Garda de Fier

An nou şi de nădejde plin
Ca un arhaic pelerin,
Vii prin nămeții de zăpadă
Ce cad din cer într’o cascadă,
Vii cu tristeți şi bucurii
Şi poate n’ai să întârzii
Să ni le dai cum ştii!…

Noi te primim cu gând curat
Şi suflet cald, neîntinat,
Şi’n drumul tău fără popas,
Te vom urma din pas în pas,
Toți cei săraci şi obidiți
Uitați de soartă, oropsiți,
Ai vieții troglodiți!…

Aşa ne-au prins toți frații tăi
Robi la stăpâni haini şi răi
Şi-au stat cu noi şi au plecat
Cum ne-au găsit ei ne-au lăsat
Al vieții stăvilar frângând
Şi’n luptă ei stingheri râzând
Cu moartea, rând pe rând…

Dar tu să nu fii întristat
Căci de ne vii cu gând curat
De tine soarta ne legăm
Şi munca noastră ți ‘nchinăm
Iar când va fi în spre sfârşit
Să pleci la fel cum ai venit,
An nou, întinerit!…

Leonte DUMITRESCU