişcarea Legionară se strădueşte să adune pentru ei. Oricât s’ar aduna, nu-i prea mult, nu-i deajuns.
Mediaş – Cantină Legionară sub patronajul organizației din Mediaş.
Dacă ai dat un ban, o haină sau alt ajutor, nu-ți lăuda fapta ci, de-ți stă în putință, dă a doua oară, a treia oară, în fiecare zi. O bucată de pâne împarte-o în două. Iar banii ce-i arunci pe un lucru nefolositor, dă-i Ajutorului Legionar. Nu trebue să te vadă oamenii. Te vede Dumnezeu şi-ți va răsplăti fapta.
Mii de copii nu se mai bucură de sosirea iernii. Acestora fulgii de zăpadă le presară desnădejde în suflete. Moş-Crăciunul din anul acesta soseşte întunecat şi trist.
Rupeți o bucată din prisosul existenței voastre şi dați-o pentru cei ce stau împietriți de groază în fața iernii care bate la uşă. Sădiți o licărire de bucurie în inimile cernite ale celor pe care soarta i-a pedepsit pentru păcatele altora.
“Gazeta Transilvaniei”, Braşov. Anul 103 (serie nouă), Nr. 101, 4 Dec. 1940.
